Connect with us

Stiri economice

Cât de mult costă de fapt un Agent 007!

Publicat

pe

Începând cu luna octombrie a anului 2015 cinematografele din întreaga lume au demarat „actiunea Spectre”. Deocamdată ultimul film din seria James Bond, până la noua peliculă anunţată deja de producătorii americani, este o nouă epopee menită să pună în evidenţă celebrul personaj creat de Ian Fleming în 1962. De-a lungul a mai bine de 50 de ani, Agentul 007 a avut nu doar o licenţă pentru a ucide ci şi un puternic impact comercial. Mai ales dacă vorbim despre ceasurile purtate pe rând de actori celebri precum Sean Connery, Roger Moore, David Niven, Timothy Dalton, Pierce Brosnan sau Daniel Craig care au întruchipat personajul principal.

 

La prima sa aparitie din 1962 în lung-metrajul „Dr. No”, James Bond înca nu avea la dispozitie tehnologia futurista gândita si dezvoltata de ingeniosul Doctor Q, însa purta mându la mâna un Rolex Submariner Oyster Perpetual care stârnea invidie. Mai mult sau mai putin ajutat de acesta, Sean Connery reusea sa îsi puna pe fuga sau chiar distruga oponentii afisând vizibil piesa cu o valoare greu de estimat în prezent. Iar pentru cei care nu au remarcat frumosul Rolex în 1962, anul urmator avea sa le aduca o noua dovada ca acel ceas este parte integranta a personajului. Asta pentru ca si în „From Russia with Love”, la mâna Agentului 007 se afla acelasi Submariner care va ramâne un accesoriu important pentru Connery si personajul sau pâna la ecranizarea „You only live twice” în 1967. Nici aparitiile episodice ale lui David Niven în „Casino Royale” si George Lazenby în „On Her Majesty`s Secret Service” nu aveau sa schimbe cu mult modul în care personajul principal îsi elimina adversarii si nici… marca ceasurilor. Doar modelul se modifica – aparând în peisaj un Rolex GMT-Master – iar succesul seriei începe sa paleasca. Totodata, ambitia producatorilor de a îl aduce înapoi în rolul principal pe Connery a impus plata unui onorariu-record de 1,25 milioane de dolari la care s-a adaugat un procent de 12,5% din profitul înregistrat de „Diamonds are Forever”. Atunci la mâna eroului apare un ceas cu o marca mai putin cunoscuta: Gruen. Desi o piesa a companiei americane cu sediul în Cincinnati mai fusese purtata scurt timp la începutul seriei „007”, în „Diamonds are Forever” – film aparut în 1971 – ceasul Gruen este mult mai vizibil.

Odata cu aparitia lui Roger Moore în rolul Agentului 007, în 1973, personajul principal schimba din nou ceasul cu un Hamilton Pulsar P2 2900 cu afisaj cu LED. E drept ca în anumite scene din „Live and Let Die” la mâna lui James Bond înca se mai vede acelasi, deja celebru, Rolex Submariner Oyster Perpetual care va ramâne „prietenul devotat” al lui Roger Moore si pentru „The Man with the Golden Gun” aparut în 1974.

 

Epoca Seiko

Din 1977 începe „epoca Seiko” în seria James Bond. Filmele „The Spy Who Loved Me”, „Moonraker”, „For Your Eyes Only”, „Octopussy” si „A View to a Kil” îl prezinta pe celebrul Agent 007 – întruchipat fie de Sean Connery, fie de Roger Moore – purtând la încheietura mâinii câte un Seiko modificat de Dr Q astfel încât sa îndeplineasca functii la care pâna si producatorii de smartwatch-uri din ziua de astazi înca se tem sa viseze.

„The Living Daylights”, pelicula în care Timothy Dalton încearca din rasputeri sa egaleze performantele actoricesti ale predecesorilor sai este prima si ultima în care James Bond poarta la mâna un Tag Heuer. Piesa cu pricina, Professional Night-Dive, l-a întovarasit pe James Bond în încercarea acestuia de a îl opri pe malefiucl general rus Kostov sa vânda armele necesare începerii unui alt razboi mondial. Acelasi Dalton, vedeta filmului „A Licence to Kill” din 1987 este ultimul utilizator al unui ceas Rolex – de fapt al aceluiasi Submariner Oyster Perpetual – într-o ecranizare a seriei James Bond.

