Stiri economice
EXCLUSIV Mafia certificatelor energetice
Doar anul trecut, oficiile de cadastru din ţară au înregistrat peste 310.000 de contracte de vânzare-cumpărare cu clădiri. Din 2013, toate tranzacţiile de acest fel sunt condiţionate de existenţa unui certificat care să ateste performanţa energetică a clădirilor. Aceste documente sunt eliberate de cei aproximativ 2.000 de auditori energetici autorizaţi. Un calcul simplu arată că aceştia pot încasa anual cel puţin 10 mil. euro, dacă ţinem cont de un preţ minim de 150 de lei pe certificat. Suma este chiar mai mare pentru că nu ia în calcul clădirile noi, pentru recepţia cărora este necesar certificatul energetic, precum şi solicitările venite din propria iniţiativă a proprietarilor, care se situează în afara unei tranzacţii imobiliare.
Întocmirea acestor documente prespune realizarea unor măsurători şi calcule elaborate, care necesită deplasarea la adresa imobilului. Totuşi, sute de auditori energetici atestaţi de stat eliberează zilnic certificate energetice false, fără a fi văzut măcar clădirile pe care le evaluează şi doar prin completarea unui formular cu date arbitrare şi dovedit greşite. Asociaţia Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC) estimează că 80% dintre practicieni sunt corupţi şi că majoritatea certificatelor energetice se falsifică.
„Anul trecut am avut un auditor cu peste 10.000 de certificate eliberate. Datele din ele nu corespund cu realitatea din teren. Dacă a luat chiar şi numai 50 de lei/certificat, încasările sale au depăşit 100.000 de euro doar scoţând nişte hârtii la imprimantă. Sigur a câştigat mai mult“, explică amploarea fenomenului Emilia-Cerna Mladin, preşedintele AAEC.
În 2015, o analiză specializată a peste 37.000 de certificate energetice a evidenţiat „pe de o parte existenţa unor certificate elaborate eronat sau pentru incinte cu suprafaţă utilă foarte redusă şi, pe de altă parte, existenţa unor valori puţin plauzibile în condiţiile climatice şi de realizare a clădirilor din România“.
Mladin povesteşte cazul unui alt auditor al cărui dosar cu lucrări, care cuprindea doar tabele cu numărul certificatului emis şi adresa imobilelor, avea o grosime de 6 cm. În opinia sa, acesta eliberase mii de documente false. „Certificatele sunt făcute din pix. Chiar personal am primit un SMS de la un auditor care face certificate energetice în 24 de ore cu 150 de lei în Bucureşti şi cu 160 lei în ţară. E clar că nu se deplasează nicăieri, ci moşmondeşte nişte calcule şi gata. Nu este asigurată nici fiscalitatea. Aceştia pot face zece lucrări într-o zi fără să le declare“, adaugă reprezentanta asociaţiei profesionale.
O altă situaţie evocată de Mladin este aceea a unui auditor contactat de un dezvoltator de locuinţe care i-a condiţionat acordarea lucrării de emiterea certificatului în clasa energetică superioară A. Ea constată că multe lucrări sunt viciate în acest fel.
Cu girul legiuitorului
Situaţia este tolerată tocmai de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), care se ocupă de reglementarea acestei pieţei şi care recunoaşte că timp de cinci ani de la apariţia acestui document nu a fost în stare să pună la punct o bază de date care să colecteze şi să verifice aceste certificate. „Nimeni nu poate verifica dacă o clădire are sau nu certificat energetic, pentru că nu se înregistrează nicăieri. Este o fraudă de proporţii“, avertizează Mladin.
Legea obligă auditorii să trimită certificatele în format electronic pe o adresă de e-mail a Ministerului Dezvoltării în maxim 30 zile de la eliberarea lor, fără amenzi sau penalizări pentru neconformare. Până de curând, auditorii binevoitori au transmis acest document către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”, care a funcţionat până în noiembrie 2017 în coordonarea Ministerului Dezvoltării, iar acum este în coordonarea Ministerului Cercetării şi Inovării. Până la sfârşitul lui 2015, institutul a primit circa 400.000 de certificate, iar până în prezent se estimează că au fost primite, în total, circa un milion de astfel de documente în diverse formate electronice, potrivit informaţiilor transmise revistei Capital de Horia Petran, cercetător în cadrul INCD URBAN-INCERC.
