Evenimente
Despre infiltratul de la Aiud – Gheorghe Mușat, despre ,,biciul securității” – Augustin Lazăr și despre amnezia SRI – serviciu NATO.
Cazul Iulius Filip – deținut politic și obiectiv ,,FODOR” al Securității înainte de 1989, vorbește și azi, după 40 ani despre fapte, personaje și instituții care încă au un rol activ în societatea capitalistă românească, la cel mai înalt nivel. Printre personaje și instituții:Gheorghe Mușat – fondatorul casei de avocatură Mușat și Asociații. El este sursa ,,MIRON” infiltrată de securitatea București în înschisoarea Aiud, pentru înrăutățirea situației juridice a deținuților politici, printre care și Iulius Filip; Gheorghe Mușat a turnat și voluntar, înainte să fie încadrat ca sursă.Augustin Lazăr – actual procuror general al României, la momentul detenției lui Iulius Filip acționând sub ,,masca răzbunării” partidului comunist Român, ca procuror comunist notat doar cu ,,foarte bine”, în fapt biciul securității pe Iulius Filip și pe deținuții politici de la Aiud;Serviciul Român de Informații, care suferă de o amnezie profundă privind cadrele securității preluate în 1990, dar luptă ca un partener de nădejde al NATO. Am pus cap la cap documente care încep să apară dar și informații în exclusivitate, și am detaliat, pe blogul personal, precizeaza pe pagina sa de socializare Radu Teodor Soviani.
Despre infiltratul de la Aiud – Gheorghe Mușat, despre ,,biciul securității” – Augustin Lazăr și despre amnezia SRI – serviciu NATO.
,,Erai transformat într-un animal. Aveam 39 de kilograme”, povestește Iulius Filip, deținut politic la Aiud care astăzi, 14 aprilie 2019, marchează 32 de ani de la prima noapte în libertate, după mai mult de 5 ani de detenție și tortură. El a executat întreaga pedeapsă la care a fost condamnat în 14 decembrie 1981, pentru propagandă împotriva orândirii socialiste. Două personaje cheie au contribuit la executarea întregii pedepse a deținuților politici de la Aiud, lui Iulius Filip fiindu-i refuzată liberarea condiționată: Augustin Lazăr, actualul procuror general al României, la acel moment șeful comisiei de liberare condiționată a penitenciarului Aiud și Gheorghe Mușat actual avocat de afaceri și avocat al lui Klaus Iohannis în dosarul cu casele obținute în baza unui testament falsificat, fost ofițer al Securității și turnător al Securității sub numele ,,Miron”.
Cazul Iulius Filip – deținut politic și obiectiv ,,FODOR” al Securității înainte de 1989, vorbește și azi, după 40 ani despre fapte, personaje și instituții care încă au un rol activ în societatea capitalistă românească, la cel mai înalt nivel. Printre personaje și instituții:
- Gheorghe Mușat – fondatorul casei de avocatură Mușat și Asociații. El este sursa ,,MIRON” infiltrată de securitatea București în înschisoarea Aiud, pentru înrăutățirea situației juridice a deținuților politici, printre care și Iulius Filip; Gheorghe Mușat a turnat și voluntar, înainte să fie încadrat ca sursă.
- Augustin Lazăr – actual procuror general al României, la momentul detenției lui Iulius Filip acționând sub ,,masca răzbunării” partidului comunist Român, ca procuror comunist notat doar cu ,,foarte bine”, în fapt biciul securității pe Iulius Filip și pe deținuții politici de la Aiud;
- Serviciul Român de Informații, care suferă de o amnezie profundă privind cadrele securității preluate în 1990, dar luptă ca un partener de nădejde al NATO.
