Evenimente
EXCLUSIV/“Raport de activitate paralel” al Comisiei de Control parlamentar asupra activitatii SRI
Comparati cele doua Raporte de activitate oficiale, al lui Claudiu Manda – presedintele Comisiei comune de control parlamentar asupra activitatii SRI si cel al dl. Viziteu, doar membru in aceeasi comisie.
http://www.cdep.ro/comis…/controlul_sri/pdf/2018/rd_1003.pdf
http://lucianstanciuviziteu.ro/…/Raport-activitate-Comisia-…
Recent am citit un document emanat de catre un parlamentar USR, membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, document autointitulat pompos “Raport de activitate paralel” publicat in 26.07.2018 pe pagina de Internet a cabinetului sau parlamentar, precizeaza expertul SRI, Col ® SRI Dedu Ion.
Actiunea oficiala a dansului cred ca a pornit dintr-o frustrare personala fata de menirea dansului in cadrul comisiei, reflectata prin propriile cuvinte “Va atasez un raport personal al activitatii comisiei de control a SRI, ca urmare a fpstului ca raportul prezentat de domnul Manda nu a luat in calcul opiniile si observatiile reprezentantilor opozitiei din comisie”. De observat este ca deputatul in cauza vorbeste in numele opozitei din comisie, deci isi asuma un rol de lider informal al membrilor opozanti majoritatii parlamentare dar fara ca acest aspect sa fie confirmat de membrii comisiei considerati de dansul ca “reprezentanti ai opozitiei in comisie”, respectiv vorbeste si scrie despre “activitatea comisiei de control a SRI” si nu despre activitatea personala pe care a desfasurat-o in cadrul acestei comisii. Mai mult dansul confera acestui document valoare oficiala si de legalitate, precizand inca din preambulul materialului asumat si publicat faptul ca temeiul actiunii sale are ca: “Baza legală a acestui raport – Hotărârea 30/1993 a Parlamentului României, Articol 7 (1) Anual, în şedinţa comună a celor două Camere, comisia prezintă un raport referitor la activitatea desfăşurată de către aceasta. Raportul se prezintă în termen de 5 luni de la încheierea anului anterior.”, sens in care considera si induce ideea ca documentul in cauza are forta juridica probanta, generand drepturi si obligatii pentru terte persoane interesate.
Ce ma surprinde este faptul ca documentul de referinta nu a fost analizat, combatut sau acceptat continutul acestuia, cu argumente pro sau contra, de catre: “membrii comisiei de control SRI”, respectiv de presedintele acesteia dl. Claudiu Manda, conducerea actuala a SRI si a MP-PICCJ, CSM, respectiv de oficiali ai Presedintiei Romaniei.
Recunosc ca am avut rabdarea sa citesc cele 41 de pagini ale documentului dar am constata ca este emanat cu simpatie si multa obedienta fata de activitate SRI, cu multe greseli de interpretare a situatiilor prezentate, generate in primul rand de superficialitatea, neintelegerea sau necunoasterea autorului a legislatiei incidente subiectului abordat. Imi este greu sa fac o analiza critica asupra continutului materialului respectiv intrucat ar fi prea multe de spus si scris si sincer nu am rabdarea necesara pentru asta, insa sper ca cei in drept sa faca o astfel de abordare critica a documentului asumat ofical de deputatul in cauza.
Ceea ce m-a surprin in mod neplacut este faptul ca parlamentarul m-a nominalizat printre cei “audiati” in data de 25.10.2017, notand intr-un mod manipulator, in dreptul meu ca “stare juridica” “colonel SRI – sanctionat disciplinar”, fara sa detalieze ce inseamna insemne aceasta sintagma, respectiv ca am pierdut un proces in contencios admnistrativ cu SRI si ca in noiembrie 2015 am atacat la CEDO sentintele judecatoresti in cauza. In fapt dansul prin tabelul publicat cu persoanele audiate, prin modalitate de redactare a dorit doar, posibil si la prounerea tacita a SRI sau a altor factori exogeni, sa induca ideea ca anumite persoane, in marea lor majoritate, sunt persoane publice cu probleme in justitie, sens in care credibilitatea acestora poate fi indoielnica in raport cu ceea ce dansii doresc sa exprime in cadrul comisiei.
De ce, referitor la situatia mea litigioasa cu SRI pe care am expus-o in fapat si de drept membrilor comisiei, alaturi de alte aspecte de interes pentru activitatea legala a acestui for de control parlamentar (cu referire la protocale, hcsat, interceptari etc…), dansul nu a comunicat public ce a rezultat si ce masuri concrete s-au luat fata de cele precizate de mine timp de 4 ore de audiere.