În baza unui contract de finanţare de la Ministerul Dezvoltării, institutul de cercetare a realizat în 2010 o structură a bazei de date şi a introdus informaţiile de bază din circa 40.000 de certificate. „Eu, voluntar, preluam e-mail-urile cu certificate trimise de auditori şi le transmiteam o confirmare de primire. Chiar şi după ce s-a stabilit că ministerul colectează aceste date, auditorii trimiteau tot la URBAN-INCERC, unde erau direcţionaţi de către minister“, explică Horia Petran.
MDRAP a comunicat revistei Capital faptul că, după ce URBAN-INCERC a ieşit din coordonarea Ministerului Dezvoltării, au fost solicitate informaţiile deţinute de institut, însă din cauza volumului foarte mare de date colectate (circa 1,6 milioane de fişiere) acestea nu au putut fi preluate până acum. În acest sens, „ministerul urmează să le pună la dispoziţie un suport informatic corespunzător pentru a putea copia datele în vederea preluării“. Interesant este că informaţiile adunate de institut au putut fi preluate de Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) la sfârşitul lui 2014, potrivit lui Horia Petran.
Inspectori depăşiţi
Ironia sorţii este că legea pedepseşte cel mai drastic auditorii care nu transmit certificatele către baza de date, ori aceasta nu este dezvoltată astfel încât să primească automat certificatele după un format clar definit. De asemenea, se penalizează auditorii de gradul II care fac lucrări de gradul I, adică cei specializaţi pe locuinţe care întocmesc documente şi pentru alte tipuri de clădiri. „Am găsit o serie de auditori care au făcut lucrări pentru care nu au pregătire, dar nu ai cum să îi verifici. Este o marfă oarbă pe piaţă. Certificatul a devenit o hârtie banală pe care lumea plăteşte şi 50 de lei“, mărturiseşte cu tristeţe Emilia-Cerna Mladin.
Mai mult, Inspectoratul de Stat în Construcţii, care ar trebui să verifice aceste neconcordanţe, este pus în situaţia de a nu-şi putea exercita atribuţiile. Inspectorii trebuie să verifice anual, prin sondaj, minim 10% din certificatele şi rapoartele de audit energetic înregistrate anual în băncile de date, însă nu poate face acest lucru pentru că nu există o bază de date funcţională. În răspunsul primit de revista Capital de la MDRAP se precizează clar faptul că ministerul nu a transmis către ISC volumul de certificate energetice şi rapoarte de audit energetic pentru efectuarea controlului ce vizează verificarea anuală, deoarece „sistemul informatic nu este încă complet pentru furnizarea unor date finale“.
ISC a transmis revistei Capital că nu are cunoştinţă de cazuri de certificate falsificate şi că, doar în primul trimestru al acestui an, inspectorii au efectuat 189 de controale privind performanţa energetică a clădirilor. „Au fost constatate deficienţe pentru care au fost dispuse 100 măsuri şi aplicate două sancţiuni contravenţionale în cuantum de 3,75 mii lei“, se precizează în răspunsul semnat de inspectorul general Emil Florin Albotă.
Potrivit acestuia, cel mai des întâlnite neconformităţi sunt: nerespectarea obligaţiilor de afişare a certificatului energetic de către proprietar/administratorii clădirilor şi lipsa certificatelor corespunzătoare consumurilor finale de energie.
Promisiunea sistemului informatic
Horia Petran sugerează că soluţia la toate aceste probleme ar putea fi definirea clară a formatului electronic al certificatului şi a modului de transmitere către baza de date centrală, cu instituirea unui filtru de control al certificatelor. „Acest filtru ar putea exista dacă elaborarea documentelor s-ar face online. Aşa s-ar putea introduce nişte chei de control, astfel încât cel care introduce rezultatele din certificate în baza de date să primească drept răspuns o verificare de plauzibilitate. Utilă ar fi şi existenţa unui soft unic, disponibil online, astfel încât auditorii să aibă în responsabilitate doar datele de intrare, nu şi softul şi calculele efectuate. MDRAP ar trebui să genereze un astfel de instrument“, concluzionează cercetătorul.