Documentele prezentate în exclusivitate de către Sorina Matei în data de 12 aprilie 2019, la B1TV (printre ele o notă informativă cu sursă ,,Miron” din 14 octombrie 1986, dovedesc fără niciun fel de dubiu, că ,,sursa” Miron (Gheorghe Mușat) l-a turnat pe deținutul politic Iulius Filip:
Cine a fost Gheorghe Mușat
A fost ofițer activ al Securității Statului între 1970-1983, conform unei caracterizării intrate în posesia CNSAS și dezvăluită încă din Septembrie 2010 de către ancheteonline.ro: ,,A fost ofițer activ în Ministerul de Interne între anii 1970-1983. În cei 13 ani cât și-a desfășurat activitatea, s-a remarcat ca ofițer energic, conștiincios, perseverent, care a muncit cu simț de răspundere pentru executarea atribuțiilor de serviciu. A fost serios, disciplinat, cu o comportare corectă’‘. A urcat până la gradul de locotenent major în Securiate, până când este trecut în rezervă, în 1983.
Notă: una dintre modalitățile de legendare ale fostei securități pentru ofițeri încă activi era TRECEREA ÎN REZERVĂ pentru a fi relocați pe un alt palier de conspirare. Spre exemplu. Mugur Isărescu a fost legendat în turnător, sub numele de cod Manole.
Revenind la Mușat, după trecerea sa în rezervă în 1983, devine avocat. CNSAS a solicitat recent Serviciului Român de Informații să predea listele cu ofițeri ai Securității care au intrat la facultatea de drept, FĂRĂ EXAMEN DE ADMITERE, beneficiind de statutul de ofițer. Foarte probabil, Gheorghe Mușat se află printre ei.
ARESTAREA LUI MUȘAT. LEGENDAREA.
În data de 28 martie 1984, potrivit ancheteonline.ro, Gheorghe Mușat este arestat pe motiv că a dezvăluit unor cunoștințe calitatea sa de fost ofițer de securitate, lucru pe care îl susține și el.
Aceasta pare mai degrabă o legendă pentru trecerea pe un alt palier informativ al Securității, întrucât și atunci și acum, pentru deconspirare, pedepsele erau de 25 de ani.
Or, Gheorghe Mușat este condamnat prin sentința 771/9 octombrie 1984 la doar 5 ani și 4 luni de închisoare (din care va excuta doar 4, fiind eliberat condiționat în ianuarie 1988, posibil de același Augustin Lazăr). Capetele de acuzare erau: ,,divulgare de date privind munca operativă a organelor de securitate, deținere de mijloace folosite în munca de securitate și nerespectarea regimului privind mijloacele de plată străine”. Un fost ofițer al Securității Statului mi-a mărturisit că astfel de capete de acuzare erau folosite pentru ofițeri ai securității care erau prinși cu găinării, folosindu-și funcția.
O altă sursă îmi confirmă că motivul pentru care a fost condamnat Gheorghe Mușat prin sentința 771/9 octombrie 1984 este infracțiunea de DELAPIDARE. Dacă e așa, de ce a ajuns un deținut de drept comun în preajma deținuților politici de la Aiud? A fost infiltrat, legendat?
Răspunsul din documente OFICIALE.
Începând cu data de 13 iulie 1986, Gheorghe Mușat, aflat în Penitenciarul Aiud, a devenit OFICIAL turnător al Securității, sub numele de ,,Miron”. așa cum demonstreză documentele CNSAS reținute în sentința nr. 7814 din dosarul 6433/2/2010 judecat de Curtea de Apel București, sentință pronunțată în 21 decembrie 2011. Extras din Sentință:
,,Motivul recrutării l-a reprezentat încadrarea informativă a deținuților din acest penitenciar‘‘ se reține în sentință, care citează din nota de recrutare pusă la dispoziție de CNSAS. Rețineți data: 13 iulie 1986.
