Stiri economice
Motivul pentru care salariile au crescut peste aşteptări. Cine primeşte bani în plus
Creşteri salariale peste media pieţei s-au produs în industrie (8,9%) şi în retail (6,7%). În acelaşi timp, sectorul bancar (5,4%), leasing-ul (4,6%) şi industria farmaceutică (4,8%) înregistrează creşteri mai mici decât media, dar depăşesc totuşi procentele bugetate anterior.
În ceea ce priveşte categoriile de personal, cele mai mari creşteri ale salariilor au fost înregistrate de muncitori/operatori (calificaţi şi necalificaţi) – 7,7%. Dintre toate categoriile de personal analizate, nivelurile de conducere au avut cele mai mici creşteri ale salariilor, puţin sub 6%.
Comparativ cu ediţiile anterioare ale studiului PayWell, creşterile salariale păstrează o traiectorie ascendentă. Creşterea medie a fost de 3,7% în 2016 şi de 5,1% în 2017. Toate sectoarele analizate au înregistrat creşteri mai mari decât în 2017. Cu toate acestea, sectorul bancar se evidenţiază cu o rată de creştere mai mult decât dublă faţă de 2017 (5,4% în 2018, faţă de 2,1%).
Ce forţează majorările
Ritmul accelerat de creştere salarială este determinat şi de fluctuaţia ridicată a personalului. Rata medie a fluctuaţiei de personal (plecări voluntare) a fost de 17,4% în 2018, cu aproape 4 puncte procentuale mai mare decât în 2017.
„Creşterile salariale peste medie reprezintă unul dintre stimulentele utilizate de companii pentru a atenua problema deficitului forţei de muncă. În plus, vedem o creştere semnificativă a salariilor lucrătorilor din producţie şi din sectorul hotelier, în timp ce sectoarele de retail şi cel bancar rămân în urmă ca nivel de evoluţie salarială. Problemele cu care se confruntă în prezent piaţa forţei de muncă din România au cauze mai profunde şi sunt potenţate de emigraţie şi lipsa corelării dintre sistemul de educaţie şi cerinţele economiei”, a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanţă fiscală şi Juridică, PwC România.
În ceea ce priveşte planurile pentru anul 2019, companiile estimează o creştere mai mică, în medie de 4,6%. Acestea au planificat o majorare cu 6,5% a salariilor pentru personalul implicat în producţie, în timp ce pentru restul categoriilor de personal creşterea nu va fi mai mare de 5% anul viitor.
În ceea ce priveşte modificările privind transferul de contribuţii sociale, aproximativ două treimi dintre companiile participante la studiu (63%) au majorat deja salariul brut, în timp ce 20% au utilizat mecanismul de compensare prin bonus. Doar 17% dintre companiile private au avut o abordare mixtă, ceea ce înseamnă că au crescut salariul brut pentru unele posturi, în timp ce pentru alte poziţii compensarea s-a făcut prin oferirea de bonus.
„Deficitul forţei de muncă pune presiune pe angajatori pentru a găsi şi alte metode, în afara salariului, de a-şi motiva atât proprii angajaţi, cât şi de a atrage potenţiali angajaţi. Este o cursă a flexibilităţii companiilor în a reuşi să devină cât mai atractive, în contextul în care, atât dinamica pieţei forţei de muncă, cât şi dorinţele şi nevoile generaţiilor noi de angajaţi sunt tot mai diverse.”, spune Ionuţ Sas, Partener, Departamentul de Consultanţă fiscală şi Juridică, PwC România.
Pe lângă salarii, puţin peste jumătate dintre companii (53%) oferă bonusuri fixe angajaţilor cu diverse ocazii. Companiile care activează în sectorul industrial şi în retail conduc în clasamentul bonusurilor fixe, 68% şi respectiv 73% dintre acestea oferă un bonus fix. Alte sectoare tind să prefere bonusuri legate de performanţă, ca supliment la salarii.
În 2018, numărul de companii orientate să ofere beneficii cu impact asupra echilibrului între serviciu şi viaţa personală este mai mare decât în 2017. În acest sens, 55% dintre companii au program de lucru flexibil, jumătate dintre organizaţii implică angajaţii lor în activităţi de responsabilitate socială (CSR), în timp ce 26% oferă abonamente la biblioteci online de cărţi. Acesta este modul în care companiile răspund cerinţelor angajaţilor pentru a asigura retenţia personalului.
„Companiile din mediul privat sunt din ce în ce mai mult sub presiunea pieţei muncii. Scăderea personalului calificat disponibil la toate nivelurile, în special pentru categoria de muncitori, la care se adaugă concurenţa din sectorul public, devenit atractiv în urma creşterilor salariale, au adus capitalul uman şi bugetele aferente acestuia pe lista de priorităţi a oamenilor de afaceri . Deoarece piaţa forţei de muncă va deveni din ce în ce mai competitivă, managerii şi departamentele de resurse umane trebuie să investească în programe de creştere a productivităţii pentru a-şi putea susţine planurile de dezvoltare, dovedind creativitate în ceea ce priveşte atragerea şi retenţia personalului, precum şi pentru crearea competenţelor necesare în rândul angajaţilor prin programe proprii”, a spus Oana Munteanu, Lider al Departamentului de Consultanţă în resurse umane, PwC România.
Uniunea Europeană nu are încredere în capacitatea României de a rezolva problema multiplelor găuri abisale din buget, motiv pentru care ne va impune un set de măsuri drastice de reducere a cheltuielilor. Urmează majorări de taxe care vor lovi puternic în buzunarul românilor de rând.
Este haos uriaș și scandal din cauza prelungirii negocierilor cu privire la măsurile fiscale. Potrivit unor surse, Nicușor Dan și Ilie Bolojan nu s-au înțeles asupra majorării taxei pe valoare adăugată, iar discuția dintre ei a fost cu scântei. În timp ce Bolojan a spus că nu se poate reduce deficitul fără a crește TVA, președintele insistă să găsească o altă soluție.
În aceste condiții, astăzi, tara noastră este reprezentată, la Bruxelles de un secretar de stat, care însă, nu are un plan concret de măsuri. Cert este ca, taxele luate in calcul pana acum sunt extrem de dure. Pe lângă majorarea TVA, sunt luate în calcul creșteri ale impozitelor pe dividende și profit, dar și o taxă de solidaritate pentru veniturile mari.
Planul de măsuri fiscale poate fi prezentat Comisiei Europene doar în contextul în care este legiferat și, de aceea, la reuniunea ECOFIN nu se va discuta un astfel de plan, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș, care a precizat că, vineri, Comisia ar putea publica o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România.
„La ECOFIN pe ordinea de zi există un punct în care se analizează punerea în aplicare a cadrului de guvernanță economică și, în special, se analizează sau se abordează recomandările Consiliului în contextul procedurii de deficit excesiv. Și aici, în cazul României, după cum știți, pe data de 4 iunie a fost publicată o propunere de decizie care indică faptul că România nu a adoptat măsurile necesare ca răspuns la recomandarea de corectare a deficitului bugetar excesiv. Aceasta este situația. Vineri nu se discută planul de măsuri sau nu se poate discuta un asemenea plan de măsuri. Trebuie să precizez de la bun început faptul că, pentru a putea să-l prezentăm Comisiei Europene, orice plan de măsuri trebuie în primul rând să fie adoptat și legiferat de către Guvernul României sau de către Parlamentul României. În acel context în care este legiferat, se poate prezenta Comisiei Europene. Bineînțeles că totul se discută pe măsuri adoptate, fiindcă măsuri discutate sau măsuri posibile există o multitudine. Dar, ce este foarte important, pentru a ne încadra în țintele de cheltuieli nete pe care le-am stabilit atât în cadrul Planului Național Structural, cât și ulterior, trebuie să avem măsuri efective, așa cum am adoptat măsurile în decembrie 2024 și atunci ele au fost transmise și sunt reflectate de către Comisia Europeană în recomandarea din iunie 2025, de pe 4 iunie, în care se ia act de acelea, se consideră, dar sunt considerate a nu fi suficiente”, a explicat Alin Andrieș la un post TV.
Acesta a precizat că, potrivit scrisorii și recomandării din 4 iunie, Comisia Europeană subliniază faptul că autoritățile din România, în Planul Structural, și-au asumat ca până la 1 aprilie să ia măsurile necesare pentru încadrarea în țintele de cheltuieli nete și pentru a fi pe acea traiectorie propusă și agreată de consolidare fiscală.
Noi recomandări de la Comisia Europeană
„Și noi nu am adoptat acele măsuri în primul trimestru, după care nici în momentul de față încă nu am adoptat setul de măsuri cu privire la creșterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor, astfel încât să fie considerate de către Comisia Europeană suficiente pentru a ne putea încadra în traiectoria inițială. De aceea Comisia a realizat această, să spunem, propunere, recomandare, și care este un prim pas, fiindcă în etapa următoare Comisia Europeană va propune o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România și este așteptat ca publicarea acestei recomandări să fie mâine, pe 20 iunie, iar ulterior, în lipsa unor măsuri, activarea condiționalităților macro. Dar așteptăm următoarea recomandare de zilele următoare, care va fi discutată la ECOFIN, la întâlnirea de pe 8 iulie.(…) Din cunoștințe și discuții vor fi recomandări de o nouă traiectorie, dar să vedem cum va fi. Mâine se va publica recomandarea, draftul de recomandare, fiindcă, având în vedere că nu am luat măsurile necesare până în luna aprilie, Comisia Europeană consideră că trebuie să ajustăm cheltuielile nete aferente anului 2025 astfel încât să rămânem pe acea traiectorie care să ne ducă la o consolidare a deficitului până în 2030”, a mai spus secretarul de stat în MF.
În opinia sa, este important ca până la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare să fie adoptat un set de măsuri care să fie luat în considerare de către Comisia Europeană în analiza noii recomandări.
„Ar fi bine să avem deja un set de măsuri legiferat”
„Următorul ECOFIN va fi pe 8 iulie, dar bineînțeles că la nivel tehnic se discută în EFC (Comitetul Economic și Financiar n.r), pe 30 iunie – 1 iulie, și ar fi bine până atunci să avem un set de măsuri care să fie legiferat, pus la dispoziția Comisiei și luat în considerare. Este o chestiune care ține nu numai de Comisia Europeană, pentru că un alt element important pe care aș dori să îl subliniez este încrederea investitorilor și a piețelor financiare. După cum știți în decembrie agențiile de rating au schimbat outlook-ul din stabil în negativ, astfel că este necesar să adoptăm măsurile, în linie cu planul structural și consolidarea fiscală, cât mai repede”, a mai spus Andrieș.
Oficialul MF a adăugat că România poate să facă față rigorilor din orice perspectivă, dar ar trebui să luăm în considerare faptul că această ”consolidare fiscală este un maraton, nu este un sprint”, în sensul că trebuie atinsă până în 2030 și, de aceea, trebuie să fie un mix între reducerea de cheltuieli, îmbunătățirea colectării și creșterea veniturilor fiscale.
„Eu cred că trebuie să adoptăm acel set de măsuri care, pe de o parte, să nu afecteze semnificativ creșterea economică, pe de altă parte să fie o creștere a veniturilor structurale astfel încât să fie credibilă și să ne conducă pe acel drum în care, în 2030, să avem un deficit mai mic de 3% din Produsul Intern”, consideră secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș.
Evenimente
Cum ar putea noul guvern să limiteze optimizarea fiscală, tertipul prin care firmele „exportă” profitul
Optimizarea fiscală, adică „exportul” profitului, lasă bugetul țării fără multe miliarde de euro anual. Motiv pentru care noul Executiv ar putea aplica varianta poloneză: un sistem de taxare a transferurilor de prețuri.
Autoritățile fiscale verifică dacă prețurile utilizate între entități afiliate nu sunt folosite pentru a transfera artificial profitul dintr-o jurisdicție fiscală cu impozit mai mare (România, de exemplu) către una cu fiscalitate favorabilă (precum Olanda, Polonia sau Cipru), scrie Termene.ro.
În principiu, prețurile de transfer sunt reglementate de legislația fiscală și trebuie să respecte principiul valorii de piață. Dacă schema nu respectă acest principiu și este considerată abuzivă sau artificială, poate fi sancționată de ANAF.
Sistemul nu s-ar aplica doar tranzacțiilor dintre o firmă din România și una din altă țară, ci și tranzacțiilor dintre două firme din România, dacă fac parte din același grup. Spre exemplu, un transfer de prețuri de la un IMM sau o companie mare către o microîntreprindere — care beneficiază de un regim fiscal mai avantajos (1% din venituri față de 16% din profit, în prezent) — poate avea un impact semnificativ asupra bugetului de stat.
La o sumă de 200.000 de euro transferată către o microîntreprindere, se plătește un impozit de doar 2.000 de euro. Dacă acest transfer ar fi fost taxat în cadrul companiei-mamă, suma ar fi fost impozitată cu 16.000 de euro. Diferența pierdută de stat este, astfel, de 14.000 de euro.
Evenimente
Din august începe apocalipsa taxelor. Camera Deputaților va adopta măsurile la sfârșitul lunii iulie
Măsurile referitoare la reducerea deficitului bugetar vor fi adoptate într-o sesiune extraordinară a Parlamentului la sfârșitul lunii iulie, potrivit unor surse politice.
Sursele Agerpres au precizat că unele măsuri vor fi aplicabile de la 1 august, iar altele de la 1 ianuarie 2026.
„Am ajuns la consens pe TVA”, au precizat sursele politice, menționând că în acordul politic care va fi încheiat între partidele pro-europene va exista o clauză referitoare la TVA.
Conform surselor politice, există două scenarii de lucru cu privire la calendarul învestirii noului Executiv, respectiv dacă acordul politic este finalizat vineri, luni ar urma să aibă loc audierea miniștrilor și votul în Parlament, iar marți – depunerea jurământului la Palatul Cotroceni, iar în caz contrar luni și marți ar urma să fie audierile în Legislativ, miercuri să fie acordat votul în Parlament, iar vinerea viitoare noul Guvern să depună jurământul în prezența președintelui Nicușor Dan.
Nicușor Dan NU s-a ținut de cuvânt! SURSE: TVA crește de la 19 la 21%, de anul viitor
Sursele menționate au precizat că în acordul politic rotativa guvernamentală între PNL și PSD va fi prevăzută cu termen, dar fără nume de premier. Astfel, în vara anului 2027 ar urma să se producă rotativa guvernamentală.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, vineri, pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru.