Nici pana astazi nu am primit un raspuns oficial de la comisia respectiva in raport cu ceea ce vorbit si discutat cu membrii comisiei. Astept, totusi, un raspuns concret de la aceasta comisie, din care face parte si dansul, cu atat mai mult cu cat in data de 12.12.2018 am primit o comunicare oficala de la CEDO prin care am fost informat ca s-a initiat procedura de intrebari clarificatoare adresate Guvernului Romaniei, pendinte de cauza ION DEDU vs. ROMANIA – https://hudoc.echr.coe.int/eng…
Semnificativ este faptul ca in acest material autorul, deputat in Parlamentul Romaniei, a scris mai multe adevaruri, cu sau fara stiinta, ce pot fi utilizate ca probe in procesele penale aflate pe rolul instantelor de judecata sau in cazul solicitarii de revizuri ori contestatie in anulare de persoane interesate. Intrucat atat presedintele comisiei Claudiu Manda cat si deputatul in cauza au facut publice rapoarte cu privire la problemele de interes pentru opinia publica, presa si institutii ale statului roman, cred ca ar putea, atat dansul cat si presedintele sau alti membri ai Comisiei comune de control parlamentar asupra activitatii SRI, sa fie chemati ca martori in instantele respective pentru a depune marturie in sensul sustinerii celor prezentate oficial in rapoartele respective, cu asumarea responsabilitatii conferite de lege, cu privire la situatiile de fapt si de drept induse de protocalele clasificate, interceptarile pe drept comun realizate cu sprijinul SRI etc., subiecte ce au fost pe masa de lucru a comisiei in cauza.
O mostra de absurditate juridica emanata de deputatul in cauza, ca exemplu, se regaseste la pag.39, in anexa 1, unde se precizeaza cu fermitate “SRI a fost abilitat prin lege să pună în aplicare mandate de supraveghere tehnica în baza Codului de procedura penală (CPP) din 1 iulie 2010. (…) Până în anul 2016, la solicitarea procurorilor SRI, a pus în aplicare mandate de supraveghere tehnică. ”. Mai mult dansul foloseste cu totul neadecavat pentru Romania, termenul de procuratura ce nu se mai foloseste in Romania actuala, termen ce provine din limba rusa “prokuratura” (actualmente legislatia aplicabila uziteaza notiune de parchet), dupa cum puteti constata singuri din textul “Pentru a pune în acord legislația cu decizia CCR, Guvernul Cioloș emite Ordonanța de urgență nr.6/2016, privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Prin aceasta ordonanța sunt clarificate situațiile în care SRI poate asista procuratura: în cazul infracțiunilor comise de militari sau infracțiuni…”.
Mai mult in Anexa 2 lauda asa zisa “Expertiza juridca a SRI” dand o serie de exemple aflate in spatiul public sens in care va sugerez sa le explorati si sa constatati singuri realitatea faptica pe care o doreste sa o inoculeze depre SRI, ca un adevarat promotor si comunicator ale SRI, in spatiul public, mai precizeaza ofiterul SRI.
„Cuvintele de mai jos, nu îmi aparțin. Ele sunt produsul unei minți analitice, unei minți obișnuite cu ascunderea realității. Domnul parlamentar face, pentru cei care au răbdarea de a parcurge textul, o paralela interesanta, care îl face copil de mingii pe Mitica Dumbrava, celebrul general.
„Tocmai de aceea, acest raport își propune să răspundă la câteva întrebări ridicate de activitatea comisiei de control a SRI și care au rămas fără răspuns din partea comisiei. Am scris aceste rânduri cu gândul la jurămantul pe care l-am depus în Parlament în ziua în care mi-am preluat mandatul dar și cu gândul la poporul român care este în mod constant ținta unor operațiuni de propagandă și de război informațional din partea unor grupări interne care au scopul de a destabiliza și de a afecta încrederea în instituțiile statului român.
În urmă activitătii din acest an, pot concluzionă că:
· Cei care atacă activitatea SRI nu o fac cu gândul că acest serviciu trebuie să devină unul mai democratic, mai performant și nici pentru a crește cu adevărat controlul parlamentar asupra acestuia. Cei care atacă Serviciul Român de Informații astăzi o fac doar pentru că această instituție a participat în ultimii ani la lupta împotrivă corupției din România.
· În cele 12 luni petrecute în comisia de control parlamentar asupra SRI pot concluzionă că aceasta a fost politizată excesiv de către majoritatea PSD/ALDE/UDMR, comisia ajungând să fie un amplificator ale unor acuzații neprobate.”, precizeaza si Mr ® SRI, Florea Daniel cu privire la ‘Raportul paralel” al Comisiei de control parlamentar asupra activitatii SRI. (Paul D.).
Articolul EXCLUSIV/“Raport de activitate paralel” al Comisiei de Control parlamentar asupra activitatii SRI apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
Într-o lume în care informațiile circulă rapid, iar acuzațiile pot afecta în doar câteva momente reputația unei persoane, nevoia de a demonstra că spui adevărul devine din ce în ce mai importantă. Fie că este vorba despre un conflict la locul de muncă, o suspiciune într-o relație personală, o investigație internă sau o situație juridică, simpla afirmație „sunt nevinovat” nu este întotdeauna suficientă pentru a convinge.
În astfel de situații, testul poligraf poate reprezenta un instrument obiectiv de evaluare a sincerității declarațiilor unei persoane. Deși nu înlocuiește anchetele, probele materiale sau deciziile instanțelor, examinarea poligraf este utilizată în numeroase contexte pentru verificarea informațiilor și clarificarea unor suspiciuni. Tocmai de aceea, multe persoane aleg să solicite voluntar o testare, dorind să ofere un argument suplimentar în susținerea propriei versiuni a faptelor.