Mușat este recrutat așadar ca informator al Securității de Gheorghe Lazăr (din Penitenciarul Aiud), la numai 5 zile după ce Augustin Lazăr, actualul procuror general al României, pe atunci șef al comisiei de liberări condiționate îl condamna practic încă o dată pe Iulius Filip să execute întreaga pedeapsă, alegând modalitatea de a îi refuza ultima posibilitate de eliberare condiționată, deși îndeplinise fracția de pedepsă care îi permitea eliberarea condiționată, întreaga condamnare urmând să fie ispășită la 13 aprilie 1987. Era al doilea refuz, pentru motive similare. Documentul este datat 13 iulie 1986:
Documentul semnat de către Augustin Lazăr în data de 13 iulie 1986 reține ca motiv al refuzului unei propuneri de eliberare condiționată: ,,Starea de fapt: În ultima perioadă a purtat discuții dușmănoase la adresa RSR, a redactat mai multe materiale, scrisori și memorii cu conținut dușmănos pe care le-a difuzat atât cunoscuților cât și unor organe oficiale”.
Ca MENȚIUNI SPECIALE reține: ,,NU A DAT DOVEZI DE ÎNDREPTARE. A mai fost discutat în comisia de propuneri la 9 iulie 1985 și a fost amânat 1 an.. Nu a făcut cerere pentru liberare condiționată. În timpul amânării nu a fost pedepsit”. Și propunerea comisiei conduse de Augustin Lazăr (facsimil): ,,Filip Iulius nu poate fi eliberat condiționat, se amână la termen, respectiv 13 04.1987, pentru că timpul executat nu prezintă garanția unei deplinei reeducări”, stabilea șeful comisiei de propuneri, Augustin Lazăr.
Din documentele CNSAS care au stat la baza sentinței Curții de Apel București din 2011 prin care Gheorghe Mușat a fost demonstat ca turnător al Securității și chiar Curtea a constatat că a făcut poliție politică (decizie de poliție politică anulată în calea de atac de prietenoasa instanță cu Gheorghe Mușat a ICCJ) aflăm și CUM a fost recrutat Gheorghe Mușat, de CINE, și CÂND.
GHEORGHE MUȘAT A TURNAT VOLUNTAR ANTERIOR RECRUTĂRII, ÎNAINTE DE A FI RECRUTAT CA INFORMATOR.
Ofițerii Direcției IV – Contrainformații, căpitan Torja Iosif și lt.col. Lazăr Gheorghe din închisoarea Aiud (rețineți numele Gheorghe Lazăr, apare în comisia prezidată de Augustin Lazăr fiind cel care a avansat/i-a argumentat lui Augustin Lazăr, fără să fie contrazis, că Iulius Filip ,,nu a dat dovezi de îndreptare”), concluzie cu care Augustin Lazăr a fost de acord. Gheorghe Lazăr și Torja Iosif primesc de la Securitatea București misiunea de a îl ,,recruta” pe Gheorghe Mușat, ca informator, sub numele Miron, anterior datei de 13 iulie 1986.
Documentele de la CNSAS citate de ancheteonline arată că Gheorghe Lazăr întocmește următorul raport:
,,Raportez că sus-numitul corespunde scopului propus. Cunoscând activitatea pe care o desfășoară organele noastre, este profund afectat de situația în care se află, iar din discuțiile purtate cu el rezultă că este hotărât să facă orice pentru a dovedi că nu este dușman al orânduirii noastre. A făcut afirmații că nu și-a schimbat concepțiile și atașamentul față de politica statului nostru, chiar dacă are unele nemulțumiri în ceea ce privește pedeapsa primită. A cerut să îi acordăm sprijin, în sensul de a nu-l lăsa să se abrutizeze, să îl scoatem la o activitate oarecare, pentru a obține dreptul de a-și vedea familia mai des”. Raportul este anterior datei recrutării.
Cei doi securiști, Gheorghe Lazăr și Iosif Torja arată că ,,rezervistul” Securității, Gheorghe Mușat le-a înmânat imediat 20 de materiale cu privire la colegii săi deținuți. Rețineți, anterior recrutării din 13 iulie 1986, VOLUNTAR.