După ce sute de mii de români au fost păcăliţi cu certificate false, Ministerul Dezvoltării a transmis revistei Capial că la începutul lui 2019 va deveni funcţional un sistem informatic pentru colectarea, gestionarea şi arhivarea datelor şi informaţiilor privind certificarea energetică.
Ministerul urmăreşte ca încărcarea de către auditorii energetici în baza de date a informaţiilor conţinute în certificatul energetic să se facă într-o formă prestabilită. În plus, se vrea verificarea acestor informaţii atât prin compararea cu valori prestabilite, cât şi printr-un soft de calcul şi, nu în ultimul rând, validarea certificatului şi generarea unui număr unic de identificare pentru fiecare certificat de performanţă energetică în parte. Printre facilităţile noului sistem informatic se mai numără şi identificarea unică a imobilului pentru care s-a realizat certificatul de performanţă energetică, prin adresă, cod poştal, număr cadastral şi coordonate GPS.
„MDRAP a introdus în sistem auditorii energetici pentru clădiri atestaţi cu datele de identificare ale acestora, numărul de ştampilă, valabilitatea şi codul legitimaţiei, urmând să transmită conturi de acces pentru fiecare în parte în vederea activării acestui sistem şi pentru ca fiecare auditor să încarce în baza de date informaţiile conţinute în certificatele de performanţă energetică“, se arată în răspunsul primit la solicitarea Capital. Ba mai mult, ministerul doreşte să includă o hartă interactivă care să permită vizualizarea auditorilor energetici pe localităţi şi verificarea activităţii acestora.
Chiar dacă acest sistem ar elimina practicile ilegale ale auditorilor, pe piaţă există peste un milion de certificate asupra cărora planează suspiciunea de fals. Rămâne de văzut dacă inspectorii ISC îşi vor intra în roluri şi vor sancţiona aceste situaţii. Speranţa românilor deja păgubiţi este doar în justiţie.
Angajamentul european, greu de respectat
Clădirile din România sunt responsabile pentru 45% din consumul total de energie al ţării, iar aproximativ 75% dintre ele nu sunt eficiente energetic, se arată în Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, actualizată în octombrie de Ministerul Dezvoltării. Locuinţele sunt responsabile pentru 84% din consumul de energie generat de clădiri, iar 2,4 milioane de apartamente necesită renovare şi reabilitare termică, se mai arată în document.
Noile ţinte impuse de Uniunea Europeană şi asumate de România prevăd o reducere a consumului de energie cu minim 27% până în 2030. Pentru a realiza acest lucru, autorii strategiei au estimat că ar fi necesare investiţii din bani publici de minim 3,2 mld. euro între 2008 şi 2030 în eficientizarea energetică a clădirilor vechi.
În cei nouă ani de funcţionare, prin programele de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe s-au cheltuit circa 565 mil. euro, echivalentul a 17,6% din suma prognozată, ceea ce înseamnă că pentru a rămâne în graficul propus ar trebui sporit bugetul anual de investiţii în renovare la circa 220 mil. euro, potrivit calculelor Capital, bazate pe bugetele comunicate de MDRAP. Calculul include fonduri de stat, de la primării şi bani europeni.
Bugetul ministerial şi valoarea cumulată a contractelor semnate pe fonduri europene indică, pentru acest an, o sumă de circa 140 mil. euro direcţionată spre reabilitarea termică a blocurilor. Pe lângă faptul că este cu 36% sub nivelul planificat, valoarea deconturilor la final de an ar putea fi şi mai mică, dacă analizăm tiparul ultimilor ani.
