Stiri economice
EXCLUSIV! Unde s-au dus miliardele din rovinietă! Aici sunt banii dumneavoastră
În ultimii 16 ani şoferii români, prin achitarea rovinietei, îşi plătesc singuri accesul pe drumurile actuale şi viitoare. Pe motiv că România are nevoie de autostrăzi şi drumuri bune care să ne apropie cât mai mult de Uniunea Europeană, în 2002, fostul guvern condus de Adrian Năstase a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă prin care s-a stabilit ca fiecare şofer să plătească un tarif de utilizare a drumurilor şi autostrăzilor.
Mai exact, prin achiziţia rovinietei, un autovehicul poate circula, pe parcursul unei anumite perioade, pe reţeaua de drumuri şi autostrăzi din România, infrastructură aflată în administrarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Dacă în 2002 Compania de Drumuri a reuşit să colecteze aproximativ 5,5 milioane euro din taxa de drum, astăzi în bugetul CNAIR ajung sute de milioane euro, bani din rovinietă. Totalul încasărilor din rovinietă în primele şase luni ale acestui an a fost de 692,627 milioane lei, TVA inclus. Pentru tot anul 2017, suma încasată de către CNAIR s-a ridicat la 1,303 miliarde lei, TVA inclus. Un calcul simplu arată că taxa de drum a adus, în ultimele 18 luni, aproximativ 430 milioane euro în bugetul CNAIR. Dacă în 2013 taxa de drum a însemnat aproximativ 200 milioane euro în bugetul CNAIR, anul trecut, rovinieta a adus peste 280 milioane euro în conturile Companiei de Drumuri.
Oficialii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere au explicat că toţi banii se constituie venituri proprii ale CNAIR. „Conform legii, toţi aceşti bani se utilizează pentru întreţinerea infrastructurii rutiere, drumuri naţionale, autostrăzi, poduri. Aceşti bani înseamnă salarii şi cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea CNAIR şi a Direcţiilor Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) din toată ţara. Veniturile din rovinietă înseamnă aproximativ 85% din sumele necesare pentru funcţionarea CNAIR şi întreţinerea infrastructurii rutiere. Restul de 10% provine din taxele pentru podurile dunărene, iar 5% reprezintă tarifele de eliberarea a acordurilor şi a autorizaţiilor de amplasare şi/ sau de acces în zona drumului naţional. Aceste tarife sunt, în special, pentru benzinării“, au declarat oficialii CNAIR pentru Capital.
Conform prevederilor OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, sumele încasate în urma aplicării de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA a tarifului de utilizare şi a tarifelor de trecere se constituie venit la dispoziţia acesteia şi sunt utilizate pentru proiectarea, repararea, administrarea, întreţinerea, exploatarea şi modernizarea drumurilor de interes naţional, precum şi pentru garantarea şi rambursarea creditelor externe şi interne contractate în acest scop, inclusiv pentru plăţi în numele autorităţii publice contractante, ca urmare a obligaţiilor asumate în cadrul contractelor de parteneriat public-privat în sectorul drumurilor naţionale şi autostrăzilor.
Potrivit actului normativ, CNAIR este obligată să dispună măsurile necesare în vederea asigurării facilităţilor adecvate la punctele de încasare a tarifelor de trecere şi de utilizare, astfel încât să se menţină siguranţa rutieră normală.
Hagiu: „CNAIR ar trebuie să fie în subordinea Ministerului Economiei“
Fost preşedinte al Federaţiei Române a Operatorilor de Transport (FORT), consultant în transporturi, Augustin Hagiu ne-a explicat că un autovehicul de transport marfă cu masa totală maxim autorizată mai mare sau egală cu 12 tone plăteşte peste 5.000 lei pentru rovinietă. „Fondurile obţinute din rovinietă sunt gestionate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. CNAIR ar trebui să fie în subordinea Ministerului Economiei nu în curtea Ministerului Transporturilor. Chiar dacă se încasează sute de milioane de euro din rovinietă şi taxele de pod, nu se vede nimic în infrastructură. Pe lângă starea deplorabilă a drumurilor din România, transportatorii se lovesc şi de restricţii“, ne-a mai declarat Augustin Hagiu. Potrivit acestuia, FORT s-a opus vehement creşterii tarifelor de rovinietă. „În condiţiile în care calitatea infrastructurii este slabă nu există nicio bază pentru a creşte valoarea rovinietei“, susţine Hagiu.
„Banii din rovinietă nu se reflectă în starea drumurilor naţionale şi autostrăzilor“
Eugen Supuran, administrator al firmei de transport internaţional Maracana, ne-a spus că banii din rovinietă nu se reflectă în starea drumurilor naţionale şi autostrăzilor din România. „Cu banii încasaţi din rovinietă se pot construi drumuri şi autostrăzi. Nu avem parcări, nu avem unde înopta, starea drumurilor şi autostrăzilor din România este inacceptabilă“, a precizat Eugen Supuran.
Acesta a menţionat că nivelul foarte mare al amenzilor pentru lipsa rovinietelor nu este justificat. „Dacă nu ai unde să opreşti, nu ai cum să nu încalci legea. Suntem de acord să plătim o taxă pentru km parcurşi, dar să avem drumuri şi autostrăzi. Din păcate, nu beneficiem de o infrastructură rutieră bine pusă la punct“, a conchis administratorul firmei Maracana.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
-
acum 2 zileSănătatea oamenilor dintr-un municipiu din România se află in pericol. Stau în frig de peste o săptămână!
-
Imobiliareacum 12 oreActiv Property Services marchează 33 de ani de activitate pe piața imobiliară din România
-
Imobiliareacum 12 oreMindful Homes – case construite pentru sănătate și stare de bine- noua paradigmă a locuirii conștiente