“ Cerem 5 milioane de euro pentru că Gothaer a provocat insolvenţa companiei AGI şi 63 de milioane de euro pentru pierderea unui contract pe cinci pe care îl aveam cu mare furnizor de utilităţi din Marea Britanie”. Scurt şi fără să nuanţeze. Astfel îşi prezintă Irvin R. Dyer III pretenţiile pe care le are de la compania de asigurări Gothaer, nume mare  în Germania, dar o prezenţă modestă pe piaţa din România, pe care a şi anunţat că se gândeşte să o părăsească. Iar pretenţiile sunt aproape incredibile, adică 68 de milioane de euro, cea mai mare solicitare de acest tip de istoria asigurărilor din România.

Deocamdată, Dyer a pierdut mai multe procese cu Gothaer, dar a şi câştigat unul important, care îl îndreptăţeşte să încaseze circa 2,3 milioane de euro de la compania de asigurare. Toate procesele se află în faza de recurs, deciziile fiind luate pe fond.

De unde a pornit totul? De la o fabrică de prelucrare a lemnului din Nehoiu, judeţul Buzău. Firma lui Dyer producea acolo peleţi, iar fabrica a luat foc în condiţiile în care dispunea de o asigurare de tip Flexa, încheiată la Gothaer.

Acest tip de asigurare presupune că asigurătorul îşi asumă plata daunei în cazul unor evenimente ca incendiu, trăznet, explozie sau cădere de corpuri pe obiectul asigurat.

Un contract de acest tip, fie că este făcut pentru o garsonieră a unei persoane fizice, fie că este făcut pentru fabrici asigurate la zeci de milioane de euro, cum este cazul de faţă, conţin diverse excluderi, adică situaţii în care asigurătorul nu va plăti dauna chiar dacă se petrece unul dintre riscurile asigurate.

De la o astfel de excludere a pornit şi litigiul dintre Gothaer şi Dyer, căci americanul a susţinut, aşa cum ne-a declarat şi nouă, că “ pentru riscul de incendiu de interior nu exista nicio excludere”, în timp ce firma de asigurare a susţinut, după cum am aflat din surse din mediul juridic, că exista o clauză care îi exonerează de la plată.  Dyer mai precizează că a achitat la timp toate primele anuale, lucru care nu este contestat de către Gothaer.

Problema putea fi închisă la câteva zile după eveniment. Au exagerat oamenii de la Gothaer, cum se mai face în asigurări, sau păgubitul a omis să spună tot?

În acest moment, relaţiile dintre Dyer şi Gothaer sunt iremediabil tensionate, însă lucrurile nu  au stat tot timpul astfel. Sursele noastre spun că, la puţin timp după eveniment, au avut loc chiar negocieri faţă în faţă între responsabilii din primul eşalon de la Gothaer şi american. În urma negocierilor, mai arată sursele noastre, Dyer ar fi spus că, dacă asigurătorul plăteşte 500.000 de euro pentru utilajul cae a ars, renunţă la orice altă pretenţie. Iniţial, conducerea locală de la Gothaer a fost de acird însă, ulterior, rapoartele făcute de oamenii  de la daune şi antifraudă i-au determinat să îşi schimbe poziţia. În lumea asigurărilor este cunoscut faptul că specialiştii în daune şi, până la urmă, firmele, în general, au tendinţa să minimizeze pagubele, la fel cum păgubitul sau reprezentanţii săi acţionează în sens invers. 

De această dată, însă, angajaţii Gothaer pare că au mers la cacealma. Ei au susţinut că nu au de ce să plătească dauna, deoarece în contractul de asigurare exista o clauză care spunea că nu se va face plata în perioada în care utilajul asigurat, un aparat care transformă rumeguşul în peleţi, este în probe. Această clauză chiar exista, conform informaţiilor noastre, numai că a fost imposibil ca asigurătorul să poată demonstra pe ce interval se întindea respectiva perioadă de probă. Aşadar, asigurătorul nu a putut dovedi în instanţă că se aplică excluderea. Acesta, spun surse specializate în drept, este şi motivul pentru care instanţa a decis că păgubitul are dreptate şi i-a acordat 2,3 milioane de euro.