Connect with us

Stiri economice

S-a aflat TOT ce scrie în OUG pe justiție

Publicat

pe

Una dintre cele mai interesante modificări constituie reintroducerea dreptului ministrului Justiţiei de a cere sancţionarea unor magistraţi. Această prevedere exista în trecut, dar fusese anulată.

„Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători sau procurori poate fi exercitată şi de ministrul justiţiei. Verificările prealabile, pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, se efectuează de către Inspecţia Judiciară, la solicitarea ministrului Justiţiei”, scrie în proiectul de OUG redactat de echipa lui Tudorel Toader.

Redăm integral textul Ordonanţei de Urgenţă, care urmează să fie discutată luni:

ORDONANTA DE URGENTA pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei

Avand in vedere ca, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 207/2018, apelurile si recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel, iar aceste dispozitii sunt aplicabile cauzelor inregistrate pe rolul instantelor dupa data de 23 iulie 2018, data intrarii in vigoare a Legii nr. 207/2018,

in considerarea faptului ca schemele de personal ale instantelor judecatoresti sunt subdimensionate, astfel cum s-a invederat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, cu consecinte in ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor privind judecarea apelurilor in completuri formate din 3 judecatori, de natura si puna in dificultate functionarea sistemului judiciar in ansamblu,

Tinand cont ca reglementarea privind judecarea apelurilor in completuri formate din 3 judecatori a intrat deja in vigoare, fiind necesara luarea urgent a unor masuri legislative in scopul asigurarii bunei functionare a justitiei ca serviciu public, pe termen scurt si mediu, Luand in considerare faptul ca neadoptarea acestor masuri legislative ar fi de natura sa afecteze functionarea normala a instantelor judecatoresti, s& conduca la prelungirea duratei proceselor, cu consecinte grave asupra respectarii principiului judecarii cauzelor intr-un termen rezonabil (optim si previzibil),

 

Avand in vedere ca, potrivit art. | pct. 142 din Legea nr. …./2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. …., art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica, in sensul cd de pensia de serviciu prevazuta de lege beneficiaza, la cerere, inainte de implinirea varstei de 60 de ani, $i judecatorii, procurorii si magistratii- asistenti de la inalta Curte de Casatie si Justitie si judecatorii si magistratii-asistenti de la Curtea Constitutionald cu o vechime intre 20 $i 25 de ani numai in aceste functii, in acest caz cuantumul pensiei fiind micsorat cu 1% din baza de calcul prevazuta de lege, pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala in aceste func tii,

Tinand seama de faptul ca, in mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipata va avea un impact major asupra func tionarii instantelor judecatoresti si a parchetelor, eficientei si calitatii actului de justitie, generand riscul de scadere substantial a numéarului magistratilor in activitate, noua lege reglementand concomitent si cresterea perioadei de formare pentru intrarea in magistratura, precum si a vechimii necesare pentru promovarea la instante si parchete, motiv pentru care se impune amanarea aplicarii acestui sistem de pensionare anticipata,

Potentialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivetul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langd acestea a fost reliefat si jin Opinia preliminara privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de Ia Venetia), recomandandu-se renuntarea la schema de pensionare anticipata daca nu poate fi stabilit in mod cert faptul ca aceasta nu va avea niciun impact advers asupra functionarii sistemului,

Tinand seama de faptul cA este necesara adoptarea unor dispozitii exprese care sa reglementeze delegarea procurorilor la Parchetul de pe tanga inalta Curte de Casatie si Justitie,

 

Luand in considerare ca, potrivit art. | pct. 97 din Legea nr. …-/2018, prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificdrile si completarile ulterioare, se modifica in sensul cA sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii,

Inspectia Judiciara, Institutul National al Magistraturii, Scoala Nationala de Grefieri, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia, la solicitarea acestor institutii, detasarea in cadrul acestor institutii neputandu-se dispune pentru functii de demnitate publica; totodata, potrivit art. | pct. 98 din Legea nr. …./2018, la articolul 58, dupa alineatul (1) se introduc alineatele (11) si (17), potrivit carora judecatorii $i procurorii pot ocupa functii in institutii ale Uniunii Europene sau in organizatii internationale doar daca actul international care reglementeaza conditiile de ocupare a acestora conditioneaza in mod expres accesul la functia respectiva de calitatea de judecator sau procuror, iar in cazul in care judecatorul sau procurorul isi manifesta optiunea de a exercita o functie la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale, acesta este eliberat din functia de judecator sau procuror cu rezervarea postului,

 

