Stiri economice
Nu este nevoie de o lege pentru desecretizarea protocoalelor. Guvernul poate face asta
Vreau să spun că nu se face prin lege desecretizarea, sunt decizii ale Curţii Constituţionale care spun că este suficientă o hotărâre de guvern pentru a se desecretiza orice secret de stat. Curtea Constituţională a stabilit încă din 2006 că desecretizarea de documente strict secrete sau secrete de stat se face prin hotărâre de guvern, nu prin lege”, a declarat Băsescu într-o intervenţie telefonică la B1 TV.
În opinia sa, propunerea legislativă privind declasificarea unor documente iniţiată de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi deputatul Mircea Gheorghe Drăghici ar afecta inclusiv o serie de anchete care vizează criminalitatea organizată.
„Articolul 1 este extrem de general şi vizează orice desecretizare. Deci, e ca şi cum celor de la spălarea banilor le cerem să desecretizeze ce au acum, celor de la DIICOT, să desecretizeze toată crima organizată pe care o au în investigare. (…) Nu cred că Tăriceanu, care a fost primul care a cerut prin hotărâre de guvern protocoale între SRI şi parchete, nu ştie ce a făcut cu această iniţiativă”, a susţinut fostul preşedinte.
El a subliniat că prima referire la protocoalele pe care trebuia să le încheie SRI a fost făcută într-o hotărâre de guvern din anul 2005, semnată de premierul de la acea vreme, Călin Popescu-Tăriceanu.
„În protocolul dintre SRI şi Parchetul General (…) este invocată Hotărârea 231 din 30 martie 2005, prin care se aprobă planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007, semnată de Călin Popescu-Tăriceanu, adoptată prin hotărâre de guvern. (…) La măsuri zice aşa: că instituţiile mai sus menţionate trebuie să stabilească proceduri de comunicare şi, de asemenea, trebuie să realizeze protocoale semnate de instituţiile implicate”, a precizat Băsescu.
Comisiile de apărare şi de administraţie au adoptat, marţi, un amendament al senatorului Traian Băsescu la proiectul de lege privind declasificarea unor documente potrivit căruia „se desecretizează de la data intrării în vigoare a legii toate planurile de cooperare realizate între DNA şi SRI în baza articolului 15 din Protocolul de cooperare dintre PÎCCJ şi SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale 003064/04.02.2009”.
Evenimente
MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.
Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.
„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.
Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.
Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.
El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.
”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.
Sursa: Realitatea Din PNL
Evenimente
REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI
Evenimente
SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET
Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.
De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.
Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.
România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene.
România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.
Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.
Sursa: Tabu.RO
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL CIOLACU: PLAFONAREA CĂTRE CONSUMATORI ȘI ECONOMIE VA FI MENȚINUTĂ
-
Companiiacum 2 zile
Reconversia spațiilor industriale în cafenele: O tendință urbană inovatoare
-
Evenimenteacum 2 zile
SECTORUL IT RESIMTE EFECTELE DECIZIILOR FISCALE ŞI ANTICIPEAZĂ UN 2025 DIFICIL
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL MARCEL CIOLACU: BUGETUL, APROBAT ÎN GUVERN PÂNĂ LA FINALUL LUNII IANUARIE
-
Evenimenteacum 2 zile
PREVIZIUNI PESIMISTE PENTRU ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN URMĂTORII ANI
-
Evenimenteacum o zi
RECURSUL LUI CĂLIN GEORGESCU A FOST RESPINS DE JUDECĂTORI
-
Evenimenteacum o zi
Justiția americană a dat undă verde legii care permite închiderea rețelei TikTok. Poate bloca Donald Trump punerea în aplicare?
-
Evenimenteacum o zi
CĂLIN GEORGESCU, MESAJ ÎN EXCLUSIVITATE LA REALITATEA PLUS LA ORA 20 DUPĂ LOVITURA DE LA INSTANȚA SUPREMĂ