Este foarte probabil ca printre aceste informări să se fi aflat și cele care au stat la baza/au fost folosite în raportul întocmit de Gheorghe Lazăr și asumat de către Augustin Lazăr(actualul procuror general al României) pentru RESPINGEREA ELIBERĂRII CONDIȚIONATE a deținutului politic Iulius Filip, în data de 8 iulie 1986, pe motiv de ,,discuții dușmănoase la adresa RSR” și ,,nu a dat dovezi temeinice de îndreptare”, deși nu fusese pedepsit în ultimul an. Se desprinde concluzia că amânarea din iulie 1986 a fost motivată, exclusiv, de TURNĂTORII.
Turnătoriile făcute voluntar de către Mușat au fost considerate valoaroase anterioar recrutării ca informator și refuzului eliberării lui Iulius Filip și au fost valorificate de către Gheorghe Lazăr, probabil chiar în dosarul de respingere a eliberării condiționate din 8 iulie 1986 din moment ce, CNSAS a descoperit și înmânat instanței civile următorul document de RECRUTARE a turnătorului Gheorghe Mușat:
,,Astăzi (13.07.1986), am procedat la efectuarea recrutării informatorului MIRON. Candidatul după ce a fost adus la locul recrutării a manifestat receptivitate la observațiile făcute, promițând că pe viitor va dovedi prin fapte că este un element corect și că nu va face nimic și că nu va permite nici altora din jurul lui să comită acte ce contravin prevederilor regulamentare”.
Documentul prezentat în 12 aprilie 2019 de Sorina Matei și care se găsește publicat de ziariștionline.ro (AICI) reprezintă o notă informativă a turnătorului ,,sursa” Miron (Gheorghe Mușat), este adresată lui Gheorghe Lazăr și datat 14 octombrie 1986:
Documentul ,,Notă informativă privind pe Filip Iulius”, cu sursă MIRON, este datat 14 octombrie 1986, poartă ștampila CNSAS și cel puțin data de la care era disponibil la CNSAS 18.10.2002. Conținutul lui demonstrează că Miron (Gheorghe Mușat) acționează în linie cu motivul pentru care a fost încadrat informativ de securitate, ca turnător: ,,încadrarea informativă a deținuților”.
Textul informării (publicat pentru prima dată AICI, provine din dosarul de urmărire informativă ,,obiectiv FODOR”, făcut de Securitate lui Iulius Filip. Iată și textul, din 14 octombrie 1986.
,,După pedeapsa cu izolarea pe care a primit-o în luna august am remarcat o schimbare în comportarea lui FILIP IULIUS în sensul că a devenit mai reţinut în comentariile sale politice cît şi în relaţiile cu ceilalţi colegi de cameră schimbare datorată şi faptului că a primit reproşuri din partea fiecăruia, datorită atitudinii şi comportării lui în cameră şi în special datorită unor comentarii despre unii colegi de cameră, comentarii făcute în lipsa acestora. (Şi faţă de alţi deţinuţi de pe secţie). Ca urmare convorbirile lui cu ceilalţi colegi de cameră sînt reduse şi în general se rezumă la aspecte lipsite de importanţă. Sporadic, îşi manifestă nemulţumirea faţă de unele evenimente politice şi economice interne şi faţă de situaţia economică din ţara noastră, îndeosebi cu ocazia citirii unor articole din presa zilnică sau cotidiene săptămânale. În astfel de situaţii criticile lui sînt îndreptate împotriva Partidului Comunist Român, conducerii superioare de partid şi politica internă promovată de P.C.R. Contestă legitimitatea procesului de industrializare a ţării noastre luate de conducerea de partid şi de stat pe plan economic şi social îndeosebi după Congresul al IX-lea. Contestă deasemenea activitatea P.C.R. între cele două războaie mondiale şi consideră că mijloacele de publicare în masă dezinformează populaţia asupra acestei perioade cît şi în ceea ce priveşte prezentarea evenimentelor care au avut loc după anul 1944. Este un subiect asupra căruia Filip Iulius revine adesea dar de fiecare dată exprimă aceleaşi puncte de vedere şi anume că înainte de 23 august 1944 în România exista democraţie şi că după această dată a fost instaurat “regimul dictatorii.”
Turnătoria lui Mușat la adresa lui Iulius FILIP vorbește peste timp, după 33 de ani.
Rețineți cronologia:
- Gheorghe Mușat face voluntar 20 de note informative despre deținuții din Aiud, anterior datei recrutării, de 13 iulie 1986.
- În data de 8 iulie 1986, Augustin Lazăr (actualul procuror general al Romaniei), pe baza informărilor obținute de Gheorghe Lazăr de la informatori deja recrutați sau persoane care au turnat voluntar, încă nerecrutate, propune ca Iulius Filip să nu fie eliberat din închisoare și să ispășească întreaga pedeapsă, fără posibilitatea de a mai face cerere de eliberare condiționată.
- În 14 iulie 1986, o zi mai târziu după ce Gheorghe Mușat este recrutat ca informator sub numele Miron, Iulius Filip îi scrie această scrisoare lui Augustin Lazăr, actual procuror general, atunci ,,Președintele Comisiei de Propuneri”. Scrisoarea începe așa: ,,Frate române, am citit caracterizarea pe care mi-ați făcut-o și cunosc cine v-a pus la dispoziție materialul informativ”
- Ulterior transmiterii acestei scrisori, turnătoria lui Gheorghe Mușat din 14 octombrie 1986, demonstrează că Iulius Filip a fost pedepsit încă o dată, cu IZOLARE, în luna august. Mușat își face datoria asumată de TURNĂTOR și raportează prin nota informativă din 14 octombrie 1986 că ,,Filip Iulius a devenit mai reținut în comentariile sale politice cât și în relațiile cu ceilalți colegi de cameră datorită faptului că a primit reproșuri din partea fiecăruia (nota mea: se înțelege că și din partea lui Mușat, în line cu angajamentul semnat), datorită atitudinii și comportării lui”
- Prin aceeași notă informativă, Gheorghe Mușat îl toarnă încă o dată pe Iulius Filip: ,,Criticile lui sunt îndreptate împotriva Partidului Comunist Român, conducerii superioare de partid” (…) ,,Este un subiect asupra căruia revine adesea dar de fiecare dată exprimă aceleași puncte de vedere și anume că înainte de 23 august 1944 în România exista democrație, și că după această dată a fost instalat ,,regimul dictatorial”’
Mai aveau nevoie Augustin Lazăr și Gheorghe Lazăr de alte argumente decât cele oferite prin turnătoria lui Gheorghe Mușat, că Iulius Filip ,,NU DĂ DOVEZI DE ÎNDREPTARE”?. Eu spun că erau suficiente, cu știința lui Augustin Lazăr, care oricât ar vrea să se vopsească acum în paiață a Securității, nu putea să nu aibă acces ca șef al Comisiei de propuneri la notele și susținerile lui Gheorghe Lazăr care curpindeau informările lui Gheorghe Mușat și ale altora.
Acest lucru demonstrează cu grad mare de probabilitate că, atâta timp cât Iulius Filip știa cine a pus la dispoziție ,,materialul informativ” – așa cum a arătat în scrisoarea către Lazăr din 14 iulie 1986, pentru care a fost băgat la izolare, și Augustin Lazăr ȘTIA atât despre Gheorghe Mușat, cât și despre angajamentul lui cu Securitatea.
Foarte probabil același Augustin Lazăr (sau urmașul lui) a făcut propunerea de eliberare condiționată în preajma lunii ianuarie 1988 a lui Gheorghe Mușat – informatorul ,,Miron”, tocmai pentru că Mușat, devenit în 1986 turnător și contribuind la menținerea în pușcărie a deținuților politici, ,,a dat dovezi de îndreptare/reeducare, pe deplin”.
Gheorghe Mușat a fost eliberat din închisoare înainte de termen și pentru că a contribuit la argumentele folosite de securitate ca adevărații deținuți politici să rămână în închisoare. Ca Iulius Filip.
Acest lucru nu putea fi validat atunci decât de Augustin Lazăr (actualul procuror general al Președintelui Iohannis) la acel moment șef al comisiei de propuneri din penitenciarul Aiud (sau de succesorulu lui). Iar validarea s-a făcut pentru cel pe care l-a cunoscut, informatorul Miron, și care este avocatul lui Klaus Iohannis în dosarul cu casele obținute prin fraudă, pe baza unui testament falsificat, așa cum ați putut citi în exclusivitate, în urmă cu mai mult de 2 ani, în februarie 2017, aici:
Ce s-a întâmplat cu Gheorghe Mușat/Informatorul Miron, după eliberararea lui înainte de termen, din Aiud.
Iulius Filip este eliberat din închisoare fix în urmă cu 32 de ani, în 13 aprilie 1987, după ispășirea INTEGRALĂ a pedepsei.
Gheorghe Mușat mai stă în misiunea sa informativă de turnare a deținuților politici, până în ianuarie 1988, iar referatul făcut de ofițerul de securitate Negrilă Silviu (Direcția a IV-a Cluj), dezvăluit pe baza documentelor CNSAS văzute de anchteonline.ro, este aprobat de maiorul Aioanei Constantin, Șef Serviciu V, Direcția IV, și este pus în libertate.
,,Informatorul deținut MIRON a fost recrutat la data de 13.07.1986, pentru acoperirea informativă a deținuților condamnați contra securității statului, fiind dirijat în acțiuni informative. In activitatea de informare a organului nostru, informatorul a avut un aport informativ foarte bun, furnizând peste 100 de materiale cu conținut operativ. Informatorul s-a dovedit loial, sincer atașat de organul nostru, preocupat de realizarea sarcinilor și păstrarea în deplin secret a conspirativității legăturii cu organul nostru. Pe parcursul verificării nu a rezultat să fie preocupat de comiterea unor acțiuni negative.”.
În 13 aprilie 1987, Iulius Filip, condamnat pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste, este eliberat după executarea întregii pedepse de 5 ani și 4 luni închisoare.
Tot ancheteonline.ro a arătat că, după ce Mușat este pus în libertate în ianuarie 1988 ,,este contactat din nou de securiști care îi propun să îl urmărească pe un fost coleg de celulă, ce tocmai ieșise și el din închisoare, după ce inspășise 6 ani pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste‘‘. Iulius Filip?
Documentele văzute de ancheteonline.ro arată că Gheorghe Mușat ,,își arată hotărârea de sprijini organele de securitate” și se întâlnește cu fostul său coleg. Cu alte cuvinte, Gheorghe Mușat repetă rețeta turnătoriilor voluntare, de data aceasta aflat în libertate și cu angajamentul de turnător ,,Miron” expirat, întrucât, prin punerea în libertate, scopul transformării oficiale a lui în turnătorul Miron începând cu 13 iulie 1986 ,,acoperirea informativă a deținuților contra securității statului” nu mai putea fi îndeplinit, întrucât Mușat era liber și nu mai avea acces la deținuți.
Era nevoie nevoie astfel să fie reciclat și să treacă pe un alt palier de conspirativitate, după eliberare? Securitatea făcea asta în acele vremuri…
La dosarul care a stat la baza declarării în primă instanță a activității de poliție politică a lui Gheorghe Mușat, se găsește, potrivit ancheteonline.ro și un raport din martie 1988, întocmit de șeful Securității București, colonelul Gheorghe Goran, prin care propune ,,reînregistrararea informatorului Miron”. Martie 1988.
La momentul investigației ancheteonline.ro (Mihai Ionescu, Septembrie 2010), SRI nu mai trimisese la CNSAS, deși legea obligă, soluția dată de Securitate privind propunerea ,,reînregisrării informatorului Miron” și trecerea pe un alt palier de conspirativitate a acum avocatului, Gheorghe Mușat.
Deși nu a fost tranmisă de SRI la dosar, ne putem închipui ce soluție putea să aibă o propunere de reînregistrare ca informator făcută de Șeful Securității București, care trebuia aprobată de aceeași persoană, respectiv tot șeful Securității București? Exceptând situația în care Gheorghe Goran era complet nebun, eu nu pot întrezări o soluție de respingere a propriei propuneri.
Ulterior momentului propunerii colonelului de Securitate Goran Gheorghe (șeful securității municipiului București), respectiv în noiembrie 1988 (la 8 luni după propunerea de reînregistrare a lui Mușat), tot în dosarul de urmărire informativă a a lui Iulius Filip (dosar FODOR) apre o notă datată 13 noiembrie 1988:
,,În cadrul acțiunii ,,Petarda”, vă rugăm să ne comunicați cât mai urgent posibil cum este cunoscut de către dvs. Numitul Filip Iulius”. A comunicat Gheorghe Mușat ,,cum este cunoscut” de către el Iulius Filip, în urma notei din 13 noiembrie 1988?
Dacă da, înseamnă că cel mai probabil revoluția din 1989 l-a prins pe un alt palier de conspirativitate, unul în care șeful Securității București i se adresa colegial, cu ,,dvs”
Iulius Filip era încă în țară la momentul 13 noiembrie 1988. El a părăsit România, împreună cu întreaga familie în 13 decembrie 1988, la o lună după ce șeful securității București cerea informații despre el. Dosarul lui de urmărire informativă ,,FODOR” se încheie abia în 29 iunie 1989, dat fiind că rămăsese fără obiect pentru Securitatea din România (Iulius Filip părăsind țara în 13 decembrie 1988 și mutându-se cu familia în SUA).
A predat SRI dosarul ,,Petarda” la CNSAS și răspunsul comunicat în urma solicitării din 13 noiembrie 1988 a colonelului Goran, cel care a propus reînregistrarea informatorului Miron? NU!.
Acest lucru este relevat într-un interviu din 20 octombrie 2014, cu Valentin Hurduc, cel care a publicat ziarul clandestin ,,Luneta” și care, la o zi după ce colonelul Goran cerea informații în această operațiune, punea, în 14 noiembrie 1988, teanc de manifeste pe portbagajul unui autoturism LADA, înmatriculat cu ,,corpul diplomatic”, la intersecția străzilor Sahia cu Batiște (ceea ce dovedește că Securitatea avea din timp informații privind tipărirea și răspândirea unor manifeste).
De ce ar fi răspuns SRI în septembrie 2004 că ,,în urma verificărilor efectuate în evidențele de securitate nu a fost identificate documentele menționate”, deși din nota șefului securității București, Goran reiese că s-au făcut acțiuni în dosarul ,,Petarda”? CUMVA PENTRU A ÎȘI PROTEJA INFORMATORII/OFIȚERII ACOPERIȚI/CADRELE DE ÎNCREDERE PRELUATE DUPĂ 1989, la SRI?
Ce statut a avut Gheorghe Mușat, fost ofițer al securității și turnător de deținuți politici sub numele ,,Miron” după momentul propunerii de reînregistare, ca turnător, din martie 1988? Într-un episod următor. Până atunci:
Concluziv pentru acest prim episod:
- Gheorghe Mușat fost ofițer al Securității și actual avocat al Președintelui Klaus Iohannis, l-a turnat la Securitate pe deținutul politic Iulius Filip
- Turnătoriile lui Gheorghe Mușat făcute în penitenciarul Aiud, au fost folosite de Gheorghe Lazăr, cadru al Securității și de Augustin Lazăr (președintele comisiei de propuneri) pentru a înrăutăți situația deținuților politici. Pentru Iulius Filip asta a însemnat inspășirea INTEGRALA a pedeapsei, și eliminarea posibilității de a fi eliberat condiționt, deși nu fusese pedepsit, exclusiv pe turnătorii: ,,nu a dat dovezi temeinice de îndreptare”, ,,e dușmănos”
- Augustin Lazăr, șeful comisiei de propuneri din Penitenciarul AIud, nu poate pretinde că nu îl știe pe Gheorghe Mușat încă din 1986 (sau chiar mai devreme)
- Klaus Iohannis refuză să semneze cererea de revocare a lui Augustin Lazăr – încă procuror general al României.