Avand in vedere faptul cd, incepand cu 1 ianuarie 2019, Romania va prelua Presedintia rotativa a Consiliului Uniunii Europene, ceea ce presupune prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori, ministri, directori sau experti sia grupurilor de lucru de la nivelul Consiliului, fiind necesar&’ in acest sens asigurarea resurselor umane de specialitate inclusiv prin mentinerea detasarilor in curs, in cadrul altor institutii decat cele enumerate la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, astfel cum acest text normativ va fi modificat prin Legea nr. sxevaws /2018, institutii cu un rol important in asigurarea suportului tehnic pentru exercitarea Presedintiei. Este de precizat faptul ca in Legea nr. …./2018 nu exist dispozitii tranzitorii in ceea ce priveste detasarile in curs ale magistratilor in cadrul altor institutii decat cele enumerate la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, astfel cum acest text normativ va fi modificat, iar o solutie de natura a proteja interesul general al statului roman privind mentinerea detasarilor in curs 0 reprezinta amanarea intrarii in vigoare a noilor dispozitii, pentru o durata determinata de timp, respectiv pana la data de 30 iunie 2019, data finalizarii exercitarii presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de catre Romania,

Avand in vedere ca prin Legea nr. 234/2018, publicata in Monitorul Oficial al RomAaniei, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, a fost modificat art. 55 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand ca revocarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii sa poata fi dispusa atunci cand persoanei in cauza ii este retrasd increderea de catre majoritatea judec&torilor sau procurorilor, dupa caz, care functioneaza efectiv la instantele sau parchetele pe care aceasta le reprezinta, precum si in situatia in care acesteia i-a fost aplicata o sanctiune disciplinard din cele prevazute de lege pentru judecatori $i procurori, iar masura a ramas definitiva,

Intrucat prin Opinia preliminara amintitaé, Comisia de la Venetia a recomandat reexaminarea temeiurilor pentru revocarea din functie a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, cu referire la posibilitatea revocarii din functie a unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii chiar si pentru aplicarea celei mai usoare sanctiuni disciplinare, precum si eliminarea solutiei legislative privind revocarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii atunci cand persoanei in cauza ji este retrasa increderea de cdtre majoritatea judecatorilor sau procurorilor, dupa caz, care functioneaza efectiv la instantele sau parchetele pe care aceasta le reprezinta, Comisia de la Venetia retinand cA un astfel de mecanism implica o evaluare subiectiva si poate impiedica reprezentan tii alesi s& ia decizii in mod independent,

In acest context este de precizat ca prin Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013, Curtea Constitutionala a constatat cd membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii isi exercita atributiile constitutionale in baza unui mandat reprezentativ, si nu a unui mandat imperativ, membrul Consiliului Superior al Magistraturii fiind alesul si reprezentantul intregii categorii ale carei interese sunt reprezentate de organul colegial din care acesta face parte, astfel ca nu poate fi revocat decat in conditiile nerespectarii atributiilor in cadrul acestuia, iar nu a mandatului incredintat de alegatorii sii,

 

intrucat este necesara adoptarea unor garantii pentru asigurarea transparentei procedurii de selectare de catre ministrul justitiei a candidatilor pentru numirea in cele mai inalte functii de conducere in parchete, astfel cum rezulta inclusiv din recomandarile formulate in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare [instituit prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 14 decembrie 2006], reiterate $i in Opinia preliminara a Comisiei de la Venetia,

Intrucat Legea nr. …/2018 urmeaza sa intre in vigoare la data de …, in termen de 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial nr. .., Partea I, nr. ….,

Considerand ca situatiile prezentate mai sus sunt unele extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata,

in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. | – La articolul 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si Procurorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (1) se introduce un alineat nou, alin. (1°), cu urmatorul cuprins:

 

“(1′) In vederea formularii Propunerilor de numire in functiile de conducere prevazute la alin. (1), ministrul justitiei organizeaza o procedura de selectie, pe baza unei interviu, in cadrul caruia candidatii sustin un proiect privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere pentru care si-au depus candidatura. in vederea asigurarii transparentei, audierea candidatilor se transmite in direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justitiei, se inregistreaza si se publica pe pagina de internet a ministerului.”

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

BNS PROPUNE CONDIȚIONAREA SUBVENȚIILOR PENTRU PARTIDELE POLITICE DE RESPECTAREA ȚINTELOR DE DEFICIT BUGETAR

Publicat

pe

Blocul Național Sindical (BNS) propune, printr-un set de amendamente la Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, ca subvențiile acordate partidelor politice de la bugetul de stat să fie condiționate de încadrarea României în țintele de deficit bugetar stabilite la nivel european.

