Membrii Consiliului Băncii Naţionale a României au remarcat, în şedinţa de politică monetară a Consiliului de administraţie al BNR, diminuarea puternică a ritmului de creştere a economiei faţă de anul trecut.

„În discuţiile privind poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat în primul rând diminuarea puternică a ritmului de creştere a economiei faţă de anul trecut. Totodată, s-a notat că în trimestrul II creşterea economică a cunoscut, totuşi, o reaccelerare uşoară în termeni anuali – la 4,1%, de la 4,0% în trimestrul I -, în condiţiile unei creşteri a dinamicii sale trimestriale. Aceasta face probabilă o reamplificare mai pronunţată decât cea anticipată a excedentului de cerere agregată în intervalul aprilie-iunie. Consumul privat a continuat să fie principalul propulsor al avansului economic, cu o contribuţie chiar în uşoară creştere, ca urmare a măririi neaşteptate a dinamicii lui anuale. El a fost secondat la mică distanţă de variaţia stocurilor, al cărei aport la dinamica PIB a atins un maxim al ultimilor 5 ani, în timp ce contribuţia formării brute de capital fix a redevenit negativă, pe fondul noii contracţii în termeni anuali suferite de această componentă, după trei trimestre consecutive de creştere. Evoluţia este preocupantă din perspectiva potenţialului de creştere a economiei pe termen mediu, au atenţionat unii membri ai Consiliului”, se spune în minuta şedinţei BNR.

Potrivit documentului, contribuţia exportului net la avansul PIB a rămas negativă, dar s-a redus întrucâtva, în contextul unei decelerări mai evidente a ritmului de creştere a importurilor în raport cu cea consemnată de dinamica exporturilor. Deficitul de cont curent s-a restrâns uşor faţă de trimestrul II 2017, pe seama ameliorării balanţei veniturilor primare.

S-a relevat de asemenea că, pe partea ofertei, creşterea economică a beneficiat de o susţinere cvasigenerală. Sectorul serviciilor a continuat să fie principalul resort, cu un aport însă uşor diminuat, o contribuţie notabilă şi constantă fiind adusă de industrie.

Membrii Consiliului au remarcat că datele statistice indică o reamplificare a gradului de tensionare a pieţei muncii în trimestrul II. Rata şomajului BIM a înregistrat o nouă scădere trimestrială, ajungând la un minim istoric de 4,2% în luna mai – la care a stagnat inclusiv în iulie -, în timp ce rata locurilor de muncă vacante s-a mărit pentru al doilea trimestru consecutiv.

Efectivul salariaţilor din economie a continuat să atingă noi vârfuri, iar dinamica lui anuală şi-a stopat în iulie trendul descendent, în condiţiile reaccelerării uşoare a creşterii acestuia în sectorul privat, în premieră după trimestrul I 2017. Membrii Consiliului au concluzionat că presiunile asupra salariilor vor rămâne în ascensiune în perspectivă apropiată, date fiind îmbunătăţirea intenţiilor de angajare în trimestrul IV 2018 relevată de sondaje de specialitate, dar şi acutizarea dificultăţilor în recrutarea de personal calificat. În acest context, au fost punctate reaccelerarea consemnată în trimestrul II de ritmul anual de creştere a câştigului salarial mediu brut nominal, precum şi palierul de două cifre pe care acesta s-a menţinut în iulie, în condiţiile temperării lui uşoare.

A fost de asemenea evocată creşterea înregistrată, pentru al doilea trimestru consecutiv, de variaţia anuală a costurilor salariale unitare din industrie, succedată totuşi de o scădere notabilă în luna iulie.

În discuţiile privind caracterul condiţiilor monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au restrâns gradual ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară ulterior reluării operaţiunilor repo de către banca centrală, rămânând totuşi la un nivel înalt. Unii membrii ai Consiliului au reliefat că acest ecart este relevant din perspectiva judecării conduitei politicii monetare. A fost subliniată relativa stabilitate care a continuat să caracterizeze cursul de schimb leu/euro în lunile recente, atribuibilă, cel mai probabil, diferenţialului considerabil al ratelor dobânzilor faţă de cele prevalente în plan european şi regional.

Conform BNR, s-a observat că avansul în termeni anuali al creditului acordat sectorului privat a rămas robust în intervalul iulie-august, la 6,6%, în ambele luni – valoare doar marginal inferioară mediei trimestrului II şi uşor superioară celei din primul trimestru. La rândul ei, variaţia componentei în lei s-a menţinut pe palierul de două cifre, dar şi-a accentuat uşor tendinţa descrescătoare, preponderent pe seama creditelor pentru locuinţe şi a împrumuturilor acordate societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a componentei în lei a continuat totuşi să se mărească în iulie şi a rămas apoi constantă în august, la 65,3%.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente informaţii şi analize, că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă pe orizontul apropiat de timp în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2018, care anticipa coborârea acesteia la 3,5% în decembrie 2018 şi apoi la 2,7% la finele anului viitor. S-a precizat că semnificativa corecţie descendentă aşteptată a se produce în evoluţia inflaţiei în trimestrul IV este atribuibilă în principal efectelor de bază asociate creşterilor consemnate în anul anterior de toate componentele exogene ale IPC: preţurile administrate, preţul combustibililor, preţul produselor din tutun şi preţurile LFO.

Potrivit minutei, contribuţia dezinflaţionistă a acţiunii factorilor pe partea ofertei se conturează a fi totuşi mai modestă decât în cea mai recentă prognoză pe termen mediu, date fiind majorarea neaşteptată a tarifului la energia electrică în luna august, precum şi relativa mărire a cotaţiei petrolului. Aceasta din urmă ar putea depăşi însă din nou aşteptările pe orizontul scurt de timp, creşteri superioare celor previzionate fiind posibile şi în cazul unor preţuri administrate şi a preţurilor unor produse alimentare, în contextul epidemiei de pestă porcină, al evoluţiei cotaţiilor unor cereale pe piaţa internaţională şi al deteriorării bruşte a condiţiilor meteorologice în luna septembrie. În ipoteza materializării unor astfel de evoluţii adverse, riscul dezancorării anticipaţiilor inflaţioniste ar dobândi o relevanţă sporită, au atenţionat unii membri ai Consiliului.