Atunci când este efectuat de specialiști cu experiență, folosind metodologii validate și întrebări formulate corespunzător, testul poligraf poate contribui la creșterea gradului de încredere în declarațiile persoanei examinate și poate deveni un sprijin important în procesul de clarificare a unei situații dificile.
Când suspiciunile afectează reputația
Există numeroase situații în care o persoană ajunge să fie suspectată fără să existe dovezi clare împotriva sa. O dispariție de bunuri într-o companie, o acuzație lansată într-un conflict personal, o neînțelegere între colegi sau o informație transmisă eronat pot avea consecințe serioase asupra imaginii și credibilității unei persoane.
Din păcate, chiar și atunci când acuzațiile se dovedesc ulterior nefondate, efectele asupra reputației pot persista. Încrederea colegilor, a angajatorului sau chiar a membrilor familiei poate fi afectată, iar procesul de recâștigare a acesteia poate fi dificil.
În astfel de împrejurări, unele persoane aleg în mod voluntar să efectueze un test poligraf pentru a susține veridicitatea declarațiilor lor. Examinarea nu stabilește vinovăția sau nevinovăția din punct de vedere juridic, însă poate constitui un element suplimentar de evaluare și poate contribui la clarificarea circumstanțelor în care au apărut suspiciunile.
Pentru multe persoane, această abordare reprezintă o modalitate de a demonstra disponibilitatea de a coopera și de a răspunde transparent întrebărilor legate de situația investigată.
Obiectivitatea reacțiilor fiziologice
Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului poligraf este faptul că evaluarea se bazează pe monitorizarea unor reacții fiziologice involuntare, precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și modificările conductanței electrice a pielii.
În cadrul examinării, specialistul formulează întrebări relevante pentru situația investigată și analizează răspunsurile împreună cu reacțiile fiziologice înregistrate. Interpretarea rezultatelor este realizată în baza unor metode și protocoale specifice, de către examinatori instruiți în acest domeniu.
Spre deosebire de opiniile personale sau de impresiile subiective, examinarea poligraf urmărește indicatori fiziologici măsurabili, ceea ce oferă un grad suplimentar de obiectivitate în procesul de evaluare. Din acest motiv, testul este utilizat în numeroase contexte, inclusiv în investigații interne, procese de selecție pentru anumite funcții sensibile sau verificarea unor declarații în cadrul unor anchete.
Este important de înțeles că rezultatul unui test poligraf trebuie interpretat în contextul întregii situații și al celorlalte informații disponibile. Tocmai această abordare echilibrată îi conferă valoare ca instrument complementar de verificare.
Un pas spre recâștigarea încrederii
Pentru persoanele care au fost acuzate pe nedrept, procesul de recâștigare a încrederii poate fi dificil și de durată. În multe cazuri, simpla dorință de a efectua un test poligraf transmite un mesaj important despre disponibilitatea de a clarifica situația într-un mod transparent.
După finalizarea examinării, specialistul întocmește un raport oficial care reflectă concluziile evaluării. Acest document poate fi prezentat, atunci când este necesar și permis de context, angajatorului, avocatului sau altor persoane implicate în soluționarea cazului.
Pentru numeroși oameni, un astfel de raport reprezintă un element care contribuie la reconstruirea credibilității și la reducerea suspiciunilor. Deși nu înlocuiește alte probe și nu stabilește singur adevărul juridic, el poate avea un rol important în susținerea unei declarații și în facilitarea dialogului dintre părțile implicate.
Mai presus de toate, testul poligraf oferă persoanei examinate oportunitatea de a-și susține poziția printr-o procedură profesionistă, confidențială și bazată pe o metodologie consacrată.
Concluzie
Atunci când reputația este pusă sub semnul întrebării, orice mijloc obiectiv de verificare poate avea o valoare importantă. Testul poligraf nu înlocuiește investigațiile sau probele materiale, însă poate reprezenta un instrument complementar util pentru evaluarea sincerității declarațiilor și pentru clarificarea unor situații în care există suspiciuni sau acuzații contestate.
Realizată în condiții profesionale, de către examinatori specializați și cu respectarea standardelor de confidențialitate, examinarea poligraf poate contribui la consolidarea încrederii și la susținerea unei persoane care dorește să își prezinte punctul de vedere într-un mod cât mai obiectiv.
Pentru cei care au nevoie de o testare poligraf, fie în contextul unei investigații, al unui litigiu, al unei verificări voluntare sau pur și simplu pentru a-și susține credibilitatea într-o situație delicată, Best-Polygraph oferă servicii profesionale și confidențiale de testare poligraf. Cu experiență în domeniu și o abordare bazată pe obiectivitate, seriozitate și respectarea standardelor profesionale, echipa Best-Polygraph este pregătită să ofere evaluări adaptate fiecărui caz și să sprijine persoanele care își doresc o verificare realizată în condiții de maximă rigurozitate și discreție.