Omega, în un rol principal

Din 1995 începe lunga colaborare dintre marca Omega si producatorii seriei „GoldenEye”, „Tomorrow Never Dies”, „The World Is Not Enough”, „Die Another Day”, „Casino Royale” si „Quantum of Solace” releva toate ceasuri Omega Seamaster fie la mâna lui Pierce Brosnan, fie la cea a lui Daniel Craig, vedete care joaca în rolul principal. Dovada ca Omega si-a cucerit pe deplin rolul în seria James Bond este aparitia în cea mai noua ecranizare, „Spectre”, a unei editii speciale a lui Seamaster 300, având acelasi nume cu filmul. Piesa atât de asteptata de colectionari are o carcasa de 41 de mm din otel inoxidabil finisata si lustruita manual si un bezel bidirectional din ceramica neagra cu scala celor 12 ore realizata din „LiquidMetal”, un aliaj brevetat de grupul Swatch, proprietarul marcii Omega. Cele doua sensuri de rotatie ale bezelului permit scalei sa indice doua fusuri orare.

 

Cadranul negru are încastrati indicatori orari partial încarcati cu LumiNova, o substanta care emite o lumina albastra în întuneric. În interiorul carcasei cu geam de safir rezistenta pâna la o adâncime de 300 de metri se afla Calibrul 8400 Master Co-Axial produs de Omega, un mecanism automatic care se mândreste cu o serie de inovatii devenite standard în ceasurile marcii. Printre acestea se numara rezistenta magnetica de 15.000 Gauss, un balancier „Si14” din silicon si un esapament coaxial. Conform producatorului, rezerva de putere a piesei Omega Seamaster 300 „Spectre” Limited Edition este de 60 de ore.

Pentru a sublinia caracterul exclusivist al acestei editii, Omega a gravat pe închizatorul bratarii logo-ul „007”, iar pe spatele carcasei „Spectre” si „Anti-Magnetic >15.000 Gauss”. Doar 7.007 piese purtând aceste însemne vor fi disponibile în boutique-urile Omega, fiecare dintre ele costând circa 6.000 de euro. Gurile rele spun însa ca o mare parte din aceasta editie limitata este deja rezervata de clientii fideli ai marcii.

 

Mai mult sau mai putin ciudat, în timp ce Agentul 007 pare sa aiba o slabiciune pentru marcile de ceasuri Rolex si, mai nou, Omega, în privinta masinilor, situatia este cu totul alta. Din 1962 pâna astazi, celebrul personaj schimba vehiculul la fiecare noua aparitie trecând de la Sunbeam Alpine la Bentley Mark IV, Aston Martin DB5 si DBS, Mercury Cougar, Ford Mustang, Rolls Royce Silver Cloud, BMW Z3, 750 si Z8 si, desigur, Aston Martin DB 10.

 

Politica de marketing

Pelicula „Spectre” este cea care, pe lânga deja faimosul ceas Omega, aduce în atentia publicului câteva marci mai mult sau mai putin cunoscute. Este vorba despre Crockett & Jones care produce ghetele „Camberley” (640 Euro), John Varvatos, realizatorul jachetei din piele de caprioara (690 Euro), N Peal, firma care a produs puloverul din casmir (375 Euro) si Tom Ford, casa care a oferit actorului atât ochelarii de soare în valoare de 320 de euro cât si, mai ales, costumul O’Connor din trei piese al carui pret de catalog este de 4.700 de euro. Ca sa nu mai vorbim despre masinile care se perinda pe ecran. Cum este putin probabil ca multi dintre cei care vad „Spectre” sa fie interesati de produse atât de scumpe este mai greu de înteles motivul pentru care companiile se bat sa apara alaturi de Daniel Craig în film. Asta pâna afli ca majoritatea folosesc aparitia ca pe un vector de marketing care, daca nu le creste vânzarile, macar le majoreaza notorietatea. Desi marile firme se feresc sa vorbeasca despre valoarea reala a contractelor si motivatia colaborarii este limpede ca imaginea este totul. Ce barbat nu si-ar dori sa fie James Bond si ce femeie nu si-ar dori sa-i fie alaturi?

6 mii de euro costa editia limitata a ceasului Omega Seamaster 300 „Spectre

4,7 mii de euro este pretul costumului O’Connor din trei piese produs de Tom Ford.

13,5 miliarde de euro este totalul veniturilor realizate de peliculele din seria James Bond pâna astazi.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

acturile la gaze „bubuie” de la 1 aprilie după ce expiră plafonarea – CALCULE

Publicat

pe

Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.

Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.

Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare

Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.

Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.

Haosul legislativ și „factura” incertitudinii

Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).

Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.

Imagine

Cât ne costă neatenția?

Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.

Estimările costurilor suplimentare pe an:

  • Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
  • Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
  • Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Citeste in continuare

Evenimente

UE a hotărât sistarea oricăror importuri de gaze naturale din Rusia

Publicat

pe

Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.

Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.

2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova

Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.

De la dependență totală la procente reziduale

Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.

Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”

Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.

Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară

Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.

Citeste in continuare

Evenimente

Guvernul dorește să definitiveze săptămâna aceasta măsurile pentru relansarea economiei

Publicat

pe

Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.

PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.

El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.

Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE