Connect with us

Stiri economice

Un nou PRĂPĂD peste România

Publicat

pe

România riscă să-şi piardă competitivitatea pe termen lung şi să condamne generaţiile viitoare la sărăcie, dacă nu investeşte inteligent în sănătatea şi educaţia cetăţenilor săi, a declarat Tatiana Proskuryakova, directorul de ţară al Băncii Mondiale (BM) pentru România şi Ungaria, citată într-un comunicat al instituţiei.

România s-a clasat pe locul 67 – în spatele vecinilor săi din UE – în noul Index al Capitalului Uman (HCI), lansat de Grupul Băncii Mondiale. Singapore, cu un scor HCI de 0,88 (pe o scară de la zero la 1), a fost în fruntea listei, în timp ce primele 20 de locuri au fost dominate de statele membre ale UE. România a ajuns pe locul 67, în urma unor ţări cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina (50), Albania (56) şi Georgia (61).

Scorul României (de 0,6) înseamnă că nou-născuţii din România de astăzi vor avea o productivitate de doar 60% când vor creşte faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate de o calitate adecvată.

Între 2012 şi 2017, valoarea HCI pentru România a scăzut de la 0,63 la 0,60, ceea ce este îngrijorător, spun experţii BM.

Indexul HCI este alcătuit din cinci indicatori: probabilitatea de supravieţuire până la vârsta de 5 ani; anii de şcolarizare preconizaţi ai copilului; calitatea învăţării; procentul din cei care astăzi au vârsta de 15 ani ce vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani, precum şi proporţia copiilor care nu suferă de deficienţe de creştere. Scorurile sunt calculate pentru 157 de ţări participante, fapt ce permite realizarea unui clasament al potenţialului capitalului lor uman.

Locul pe care România este clasată reflectă necesitatea urgentă a unor măsuri care să conducă la îmbunătăţirea rezultatelor în domeniul sănătăţii şi educaţiei: un copil din România se poate aştepta la 12,2 ani de învăţământ preşcolar, primar şi secundar până la vârsta de 18 ani. Prin comparaţie, un copil din Franţa se poate aştepta la 14 ani.

Şi mai îngrijorător, când anii de şcolarizare sunt ajustaţi pentru calitatea învăţării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază numai de 8,8 ani de şcolarizare: un decalaj de învăţare de 3,4 ani, cel mai mare decalaj din UE. În mod similar, procentul persoanelor în vârstă de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani este de numai 87%, faţă de, spre exemplu, 91% în Croaţia şi 95% în Suedia, se mai arată în comunicat.

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.

Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.

„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.

Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.

Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.

El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.

”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.

Sursa: Realitatea Din PNL

Citeste in continuare

Evenimente

REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI

Publicat

pe

Realitatea PLUS a deschis linia specială de comunicare cu românii. 

Postul nostru de televiziue pune la dispoziția oamenilor telefonul poporului. 

Așteptăm mesajele dumneavoastră! Credeți că ne vor da judecătorii turul 2 înapoi?

Numărul de telefon al poporului este 0730 555 014.

Citeste in continuare

Evenimente

SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET

Publicat

pe

Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.

De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.

Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.

România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene. 

România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.

Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.

Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.

Sursa: Tabu.RO

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE