Stiri economice
Capcanele din economie. În ce domenii se plătesc cel mai greu facturile
Potrivit unei analize KeysFin, blocajul financiar, instabilitatea politică şi accesul tot mai scump la finanţare sunt principalele argumente care fac ca economia românească să funcţioneze precum o maşină cu frâna de mână trasă. Potrivit analiştilor de la KeysFin, la prima vedere, business-ul românesc e pe plus, consumul e la cote maxime, salariile cresc, se construieşte la foc continuu, însă în aceeaşi măsură apar şi tot mai multe semnale îngrijorătoare. Dincolo de evoluţia inflaţiei şi acutizarea crizei de pe piaţa forţei de muncă, un alt semnal de îngrijorare este legat de scăderea apetitului pentru business.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele şapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, la 82.060, faţă de acceaşi perioadă din 2017.
Un semnal de alarmă vine şi din zona insolvenţelor, acolo unde numărul companiilor cu afaceri mai mari de 1 milion de euro, care au intrat în insolvenţă în prima parte a anului curent, este în creştere. „Sunt presiuni tot mai mari pe lanţul economic. Creşterea preţurilor şi a costurilor de finanţare, incertitudinea economică, sunt elemente în prim-plan şi au efecte directe în mediul de afaceri local. Apetitul investiţional tinde să se tempereze pe fondul înrăutăţirii condiţiilor economice în unele domenii importante, inclusiv în comerţ şi servicii”, afirmă analiştii de la KeysFin.
„După un an 2017 în care mulţi indicatori statistici au stat în zona pozitivă, de la numărul de înfinţări de firme (136.699 faţă de 105.982 în 2016) la radieri (82.295 faţă de 109.133 în 2016), în acest an ne aflăm pe o pantă descendentă, pe fondul lipsei de predictibilitate, a creşterii economiei subterane şi mai ales a acutizării blocajului financiar, cu efecte directe în dezvoltarea afacerilor pe orizontală”, spun experţii.
Potrivit KeysFin, evoluţia trebuie pusă în legătură directă cu scăderea gradului de încredere al consumatorilor. „Deşi salariile au crescut, mai ales în sectorul de stat, într-o măsură si mai mare au evoluat cheltuielile, de la costurile de finanţare – ratele la credite, la cele alimentare, pentru utilităţi etc., iar acest fenomen s-a transpus în scăderea apetitului de consum, cu efecte directe în evoluţia afacerilor companiilor”, au mai explicat aceştia.
Cele mai riscante domenii din economie
În plus faţă de statisticile privind deschiderea şi dizolvarea firmelor, evoluţia insolvenţelor este văzută de analişti drept un barometru foarte sensibil al situaţiei din economie. Potrivit datelor oficiale, cele mai riscante trei sectoare din economie, din acest punct de vedere, sunt comerţul (2.812 insolvenţe în 2017), construcţiile (1.324) şi industria prelucrătoare (1.089). La polul opus se află sănătatea & asistenţa socială (28), învăţământul (35) şi industria extractivă (39). Chiar dacă lichiditatea curentă (active circulante/datorii curente) a crescut in medie cu 50% în 2017 faţă de 2013, respectiv cu 38% faţă de 2016, există în continuare sectoare în care plăţile se fac cu foarte mare dificultate.
În activităţile profesionale, de exemplu, perioada medie de încasare a creanţelor a ajuns la 223 de zile, iar cea de plată se situează la 238 de zile. În construcţii, situaţia este şi mai dificilă. Plăţile se fac, în medie, la 422 de zile, iar încasările la 195 de zile. În topul celor mai riscante sectoare, din acest punct de vedere, se mai află agricultura, industria extractivă şi energia electrică & gaze. În industria prelucrătoare, plăţile se fac în medie la 150 de zile, iar încasările la 80 de zile, iar în comerţ la 113 zile în cazul plăţii datoriilor şi la 59 de zile în cazul încasării facturilor.
„Cine vrea să deschidă o afacere în astfel de domenii trebuie să fie foarte atent la aceste statistici. Trebuie să ai lichidităţi sau surse de finanţare pentru a acoperi astfel de întârzieri de plată. Altfel riscă să intre în blocaj financiar în foarte scurt timp. Microîntreprinderile sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere”, au mai spus analiştii.
Risc ceva mai scăzut din acest punct de vedere prezintă companiile din sectorul cultură&divertisment, unde perioada de încasare a creanţelor este de 51 de zile, sănătate & asistenţă socială (56 zile), hoteluri & restaurante (59 zile). Vestea bună este că, cel puţin la nivelul anului 2017, plăţile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6% comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%. Privind pe ansamblul ultimilor 5 ani, din 2013 şi până în prezent, comerţul continuă să reprezinte cel mai riscant domeniu în ceea ce priveşte întârzierile la plată. „Este domeniul cel mai volatil privind din prisma relaţiilor de business şi a dinamicii înfiinţării şi închiderii firmelor. În plus, în acest sector, creditul furnizor se află în prim-plan, cu consecinţele lui negative, judecând din prisma dinamicii achitării angajamentelor de plată”, au mai spus analiştii de la KeysFin. De notat că în acest sector activează şi cele mai multe companii, aproape 200.000, acestea înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de peste 110 mld.euro.
Din totalul de 8761 de firme aflate în insolvenţă din 2017, peste 30% erau din comerţ (2812 firme) în scădere cu 65,7% faţă de 2013 (8202 firme). Topul insolvenţei este completat de construcţii, cu 1324 companii (3054 în 2013) şi industria prelucrătoare – 1089 (3187 în 2013). În ordine, ca domenii de activitate, urmează transporturile şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele, activităţile profesionale, agricultura şi serviciile administrative şi de suport. „În primul semestru din 2018, situaţia s-a înrăutăţit faţă de perioada similară de anul trecut. Avem cu 12% mai multe firme care şi-au întrerupt activitatea, în timp ce numărul SRL-urilor noi înfiinţate a scăzut cu 19%, la 45.276. Un semnal real că situaţia economică a luat o altă turnură”, au explicat analiştii.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