Concret, BNS dorește introducerea unui nou alineat în Legea nr. 334/2006, care să stipuleze că finanțarea publică a partidelor politice se va face numai în anii în care statul respectă angajamentele bugetare europene. Potrivit sindicatelor, această măsură este necesară într-un context economic fragil, în care statul aplică politici de austeritate asupra populației, dar menține finanțări generoase pentru partidele aflate la putere.

„Este inadmisibil ca partidele responsabile de dezechilibrele bugetare să fie în continuare finanțate din bani publici, în timp ce populația suportă creșteri de taxe și înghețarea salariilor”, se arată în motivația propunerii.

Totodată, BNS solicită reducerea cu 50% a sumei forfetare acordate parlamentarilor, o alocație lunară care nu este supusă unui control riguros. Organizația sindicală consideră că, în condițiile revizuirii drastice a cheltuielilor publice, este firesc ca și demnitarii să își asume responsabilitatea printr-un comportament bugetar solidar.

„Reducerea sumei forfetare nu afectează funcționarea Parlamentului, dar transmite un semnal necesar de decență și responsabilitate în utilizarea banului public”, subliniază BNS.

Propunerile vin pe fondul unor măsuri fiscale dure adoptate de Guvern, care includ eliminări de facilități pentru pensionari și persoane vulnerabile, creșteri de TVA și înghețări salariale în sectorul public. În acest context, BNS atrage atenția că echitatea bugetară trebuie să se aplice tuturor, inclusiv partidelor și parlamentarilor.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

PROTESTE URIAȘE ÎN FAȚA PARLAMENTULUI

Publicat

pe

Sindicaliştii de la Sanitas şi cei din Educaţie, dar și din instituții-cheie ale statului au ieșit în stradă din cauza taxelor și impozitelor propuse de Guvern.

Realitatea.net și Realitatea PLUS, televiziunea poporului, transmit LIVE TEXT și VIDEO principalele momente de la proteste:

Sute de oameni nemulțumiți de măsurile anunțate de Bolojan au plecat în marș de la Miniksterul Agriculturii către Palatul Parlamentului. Angajații au ieșit în stradă nemulțumiți de faptul că Guvernul Bolojan vrea să reducă cuantumul maxim al sporului de condiții periculoase primit de bugetari.

„Sunem aici din respect pentru întreaga societate. Suntem reprezentanții profesorilor. Am urmărit declarațiile lui Bolojan și David care spun că nu este niciun deranj ca profesorii să muncească două ore în plus. Protestăm cu fermitate împotriva majorării normei cu două ore în plus deoarece asta nu înseamnă ca fiecare profesor să muncească în plus două ore. Asta înseamnă ca mii de profesori să-și piardă locul de muncă”, a declarat, într-o intervenție la Realitatea PLUS, o profesoară.

Citeste in continuare

Evenimente

Bolojan pune jugul birurilor pe românii de rând, la TAROM tocmai s-au dublat indemnizațiile din Consiliul de Administrație

Publicat

pe

În timp ce premierul Ilie Bolojan ține cu dinții de toate măsurile fiscale dure care-i lovesc pe românii de rând, iese la iveal un nou caz șocant  de sfidarea a austerității, pe banii statului. Astfel, acţionarii companiei TAROM, printre care și Ministerul Transporturilor, au votat favorabil propunerea de dublare a îndemnizației pentru membrii Consiliului de Administrație, relatează publicația BoardingPass.

Sursa citate indica faptul că indemnizația pentru membrii CA al TAROM a crescut, recent, de la 12.500 lei brut/lună la 24.148 lei, prin votul Ministerului Transporturilor, ROMATSA și CN Aeroporturi București. Singura abținere a venit din partea fostului SIF Muntenia.

Din iunie 2024, TAROM are un Consiliu de Administrație cu mandat complet de patru ani, după o conducere asigurată de administratori provizorii, mulți fără experiență.

La momentul numirii cu mandatul complet, fiecare membru al Consiliului era remunerat cu 12.500 de lei brut lunar, însă după aproape un an, trei dintre cei patru acționari ai TAROM au votat în favoarea dublării indemnizației, aceasta ajungând la 24.148 de lei brut pe lună.

Voturile favorabile au venit din partea Ministerului Transporturilor, ROMATSA și Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB). Singurul care s-a abținut a fost reprezentantul Longshield Investment (fosta SIF Muntenia).

Majorarea indemnizației a fost susținută de o hotărâre a Comitetului de Nominalizare și Remunerare din cadrul CA și a primit avizul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Creștere vine în contextul în care Ministerul Transporturilor, acționar majoritar și al CNAB, a aprobat în urmă cu câteva luni și majorarea indemnizației pentru membrii CA-ului acestei companii de stat, de la 12.656 de lei la 69.840 de lei brut lunar, mai indică Boarding Pass.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE