Stiri economice
Guvernul a găsit bani pentru pesta porcină
Astfel, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor primeşte în plus 149,5 milioane lei, per sold, la rectificarea bugetară pentru desfăşurarea activităţilor specifice instituţiilor subordonate în cadrul Programului pentru eradicarea pestei porcine africane prin care se decontează despăgubiri pentru animalele sacrificate în vederea prevenirii şi combaterii epizootiilor, suma fiind cu 50 milioane lei mai mare faţă de cea prevăzută în prima varianta a proiectului de rectificare, din 6 august.
Comparativ cu proiectul anterior, în cel publicat luni pe site-ul Ministerului Finanţelor apare la MFP o sumă în plus mai mare cu 1,02 miliarde lei, suplimentarea fiind de 2,296 miliarde lei, din care 777,3 milioane lei pentru contribuţia României la bugetul U.E, 240 milioane lei pentru scheme de ajutor de stat pentru investiţii şi rambursarea accizei la carburanţi pentru transportatori şi 1,209 miliarde lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului din care se va asigura finanţarea referendumului pentru redefinirea familiei şi a sumelor necesare înlăturării efectelor calamităţilor naturale şi 70 milioane lei pentru rambursări de credite în contul împrumuturilor preluate de Ministerul Finanţelor Publice în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică.
De asemenea, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va primi în plus 955,9 milioane lei, per sold, din care sume necesare derulării Programului Naţional de Dezvoltare Locală +1.300 milioane lei. În proiectul anterior era prevăzută o diminuare a bugetului ministerului cu 44,2 miliarde lei.
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat luni că va merge marţi în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) cu o variantă modificată a rectificării bugetare, în sensul că Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Pază şi Protecţie şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale vor avea alocări în plus, dar vor rămâne în continuare pe minus la rectificare.
„La Serviciul de Informaţii Externe, din discuţia cu ordonatorul de credit, acolo este o influenţă pozitivă de plus 13,7 milioane lei, dar per ansamblu structura rămâne cu un minus de 2,8 milioane lei. Serviciul de Pază şi Protecţie are o modificare pozitivă, plus 7,6 milioane lei, dar pe ansamblu rămâne cu minus 15 milioane lei, pentru cheltuieli de capital ca urmare a unor plăţi efectuate în iulie-august şi ca urmare a unor necesităţi de derulare a unor proiecte cu finanţare europeană pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de anul viitor. La Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va fi o influenţă pozitivă de două milioane lei la bunuri şi servicii în vederea derulării unor achiziţii în vederea preluării preşedinţiei, dar pe ansamblu structura rămâne cu un minus de 14,1 milioane lei”, a explicat Eugen Teodorovici, citat de Agerpres.
În rest, bugetele rectificate rămân similare celor publicate anterior.
Astfel, Ministerul Finanţelor Publice primeşte în plus 580,7 milioane lei, în principal pentru plata despăgubirilor acordate în baza legilor de restituire a proprietăţilor, pentru cheltuieli de investiţii în infrastructura IT, pentru participarea României la capitalul Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, precum şi pentru plata drepturilor salariale până la finele anului şi Ministerul Afacerilor Interne: +366,3 milioane lei, per sold, din care 100 milioane lei pentru cheltuieli de personal, 100 milioane lei pentru plata pensiilor militare de stat şi 150 milioane lei pentru asigurarea mobilităţii terestre şi înzestrarea cu echipamente şi mijloace pentru combaterea criminalităţii;
Bugetul Ministerului Sănătăţii va fi suplimentat cu 333,6 milioane lei per sold, din care 418,3 milioane lei pentru achiziţionarea de incubatoare şi alte echipamente medicale pentru mamă şi copil, pentru programe şi acţiuni de sănătate, pentru achiziţie echipamente testare auditivă nou-născuţi, 140 milioane lei pentru dotări cu aparatură medicală în cadrul proiectului ‘Reforma sectorului sanitar’ derulat cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, 65,2 milioane lei pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă; au fost reduse sumele identificate ca economii la alte naturi de cheltuieli;
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale are un plus de 206,9 milioane lei per sold, din care 100 milioane lei în vederea asigurării sumelor necesare finalizării proiectului RO-NET şi 110 milioane reprezentând sume aferente contractului de furnizare a produselor software Microsoft şi Ministerul Educaţiei Naţionale +178,1 milioane lei, per sold din care 200 milioane lei pentru burse şi despăgubiri civile, 51,3 milioane lei pentru cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă destinate Proiectului privind învăţământul secundar, 23,5 milioane lei cheltuieli de investiţii. Totodată au fost reduse sumele identificate ca economii la alte naturi de cheltuieli.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
