Stiri economice
Motivul pentru care salariile au crescut peste aşteptări. Cine primeşte bani în plus
Creşteri salariale peste media pieţei s-au produs în industrie (8,9%) şi în retail (6,7%). În acelaşi timp, sectorul bancar (5,4%), leasing-ul (4,6%) şi industria farmaceutică (4,8%) înregistrează creşteri mai mici decât media, dar depăşesc totuşi procentele bugetate anterior.
În ceea ce priveşte categoriile de personal, cele mai mari creşteri ale salariilor au fost înregistrate de muncitori/operatori (calificaţi şi necalificaţi) – 7,7%. Dintre toate categoriile de personal analizate, nivelurile de conducere au avut cele mai mici creşteri ale salariilor, puţin sub 6%.
Comparativ cu ediţiile anterioare ale studiului PayWell, creşterile salariale păstrează o traiectorie ascendentă. Creşterea medie a fost de 3,7% în 2016 şi de 5,1% în 2017. Toate sectoarele analizate au înregistrat creşteri mai mari decât în 2017. Cu toate acestea, sectorul bancar se evidenţiază cu o rată de creştere mai mult decât dublă faţă de 2017 (5,4% în 2018, faţă de 2,1%).
Ce forţează majorările
Ritmul accelerat de creştere salarială este determinat şi de fluctuaţia ridicată a personalului. Rata medie a fluctuaţiei de personal (plecări voluntare) a fost de 17,4% în 2018, cu aproape 4 puncte procentuale mai mare decât în 2017.
„Creşterile salariale peste medie reprezintă unul dintre stimulentele utilizate de companii pentru a atenua problema deficitului forţei de muncă. În plus, vedem o creştere semnificativă a salariilor lucrătorilor din producţie şi din sectorul hotelier, în timp ce sectoarele de retail şi cel bancar rămân în urmă ca nivel de evoluţie salarială. Problemele cu care se confruntă în prezent piaţa forţei de muncă din România au cauze mai profunde şi sunt potenţate de emigraţie şi lipsa corelării dintre sistemul de educaţie şi cerinţele economiei”, a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanţă fiscală şi Juridică, PwC România.
În ceea ce priveşte planurile pentru anul 2019, companiile estimează o creştere mai mică, în medie de 4,6%. Acestea au planificat o majorare cu 6,5% a salariilor pentru personalul implicat în producţie, în timp ce pentru restul categoriilor de personal creşterea nu va fi mai mare de 5% anul viitor.
În ceea ce priveşte modificările privind transferul de contribuţii sociale, aproximativ două treimi dintre companiile participante la studiu (63%) au majorat deja salariul brut, în timp ce 20% au utilizat mecanismul de compensare prin bonus. Doar 17% dintre companiile private au avut o abordare mixtă, ceea ce înseamnă că au crescut salariul brut pentru unele posturi, în timp ce pentru alte poziţii compensarea s-a făcut prin oferirea de bonus.
„Deficitul forţei de muncă pune presiune pe angajatori pentru a găsi şi alte metode, în afara salariului, de a-şi motiva atât proprii angajaţi, cât şi de a atrage potenţiali angajaţi. Este o cursă a flexibilităţii companiilor în a reuşi să devină cât mai atractive, în contextul în care, atât dinamica pieţei forţei de muncă, cât şi dorinţele şi nevoile generaţiilor noi de angajaţi sunt tot mai diverse.”, spune Ionuţ Sas, Partener, Departamentul de Consultanţă fiscală şi Juridică, PwC România.
Pe lângă salarii, puţin peste jumătate dintre companii (53%) oferă bonusuri fixe angajaţilor cu diverse ocazii. Companiile care activează în sectorul industrial şi în retail conduc în clasamentul bonusurilor fixe, 68% şi respectiv 73% dintre acestea oferă un bonus fix. Alte sectoare tind să prefere bonusuri legate de performanţă, ca supliment la salarii.
În 2018, numărul de companii orientate să ofere beneficii cu impact asupra echilibrului între serviciu şi viaţa personală este mai mare decât în 2017. În acest sens, 55% dintre companii au program de lucru flexibil, jumătate dintre organizaţii implică angajaţii lor în activităţi de responsabilitate socială (CSR), în timp ce 26% oferă abonamente la biblioteci online de cărţi. Acesta este modul în care companiile răspund cerinţelor angajaţilor pentru a asigura retenţia personalului.
„Companiile din mediul privat sunt din ce în ce mai mult sub presiunea pieţei muncii. Scăderea personalului calificat disponibil la toate nivelurile, în special pentru categoria de muncitori, la care se adaugă concurenţa din sectorul public, devenit atractiv în urma creşterilor salariale, au adus capitalul uman şi bugetele aferente acestuia pe lista de priorităţi a oamenilor de afaceri . Deoarece piaţa forţei de muncă va deveni din ce în ce mai competitivă, managerii şi departamentele de resurse umane trebuie să investească în programe de creştere a productivităţii pentru a-şi putea susţine planurile de dezvoltare, dovedind creativitate în ceea ce priveşte atragerea şi retenţia personalului, precum şi pentru crearea competenţelor necesare în rândul angajaţilor prin programe proprii”, a spus Oana Munteanu, Lider al Departamentului de Consultanţă în resurse umane, PwC România.
Evenimente
MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.
Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.
„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.
Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.
Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.
El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.
”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.
Sursa: Realitatea Din PNL
Evenimente
REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI
Evenimente
SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET
Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.
De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.
Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.
România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene.
România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.
Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.
Sursa: Tabu.RO
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL CIOLACU: PLAFONAREA CĂTRE CONSUMATORI ȘI ECONOMIE VA FI MENȚINUTĂ
-
Evenimenteacum 2 zile
SECTORUL IT RESIMTE EFECTELE DECIZIILOR FISCALE ŞI ANTICIPEAZĂ UN 2025 DIFICIL
-
Companiiacum 2 zile
Reconversia spațiilor industriale în cafenele: O tendință urbană inovatoare
-
Evenimenteacum 2 zile
PREVIZIUNI PESIMISTE PENTRU ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN URMĂTORII ANI
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL MARCEL CIOLACU: BUGETUL, APROBAT ÎN GUVERN PÂNĂ LA FINALUL LUNII IANUARIE
-
Evenimenteacum o zi
RECURSUL LUI CĂLIN GEORGESCU A FOST RESPINS DE JUDECĂTORI
-
Evenimenteacum o zi
Justiția americană a dat undă verde legii care permite închiderea rețelei TikTok. Poate bloca Donald Trump punerea în aplicare?
-
Evenimenteacum o zi
CĂLIN GEORGESCU, MESAJ ÎN EXCLUSIVITATE LA REALITATEA PLUS LA ORA 20 DUPĂ LOVITURA DE LA INSTANȚA SUPREMĂ