Stiri economice
S-a aflat TOT ce scrie în OUG pe justiție

Una dintre cele mai interesante modificări constituie reintroducerea dreptului ministrului Justiţiei de a cere sancţionarea unor magistraţi. Această prevedere exista în trecut, dar fusese anulată.
„Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători sau procurori poate fi exercitată şi de ministrul justiţiei. Verificările prealabile, pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, se efectuează de către Inspecţia Judiciară, la solicitarea ministrului Justiţiei”, scrie în proiectul de OUG redactat de echipa lui Tudorel Toader.
Redăm integral textul Ordonanţei de Urgenţă, care urmează să fie discutată luni:
ORDONANTA DE URGENTA pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei
Avand in vedere ca, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 207/2018, apelurile si recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel, iar aceste dispozitii sunt aplicabile cauzelor inregistrate pe rolul instantelor dupa data de 23 iulie 2018, data intrarii in vigoare a Legii nr. 207/2018,
in considerarea faptului ca schemele de personal ale instantelor judecatoresti sunt subdimensionate, astfel cum s-a invederat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, cu consecinte in ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor privind judecarea apelurilor in completuri formate din 3 judecatori, de natura si puna in dificultate functionarea sistemului judiciar in ansamblu,
Tinand cont ca reglementarea privind judecarea apelurilor in completuri formate din 3 judecatori a intrat deja in vigoare, fiind necesara luarea urgent a unor masuri legislative in scopul asigurarii bunei functionare a justitiei ca serviciu public, pe termen scurt si mediu, Luand in considerare faptul ca neadoptarea acestor masuri legislative ar fi de natura sa afecteze functionarea normala a instantelor judecatoresti, s& conduca la prelungirea duratei proceselor, cu consecinte grave asupra respectarii principiului judecarii cauzelor intr-un termen rezonabil (optim si previzibil),
Avand in vedere ca, potrivit art. | pct. 142 din Legea nr. …./2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. …., art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica, in sensul cd de pensia de serviciu prevazuta de lege beneficiaza, la cerere, inainte de implinirea varstei de 60 de ani, $i judecatorii, procurorii si magistratii- asistenti de la inalta Curte de Casatie si Justitie si judecatorii si magistratii-asistenti de la Curtea Constitutionald cu o vechime intre 20 $i 25 de ani numai in aceste functii, in acest caz cuantumul pensiei fiind micsorat cu 1% din baza de calcul prevazuta de lege, pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala in aceste func tii,
Tinand seama de faptul ca, in mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipata va avea un impact major asupra func tionarii instantelor judecatoresti si a parchetelor, eficientei si calitatii actului de justitie, generand riscul de scadere substantial a numéarului magistratilor in activitate, noua lege reglementand concomitent si cresterea perioadei de formare pentru intrarea in magistratura, precum si a vechimii necesare pentru promovarea la instante si parchete, motiv pentru care se impune amanarea aplicarii acestui sistem de pensionare anticipata,
Potentialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivetul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langd acestea a fost reliefat si jin Opinia preliminara privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de Ia Venetia), recomandandu-se renuntarea la schema de pensionare anticipata daca nu poate fi stabilit in mod cert faptul ca aceasta nu va avea niciun impact advers asupra functionarii sistemului,
Tinand seama de faptul cA este necesara adoptarea unor dispozitii exprese care sa reglementeze delegarea procurorilor la Parchetul de pe tanga inalta Curte de Casatie si Justitie,
Luand in considerare ca, potrivit art. | pct. 97 din Legea nr. …-/2018, prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificdrile si completarile ulterioare, se modifica in sensul cA sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii,
Inspectia Judiciara, Institutul National al Magistraturii, Scoala Nationala de Grefieri, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia, la solicitarea acestor institutii, detasarea in cadrul acestor institutii neputandu-se dispune pentru functii de demnitate publica; totodata, potrivit art. | pct. 98 din Legea nr. …./2018, la articolul 58, dupa alineatul (1) se introduc alineatele (11) si (17), potrivit carora judecatorii $i procurorii pot ocupa functii in institutii ale Uniunii Europene sau in organizatii internationale doar daca actul international care reglementeaza conditiile de ocupare a acestora conditioneaza in mod expres accesul la functia respectiva de calitatea de judecator sau procuror, iar in cazul in care judecatorul sau procurorul isi manifesta optiunea de a exercita o functie la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale, acesta este eliberat din functia de judecator sau procuror cu rezervarea postului,
