Stiri economice
Veste ȘOC pentru cei care nu au CENTRALE TERMICE de APARTAMENT!
Peste 1,2 milioane de bucureşteni ar putea rămâne fără căldură şi apă caldă, la iarnă, în condiţiile în care fuziunea ELCEN-RADET s-a împotmolit, iar şansele ca aceasta să se realizeze ţin de asumarea de către Municipalitate a datoriilor istorice ale regiei de termoficare a Bucureştiului, afirmă analiştii de la compania de consultanţă Frames.
„Sunt greşeli de strategie economică, măsuri gândite prost şi imposibil de pus în practică în următoarele luni. Dosarul ELCEN-RADET va ajunge, probabil, în justiţie”, estimează experţii.
Potrivit unei analize dată publicităţii de Frames, soarta sistemului de încălzire şi apă caldă din Bucureşti pare că se înrăutăţeşte pe măsură ce se apropie sezonul rece. Deşi acum o lună a fost făcut un pas important – a fost aprobat planul de reorganizare a ELCEN – acesta nu poate fi pus în practică, atâta timp cât Municipalitatea nu şi-a asumat, oficial, datoria istorică pe care RADET o are la ELCEN, de 3,7 miliarde de lei.
„În momentul de faţă, deşi creditorii ELCEN sunt dispuşi la un haircut al datoriei, de la 3,7 miliarde lei la 1,2 miliarde lei, administraţia Bucureştiului nu recunoaşte datoria. Motivul? Autorităţile consideră că sumele restante ar fi fost calculate eronat şi că nu reprezintă realitatea. Cum datoria nu este recunoscută, planul de restructurare al ELCEN este pus pe hold, la fel cum este şi cel al RADET”, explică analiştii.
Aceştia explică şi cum s-a ajuns în această situaţie. Astfel, planul de restructurare al ELCEN, realizat de KPMG, compania care a fost administrator provizoriu la ELCEN Bucureşti până acum trei luni, a omis un aspect esenţial în relaţia cu RADET – faptul că Municipalitatea, prin RADET, ar putea să nu îşi asume datoria istorică de 3,7 miliarde lei. A plecat de la premisa că nu vor exista probleme care, iată, au apărut, şi asta mai cu seamă că administratorul special al RADET a venit cu o altă soluţie de fuziune, total diferită faţă de preluarea integral a business-ului şi a datoriei, aşa cum a gândit-o KPMG, spun experţii.
„Mai mult chiar, în planul de reorganizare s-a propus reducerea datoriei la 1,2 miliarde lei fără să fie luat în calcul faptul că, dacă Ministerul Energiei (acţionar al ELCEN) va semna pentru asta, ar putea reprezenta un posibil ajutor de stat’, atrag atenţia analiştii de la Frames.
Potrivit acestora, în momentul de faţă, planul de restructurare al ELCEN, aşa cum a fost gândit de KPMG, are patru mari probleme. Prima este cea legată de asumarea datoriei istorice a RADET, iar a doua o reprezintă apariţia unui posibil ajutor de stat în cazul reducerii datoriei. O altă hibă este neluarea în calcul a poziţiei ANAF, care are de recuperat sume importante şi care, de altfel, s-a declarat împotriva aprobării planului de restructurare, iar o a patra o reprezintă neincluderea în plan a unor măsuri alternative, altele decât falimentul.
„Dovadă că acum planul s-a împotmolit”, au mai spus aceştia.
Soluţia de reorganizare a ELCEN, aprobată de Adunarea Creditorilor, vizează, în esenţă, transferul de active din patrimoniul ELCEN către o nouă entitate, compania municipală Energetica SA, aflată în subordinea Primăriei Capitalei. Cum şi RADET, aflat tot în insolvenţă, va proceda la transferul de active către Energetica, se va centraliza sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei – SACET, care va asigura servicii de termoficare de calitate pentru bucureşteni.
Potrivit planului ELCEN, transferul de active şi activităţi este prevăzut să fie realizat până la finele anului 2018, cu o perioadă tranzitorie estimată la un an. Printre măsurile vizate se află şi recuperarea creanţei pe care ELCEN o deţine împotriva RADET, propusă să fie realizată în termen de 3 ani. Planul de reorganizare vizează, totodată, încasarea preţului de transfer al activelor ELCEN în cuantum de 891 milioane de lei, la care se adaugă investiţiile realizate pe durata procedurii, estimate la 102 milioane de lei.
Noua companie municipală Energetica SA, care urmează să gestioneze SACET, sistemul de alimentare centralizat cu energie termică al Capitalei, are ca obiectiv să atragă finanţări nerambursabile pentru investiţii în vederea alinierii capacităţilor de producţie la obligaţiile de mediu, cu termene limită de respectat până în 2023.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
