Stiri economice
Timpul, măsurat cu opere de artă pe cadran
Personalizarea este unul dintre elementele definitorii ale unui ceas de lux. Orice cumpărător care este dispus să plătească sume cu multe zerouri pentru un mic obiect care măsoară timpul, plasat la încheietura sa, are pretenţia de a se bucura de un unicat. Acesta este motivul pentru care, pe lângă tradiţie şi măiestrie, ceasornicarii mizează pe personalizarea fiecărei piese, fie prin detalii tehnice şi forme sculpturale realizate manual, fie prin transformarea cadranului sau a bezelului în opere de artă.
Parmigiani Tonda 1950 Marcello Lo Giudice
Un prim exemplu al nivelului până la care a ajuns personalizarea în domeniul ceasornicăriei este colaborarea dintre Parmigiani şi Lo Giudice. Atras şi inpirat totodată de lucrările pictorului italian Marcello Lo Giudice, fondatorul Parmigiani Fleurier, Michel Parmigiani a decis să folosească un tablou al acestuia ca subiect pentru o ediţie limitată. Aşa se face că, fiecare dintre cele 12 piese ale colecţiei Tonda 1950 Marcello Lo Giudice devine un unicat care reflectă pe cadran câte o porţiune diferită a picturii „Eden Universe, Eden Ocean”. Prima etapă a creaţiei este o gravare cu laser a materialului de bază din cadran transformând o suprafaţă perfect plană într-una cu o textură aparte. Urmează adăugarea pigmenţilor de culoare. Este acelaşi proces tehnologic folosit de Lo Giudice pentru pânzele sale pe care chiar Parmigiani le caracterizează drept „modul în care o prismă din sticlă separă lumina albă într-un întreg spectru de culori”. Tocmai pentru a scoate în evidenţă cadranul, indicatoarele ceasului – în forma frunzelor de salvie – sunt mai subţiri decât cele ale modelului clasic Tonda.
Personalizarea celor 12 piese din ediţia specială Tonda 1950 Marcello Lo Giudice, este împinsă mai departe prin gravarea „Unique Piece” (n.n. – piesă unică) şi a unui număr unic de înregistrare pe carcasa din aur roz, însoţite de numele „Marcello” şi „Michel” ca simbol al acestei colaborări artistice. Colecţia limitată este animată de mecanismul automatic PF702 care are o rezervă de putere de 48 de ore. Cureaua ceasurilor este realizată de artizanii de la Hermes, iar preţul unui exemplar este de circa 30.000 de euro.
Hublot Big Bang Meca-10 Shepard Fairey
Chiar dacă nu sunţeţi convinşi că aţi auzit de numele Shepard Fairey, cu siguranţă aţi văzut pe undeva una sau mai multe dintre operele sale. Cea mai cunoscută este, fără îndoială, „Hope”, un poster realizat pentru campania electorală a fostului preşedinte american Barack Obama. Dar şi proiectul „Obey” a ajuns pe ecranele televizoarelor şi ale computerelor graţie colecţiei de haine pe care a inspirat-o. Graţie acestor creaţii, artistul stradal Shepard Fairey a fost cooptat de Hublot pentru a pune umărul o altă interpretare a colecţiei „Hublot Loves Art”, dând naştere piesei Big Bang Meca-10 Shepard Fairey. Pus în mişcare de calibrul HUB1201 cu o rezervă de putere de zece zile, ceasul este comercializat într-o ediţie limitată la 100 de exemplare recunoscută uşor mulţumită emblemei Star Gear amplasată în zona orei 3. Carcasa de 45 mm este realizată din fibră de carbon cu un strat superior de Texalium împodobit cu un motiv floral tribal care imită stilul artistic distinctiv al lui Fairey. Preţul unei piese din ediţia limitată Hublot Big Bang Meca-10 Shepard Fairey este de aproximativ 25.000 de euro.
Jaeger-LeCoultre Reverso Tribute Enamel
O „găselniţă” a casei Jaeger-LeCoultre pentru a crea o nouă ediţie limitată este şi împlinirea a 100 de ani de la moartea unui artist respectat în Elveţia, pictorul simbolist Ferdinand Hodler (1853 – 1918). Producătorul elveţian de ceasuri de lux a decis să marcheze acest eveniment cu o ediţie limitată Reverso Tribute Enamel sub sigla „Métiers Rares”. Ediţia este compusă din trei modele, fiecare realizat în câte opt exemplare. Cele 24 de piese au gravată pe spatele carcasei pivotante câte o reproducere a unui tablou al lui Hodler. Altul pentru fiecare ceas. Carcasa dreptunghiulară, în stilul Art Deco, este realizată din aur alb, măsoară 45,5 mm x 27,4 mm şi are o grosime de 9,73 mm. În interior se află calibrul 822A / 2 realizat „in house” de Jaeger-LeCoultre.
(Articol publicat în ediţia de luni, 3 septembrie 2018, a revistei Capital. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