Avand in vedere faptul cd, incepand cu 1 ianuarie 2019, Romania va prelua Presedintia rotativa a Consiliului Uniunii Europene, ceea ce presupune prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori, ministri, directori sau experti sia grupurilor de lucru de la nivelul Consiliului, fiind necesar&’ in acest sens asigurarea resurselor umane de specialitate inclusiv prin mentinerea detasarilor in curs, in cadrul altor institutii decat cele enumerate la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, astfel cum acest text normativ va fi modificat prin Legea nr. sxevaws /2018, institutii cu un rol important in asigurarea suportului tehnic pentru exercitarea Presedintiei. Este de precizat faptul ca in Legea nr. …./2018 nu exist dispozitii tranzitorii in ceea ce priveste detasarile in curs ale magistratilor in cadrul altor institutii decat cele enumerate la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, astfel cum acest text normativ va fi modificat, iar o solutie de natura a proteja interesul general al statului roman privind mentinerea detasarilor in curs 0 reprezinta amanarea intrarii in vigoare a noilor dispozitii, pentru o durata determinata de timp, respectiv pana la data de 30 iunie 2019, data finalizarii exercitarii presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de catre Romania,
Avand in vedere ca prin Legea nr. 234/2018, publicata in Monitorul Oficial al RomAaniei, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, a fost modificat art. 55 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand ca revocarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii sa poata fi dispusa atunci cand persoanei in cauza ii este retrasd increderea de catre majoritatea judec&torilor sau procurorilor, dupa caz, care functioneaza efectiv la instantele sau parchetele pe care aceasta le reprezinta, precum si in situatia in care acesteia i-a fost aplicata o sanctiune disciplinard din cele prevazute de lege pentru judecatori $i procurori, iar masura a ramas definitiva,
Intrucat prin Opinia preliminara amintitaé, Comisia de la Venetia a recomandat reexaminarea temeiurilor pentru revocarea din functie a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, cu referire la posibilitatea revocarii din functie a unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii chiar si pentru aplicarea celei mai usoare sanctiuni disciplinare, precum si eliminarea solutiei legislative privind revocarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii atunci cand persoanei in cauza ji este retrasa increderea de cdtre majoritatea judecatorilor sau procurorilor, dupa caz, care functioneaza efectiv la instantele sau parchetele pe care aceasta le reprezinta, Comisia de la Venetia retinand cA un astfel de mecanism implica o evaluare subiectiva si poate impiedica reprezentan tii alesi s& ia decizii in mod independent,
In acest context este de precizat ca prin Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013, Curtea Constitutionala a constatat cd membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii isi exercita atributiile constitutionale in baza unui mandat reprezentativ, si nu a unui mandat imperativ, membrul Consiliului Superior al Magistraturii fiind alesul si reprezentantul intregii categorii ale carei interese sunt reprezentate de organul colegial din care acesta face parte, astfel ca nu poate fi revocat decat in conditiile nerespectarii atributiilor in cadrul acestuia, iar nu a mandatului incredintat de alegatorii sii,
intrucat este necesara adoptarea unor garantii pentru asigurarea transparentei procedurii de selectare de catre ministrul justitiei a candidatilor pentru numirea in cele mai inalte functii de conducere in parchete, astfel cum rezulta inclusiv din recomandarile formulate in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare [instituit prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 14 decembrie 2006], reiterate $i in Opinia preliminara a Comisiei de la Venetia,
Intrucat Legea nr. …/2018 urmeaza sa intre in vigoare la data de …, in termen de 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial nr. .., Partea I, nr. ….,
Considerand ca situatiile prezentate mai sus sunt unele extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Art. | – La articolul 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si Procurorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (1) se introduce un alineat nou, alin. (1°), cu urmatorul cuprins:
“(1′) In vederea formularii Propunerilor de numire in functiile de conducere prevazute la alin. (1), ministrul justitiei organizeaza o procedura de selectie, pe baza unei interviu, in cadrul caruia candidatii sustin un proiect privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere pentru care si-au depus candidatura. in vederea asigurarii transparentei, audierea candidatilor se transmite in direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justitiei, se inregistreaza si se publica pe pagina de internet a ministerului.”
Evenimente
acturile la gaze „bubuie” de la 1 aprilie după ce expiră plafonarea – CALCULE
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.

Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Evenimente
UE a hotărât sistarea oricăror importuri de gaze naturale din Rusia
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Evenimente
Guvernul dorește să definitiveze săptămâna aceasta măsurile pentru relansarea economiei
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.