„Certificatele energetice au ajuns să ia locul facturilor care se vindeau la colţ de stradă“
Emilia-Cerna Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri
Evenimente
Rezistența la cutremur a tipurilor de blocuri din România, evaluată de Enciclopedia Mondială a Locuințelor
Inginerii constructori din toată lumea, reuniți în Asociația Internațională pentru Inginerie a Cutremurelor au elaborat, cu ajutorul Institutului de Cercetare a Ingineriei Cutremurelor, o enciclopedie a construcțiilor de locuințe în zonele active din punct de vedere seismic de pe tot globul.
Cercetările, de o minuțiozitate de care numai niște ingineri dedicați pot da dovadă, au fost publicate pe site-ul World Housing Encyclopedia, iar printre construcțiile analizate se numără și cele din România.
1. Imobil cu cadru de beton armat cu pereți interiori din zidărie proiectați pentru sarcini gravitaționale
„Acest tip de construcție urbană a fost practicată în România în perioada 1907-1945, în București. Aceste clădiri sunt mijlocii sau înalte (5-10 etaje superioare). Structura portantă este un schelet de beton armat. Stâlpii sunt distribuiti neuniform, iar unele grinzi sunt susținute de stâlpi cu armături inadecvate sau secțiuni reduse ale elementelor de beton armat, ceea ce împiedică formarea cadrelor rezistente la cutremure. Scările și ascensoarele slăbesc structura. Aceste clădiri au fost afectate de cutremurele din 1940 și 1977, dar au răspuns bine în raport cu vulnerabilitatea lor ridicată. Din cele 61 de clădiri puternic avariate în urma cutremurului din 1977, 28 erau de acest tip, dar erau înalte (7-9 etaje),” scrie raportul.
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE.
2. Bloc cu 11 etaje din beton turnat în cofraj, cadre glisante
„Un tip de bloc foarte des întâlnit, construit în orașele românești, în special în București, în perioada comunistă. Această construcție are mai mult decât un singur perete portant pe direcția longitudinală și astfel comportamentul clădirii la sarcini seismice este îmbunătățit semnificativ. Având înălțime uniformă și formă dreptunghiulară, ele conțin în general patru unități pe un etaj. Tipul structural este cel „Fagure”. Deși pereții perimetrali sunt portanți, în ei există deschideri largi. În timpul cutremurului din 4 martie 1977 acest tip de clădire s-a comportat destul de bine, s-au observat doar daune superficiale.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ
Motivele pentru care femeile aleg să înșele. Paradoxal, nu sunt cele pe care le cred bărbații
3. Casa unifamilială, cu două etaje, cu pereți de cărămidă și podele din lemn
„Acest tip de locuințe urbane a fost construit în România în anii 1930 ca locuințe unifamiliale pentru clasa de mijloc. Clădirile tipice descrise în acest raport sunt clădiri cu unul sau două etaje, cu pereți de zidărie portanti și au un zid comun cu clădirea alăturată. Pereții sunt de cărămidă iar structura podelei este formată din scânduri și grinzi din lemn. Acest tip de locuință a răspuns bine în timpul cutremurelor din 1940 și 1977. Cel mai frecvent tip de deteriorare a fost sub formă de fisuri la coșurile de fum. Unele dintre clădirile mai vechi de acest tip au fost afectate de alte cutremure din trecut.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE
4. Blocuri de apartamente din panouri prefabricate din beton
„Acest tip de locuințe urbane multifamiliale a fost construit în România din anii 1960 până în anii 1990. Sistemul portant este o construcție cu panouri mari din beton armat prefabricat. Clădirile de acest tip sunt de obicei înalte (10 sau 11 etaje), deși există și clădiri mici sau medii (4 până la 8 etaje) cu detalii structurale diferite. Panourile de perete sunt așezate atât pe direcția longitudinală, cât și pe cea transversală. Nu s-au raportat pagube semnificative clădirilor de acest tip de construcție în timpul cutremurului din 1977.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului acesta de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ
5. Clădiri din beton armat turnat în cofraj cu perete de forfecare (tip „OD”, cu plan „fagure”)
„Aceasta este o locuință urbană multifamilială tipică practicată în toată România în perioada 1965-1989. Există multe clădiri de acest tip în prezent, cu aproximativ 8.000 de apartamente doar în București. Clădirile de acest tip au de obicei 10 sau 11 etaje. Structura principală portantă este o structură de perete de forfecare din beton turnat în cofraj, susținută de plăci solide beton armat. Fiecare bloc este format din mai multe (5-6) tronsoane separate prin rosturi seismice. Clădirile sunt adesea susținute de plăci mari de beton din cauza condițiilor de sol moale. În timpul cutremurului din 4 martie 1977, din 167 de tronsoane de tip „OD” existente în București la acel moment, unul s-a prăbușit total, 7 au suferit o prăbușire parțială, 19 au fost avariate semnificativ, 72 au fost deteriorate moderat și 61 au fost avariate ușor. Potrivit rapoartelor, avariile aduse acestui tip de construcție s-au datorat densității inadecvate a peretelui pe direcția longitudinală, cantității și detalierii inadecvate a armăturii pereților, lipsei de izolare laterală în pereți și în elementele de delimitare provocând cedarea betonului fragil.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ
6. Structură cadru din beton armat cu contravântuiri diagonale și pereți interiori din cărămidă
„Aceasta este o variantă a binecunoscutei clădiri românești interbelice. Clădirile de acest tip sunt încă în folosință, în principal ca blocuri de locuințe. Acestea au o înălțime de 7 până la 11 etaje, iar structura portantă principală constă dintr-un cadru spațial din beton armat cu contravânturi diagonale din beton armat. Structura podelei constă din plăci solide de beton armat și grinzi turnate la locul lor. Cadrele sunt umplute cu pereți de zidărie de cărămidă (grosime tipică a peretelui 140 mm sau 280 mm). Trebuie remarcat faptul că, deși clădirile de acest tip de construcție au suferit avarii severe (în principal fisuri în stâlpi și pereții de umplutură din zidărie de cărămidă), nici o prăbușire nu a fost raportată. ”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ
De remarcat că nici unul dintre rapoartele experților care au întocmit enciclopedia nu clasează imobilele din România în grupele cu vulnerabilitate seismică mare (A sau B – adică risc iminent de prăbușire). Chiar și dintre problematicele blocuri de tip OD, cele care s-au prăbușit sau au fost avariate major au fost cele cu probleme de proiectare sau cele unde s-au furat materiale în procesul de producție.
Evenimente
Ciolacu anunță că nu va fi nicio creştere de cotă de TVA anul viitor
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a dat miercuri asigurări că „nu va fi nicio creştere de cotă de TVA” anul viitor. El a făcut aceste precizări întrebat despre varianta, vehiculată în spaţiul public de diverşi specialişti în economie, privitoare la creşteri de taxe de anul viitor, în contextul negocierilor pe care ministrul Finanţelor le poartă la Bruxelles, la Comisia Europeană, referitoare planul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar.
„Eu vă dau o veste tristă astăzi, nu va fi nicio creştere de cotă de TVA. Tocmai s-au terminat discuţiile dintre ministrul de Finanţe şi Comisia Europeană. A avut întâlniri şi astăzi, într-o oră se urcă în avion şi vine acasă şi sunt convins că mă va informa şi pe mine şi pe domnul preşedinte Nicolae Ciucă, cum este normal”, a declarat Marcel Ciolacu.
Acesta a precizat că veştile de la Bruxelles sunt bune.
„Normal, sunt veşti bune şi le discutăm în detaliu mâine (n.r. – joi). Înseamnă că nu vom mări taxele. Domne”, noi avem o evaziune fiscală de 10% din PIB, avem cel mai mare GAP de TVA, avem anumite cheltuieli necontrolate, de exemplu în domeniul Sănătăţii, unde, din punctul meu de vedere, noua legislaţie pe care am trecut-o prin Guvern, împreună cu ministrul de Finanţe, este corectă. Respectiv, să avem achiziţii centralizate pentru tot sistemul de sănătate, nu putem cumpăra o seringă, unii o cumpără cu 1 leu, alţii o cumpără cu 3 lei, aceeaşi seringă.Trebuie să termine, suntem în 2024, s-a terminat haiducia în România. Toată această ordonare va aduce, automat, la o reducere de cheltuieli”, a arătat Ciolacu.
Premierul s-a declarat total de acord privind realizarea unei „reforme bugetare”.
„Nu putem să ducem în continuare, să facem digitalizare, e impusă, şi, iarăşi, îmi pare rău, până-n 2026 se va termina. Nu mai putem să ne pitim şi nu mai putem să găsim motive, pentru că, altfel, pierdem banii din PNRR. (…) România se modernizează, nu vor fi taxe şi impozite, şi mai mult, nu va fi nicio creştere de TVA pentru că ar însemna o tâmpenie. Orice punct de creştere la TVA aduce o inflaţie de 0,5%, tocmai am adus inflaţia de la două cifre, am adus-o la sub 5%. Este pentru prima oară când avem o creştere la consum şi o creştere a nivelului de trai, acum, o luăm, din nou, de la capăt?”, a menţionat Ciolacu.
Şeful Executivului a făcut precizările înainte de participare la lansarea proiectului de construcţie a unui corp nou de spital de psihiatrie pentru copii în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, proiect realizat în baza unui protocol de colaborare între Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi Fundaţia Filantropică Metropolis.
Evenimente
Amânarea ratelor bancare pentru producătorii agricoli a fost adoptată de Guvern
Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, o Ordonanță de urgență care prevede amânarea plății ratelor datorate băncilor de către fermierii afectați de seceta pedologică și de problemele economice generate de războiul din Ucraina.
Conform Ministerului Agriculturii, OUG prevede suspendarea de drept, începând cu data solicitării, a rambursării datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
Modificările și completările vizează următoarele aspecte:
– transmiterea către creditori a solicitării de suspendare, însoțită de copia procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate
– dobânda percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în valută, stabilite în contracte, după caz. Nivelul ROBOR-ului se stabilește în ziua înregistrării cererii debitorului
Măsura suspendării executărilor silite se va aplica -aloric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor documente în vederea certificării cantităților livrate.
În cazul în care debitorii își achită până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024. Măsura se aplică pe întregul lanț valoric, respectiv fermieri – distribuitori – producători/furnizori.
Pe toată perioada aplicabilității măsurilor menționate sunt interzise orice acte sau operațiuni având ca obiect transferuri patrimoniale de către fermieri, altele decât cele făcute în cursul firesc al desfășurării activității curente, acestea fiind prezumate ca realizate în frauda creditorilor și lovite de nulitate absolută.
Termenul de aplicare a măsurilor descrise mai sus se prelungește până la data de 01 august 2025
De prevederile actului normativ vor beneficia producătorii agricoli din contractele de credit, respectiv leasing, încheiate cu instituții de credit sau instituții financiare nebancare, care dețin copii ale proceselor – verbale de constatare și evaluare a pagubelor, încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate.
-
Evenimenteacum o zi
ANAF a lansat GHIDUL privind amnistia fiscală. Cum puteți scăpa mai ieftin de datoriile către stat?
-
Uncategorizedacum 2 zile
Logitech lansează POP Icon Keys – inovație și stil pentru productivitate maximă
-
Evenimenteacum 2 zile
MINISTRUL ENERGIEI: VOM PROTEJA CONSUMATORII FINALI VULNERABILI, DUPĂ 1 APRILIE 2025
-
Companiiacum 2 zile
Importanța conținutului focalizat pentru reținerea vizitatorilor pe site-ul de prezentare
-
Evenimenteacum o zi
MINUTUL DE ENERGIE. ROMÂNIA ȘI MIXUL ENERGETIC – CALEA CĂTRE ENERGIE VERDE
-
Evenimenteacum 2 zile
Înmatriculările de mașini electrice, în cădere liberă, în primele 9 luni din 2024
-
Uncategorizedacum 2 zile
Foraje de Apă și Foraje pentru Pompa de Căldură: Soluții Profesionale de la Puturi Apa Profesionale
-
Automotiveacum 2 zile
Cum sa alegi cele mai avantajoase optiuni de inchirieri auto