Stiri economice
Italia deține primul loc ca număr de societăți comerciale străine înregistrate în România
Forumul de Afaceri Multisectorial este dedicat identificării de noi oportunităţi de colaborare bilaterală şi consolidării relaţiilor economice şi comerciale dintre companiile din România şi Italia.
Lucrările forumului au fost deschise de preşedintele României, Klaus Iohannis, care a subliniat importanţa dezvoltării relaţiilor comerciale bilaterale dintre cele două state: „Îmi face o deosebită plăcere să deschid acest Forum economic şi mă bucur să mă aflu în mijlocul dumneavoastră, aici, la Roma, în anul în care România sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri. Evenimentul de astăzi reprezintă o ocazie în plus de a consolida dimensiunea economică a parteneriatului dintre ţările noastre în cadrul Pieţei Unice Europene. (…) Italia, una dintre cele mai mari economii globale şi cea de-a treia economie a Zonei Euro, este cel de-al doilea partener comercial al României, iar schimburile comerciale arată o tendinţă consistentă de creştere, în evaluarea specialiştilor acest trend va continua”.
Preşedintele CCIR, Mihai Daraban, a declarat că Italia deţine primul loc ca număr de societăţi comerciale străine înregistrate în România. „La nivelul lunii octombrie a acestui an, datele oficiale indică 19.794 societăţi active, cu capital italian, pe piaţa românească. De-a lungul celor 29 de ani, numărul companiilor italiene care au activat în România s-a ridicat la peste 46.600. Putem spune că acestea au fost adevăraţi ambasadori ai Italiei în România, demonstrând cum se poate face business în această ţară. Îmi exprim speranţa ca în viitor România şi Italia să participe împreună la proiecte de anvergură, aşa cum s-a întâmplat şi în trecut, şi daca tot suntem în sala ce poartă numele Pininfarina, mi-aş dori ca acesta să fie un semn pentru industria auto din Italia, în sensul de a se extinde către piaţa românească”.
La eveniment au mai participat Vincenzo Boccia, Preşedinte Confidustria, Guglielmo Picchi, Secretar de Stat al Afacerilor Externe, şi Norina Boru, Consilier Economic al Ambasadei României în Italia. Potrivit datelor ONRC, în prima jumătate a acestui an, valoarea schimburilor comerciale dintre Italia şi România fost de aproape 8 miliarde de euro, cu peste 6% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu perspectiva de a depăşi 15 miliarde de euro pentru anul 2018, ceea ce reprezintă cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani. Pe piaţa românească activează un număr de 19.794 companii italiene, cu o valoare totală a capitalului social de 2,5 miliarde de euro, clasându-se din acest punct de vedere pe locul Relaţiile româno-italiene se desfăşoară sub semnul Parteneriatului Strategic Consolidat, semnat de miniştrii afacerilor externe la 9 ianuarie 2008. Între România şi Italia a fost instituit mecanismul Summit-urilor Interguvernamentale: prima ediţie s-a desfăşurat în anul 2008, la Roma, iar cea de-a doua a avut loc la 30 mai 2011, la Bucureşti.
Evenimente
MAE, despre Acordul UE – Mercosur: ”Nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole”
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, marți, că poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale țării noastre.
”Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER (https://x.com/NicusorDanRO/status/2009634717297938504).
În ceea ce privește procesul de aprobare în COREPER a deciziilor de semnare de către Comisia Europeană a iTA și EMPA (cele două componente ale Acordului UE – Mercosur), dar și în ceea ce privește ansamblul pașilor pentru negocierea și realizarea Acordului UE – Mercosur, MAE a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare”, a transmis MAE printr-un comunicat de presă.
Conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE, instrucțiunile pentru reuniunile COREPER (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv, transmite sursa citată.
MAE afirmă că ”aceleași proceduri de coordonare a Sistemului de afaceri europene, prevăzute începând din 2017 de HG nr. 34, au fost aplicate constant de MAE inclusiv în ceea ce privește, spre exemplu, poziția României în COREPER și Consiliu pentru Acordul UE – Chile, încheiat în 2023”
”Negocierile privind Acordul UE – Mercosur au avut loc pe filiera comercială și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur, toate acestea fiind conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European”, susține sursa citată.
De asemenea, reprezentanții instituției au ținut să precizeze faptul că ”Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură, la doar 1 – 1,5% din totalul importurilor, precum și aplicarea standardelor UE și produselor importate”.
Potrivit MAE, ”procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte.
Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European”.
Instituția subliniază că ”memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur”.
”Conform legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internaționale (în acest caz, Acordul UE – Mercosur), memorandumul trebuie să parcurgă procedura internă de avizare și aprobare anterior semnării în numele României a Acordului.
Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur”, conchide MAE.
Evenimente
Eurostat: România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul trei din 2025
România a înregistrat, în trimestrul III al 2025 cel mai ridicat eficit de cont curent din UE, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 57,3 miliarde de euro (1,2% din PIB) , după un plus de 80,5 miliarde de euro (1,7% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 96,1 miliarde de euro (2,1% din PIB) în trimestrul trei din 2024.
În perioada iulie-septembrie a anului trecut, 16 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (41 miliarde de euro), Ţările de Jos (19,7 miliarde de euro), Spania (15,4 miliarde de euro), Danemarca (14,8 miliarde de euro), Irlanda (13,9 miliarde de euro) şi Suedia (8,4 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.
În trimestrul trei din 2025, ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 8,3 miliarde de euro, de la minus 6,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2025), Franţa (minus 4,8 miliarde de euro), Polonia (minus 4,2 miliarde de euro) şi Belgia (minus 3,8 miliarde de euro).
În perioada iulie-septembrie, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (75,7 miliarde de euro), Canada (12 miliarde de euro), centrele financiare offshore (11,5 miliarde de euro), SUA (9,2 miliarde de euro), Brazilia (8,4 miliarde de euro), Hong Kong (7,4 miliarde de euro), Elveţia (4,6 miliarde de euro), Japonia (4,3 miliarde de euro) şi Rusia (4,2 miliarde de euro).
Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 58,3 miliarde de euro) şi India (minus 0,3 miliarde de euro).
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
Un an de control judiciar pentru Călin Georgescu. ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
Călin Georgescu a ajuns din nou în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar. Se împlinește un an de când acesta se află sub măsura preventivă iar în următoarea perioadă urmează mai multe decizii importante în instanță, inclusiv judecătorii se vor pronunța dacă va fi prelungit din nou controlul judiciar.
Călin Georgescu: ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
”Aș dori să le mulțumesc tuturor oamenilor prezenți, astăzi, aici și celor care nu sunt prezenți, dar sunt cu gândul și cu sufletul la România liberă și prosperă. Înainte de orice, mulțumim lui Dumnezeu că suntem împreună și că putem să ne păstrăm cumpătul ăn acetse vremuri tulburi.
Am fost, din nou, după cum vedeți, astăzi, aici, nu pentru că ași fi greșit cu ceva, ci pentru că adevărul deranjează. Este clar că deranjează și frica este miza lor, dar noi nu trăim din frică. Puterea lor stă în presiune, dar puterea noastră stă în calm și faptul că sunteți astăzi aici, poporul român, căruia mă adresez liniștit și demn, spune ceva esențial, mai mult decât orice strigăt: Nu suntem singuri.”
În ciuda gerului de afară, zeci de oameni s-au adunat pe trotuarul din fața sediului Poliției Buftea, pentru a-l susține pe liderul suveranist.
Călin Georgescu s-a prezentat astăzi la secția de Poliție din Buftea pentru a semna controlul judiciar, procedură pe care o respectă în fiecare zi de marți, conform obligațiilor impuse prin măsura preventivă. Tot astăzi se împlinește un an de la instituirea acestei măsuri de către procurorii Parchetului General, în primul dosar penal trimis deja în judecată.
În perioada următoare sunt programate și alte termene importante în instanță. Pe 21 ianuarie, la Curtea de Apel București, va avea loc o nouă etapă în procedura de cameră preliminară din cel de-al doilea dosar penal, considerat cu miză majoră în situația juridică a lui Georgescu. Pe lângă acestea, mai există și alte cauze aflate încă în faza de cercetare penală.
-
Uncategorizedacum o ziDe ce sectorul de reciclare recomandă soluțiile Uzinex pentru protejarea marjei de profit
-
Evenimenteacum 2 zile
Senatorul AUR Petrișor Peiu lansează un atac dur pe tema acordului Mercosur: „Demascarea imposturii a trezit monștrii trecutului”
-
Evenimenteacum 2 zile
Florin Cîțu demolează mitul impozitelor „prea mici” pe locuințe, prezentat de guvernul Bolojan
-
Evenimenteacum 2 zile
De ce au crescut impozitele pentru autovehiculele hibrid. Explicațiile oferite de Guvern
-
Evenimenteacum 2 zile
Realitatea Plus, audiențe explozive în 2025. Televiziunea Poporului, în topul celor mai urmărite 3 posturi de știri
-
Evenimenteacum o zi
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum o zi
ROBOR la trei luni a coborât la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum 22 de ore
Haos total la ghișeele din țară. Revolta unui român care are de plătit un impozit de 3.000 de euro: „Am muncit 30 de ani ca să dau chirie la mafioții care conduc România”