- Klaus Iohannis a fost apărat în procesul civil în care a pierdut casa pe care o obținuse în urma unui testament falsificat de Gheorghe Mușat, fostul ofițer al Securității și turnător al deținuților politici.
- Augustin Lazăr, ca procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba a semnat rezoluțiii de clasare în dosarul caselor obținute prin fraudă de familia Iohannis, punând la mapa profesională în scopul de a fi numit de către Iohannis procuror general al României în 2016, rezoluția de clasare în dosarul cu casele al lui Iohanni.
- În acest moment, pe rolul Parchetului General condus de Augustin Lazăr, există o plângere penală privind câștigurile obținute de soții Iohannis din casele luate prin fraudă. Avocatul lui Carmen Iohannis la Parchetul condus de Augustin Lazăr este din casa de avocatură a fostului ofițer al Securității, Gheorghe Mușat.
- Augustin Lazăr ascunde faptul că avocații Mușat o asistă pe Carmen Iohannis în dosarul penal.Iată cum.
- Klaus Iohannis nu semnează propunerea lui Tudorel Toader de revocare a procurorului general Augustin Lazăr.
Fac precizarea că în data de 10 decembrie 2018 (în urmă cu 4 luni) am adresat următoarea întrebare domnului Augustin Lazăr (emailul meu în original, mai jos): ,,Având în vedere că (…) familia Iohannis a fost reprzentată de casa de avocatură a fostului lucrător al Securității, Gheorghe Mușat, condamnat înainte de 1989 pentru deturnare de sume din fondurile Securității Statului și despre care există informații publice că ar fi fost recrutat în penitenciarul Aiud sub numele ,,Miron”, fără să facă poliție politică, vă rog să îmi comunicați: a) ,,dacă doamna Carmen Iohannis este reprezentată convențional în prezentul dosar penal de avocați ai casei de avocatură Mușat și Asociații SPARL/SCPA.
Răspunsul lui Augustin Lazăr, oferit ,,cu celeritate” în 11 decembrie 2018 este fascinant pentru cel care pretinde după 4 luni că abia acum se vorbește despre Penitenciarul Aiud.
Prin adresa nr. 1581/VIII-3/2018 din 11 decembrie 2018, Augustin Lazăr, refuză să îmi confirme ceea ce eu știu din 2 surse că avocații fostului lucrător și turnător al Securității, Gheorghe Mușat, s-au ocupat de dosarul deschis pe numele lui Carmen Iohannis, dosar tergiversat de procurorii din suboridnea lui Augustin Lazăr, prin audieri inclusiv noaptea. Gheorghe Mușat s-a ocupat și de dosarul civil al lui Iohannis în care statul a obținut restituirea caselor ajunse prin fraudă în patrimoniul familiei Iohannis.
Iată răspunsul lui Augustin Lazăr
Cat aș da să fi văzut reacția lui Augustin Lazăr, în 10 decembrie 2018, când i-am reamintit prin această solicitare de date de interes public că turnătorul Miron și apărătorul lui Klaus Iohannis a fost recrutat în penitenciarul Aiud, acolo unde el a fost președintele comisiei de propuneri!!!!
Mai poate pretinde vreodată Augustin Lazăr că nu l-a cunoscut pe Gheorghe Mușat, avocatul lui Klaus Iohannis?
Mai poate pretinde vreodată Klaus Iohannis că nu a beneficat de serviciile (și încă beneficiază) unor foști securiști și turnători ai securității, care au înrăutățit situația juridică a deținuților politici de la Aiud?
Poate nega Klaus Iohannis că legăturile documentate dintre turnătorul securității – Gheorghe Mușat și ,,biciul securității” – Augustin Lazăr (cel pe care Iohannis refuză să îl revoce) trec, prin intermediul lui Gheorghe Mușat, prin penitenciarul Aiud,?
Mai pot pretinde Klaus Iohannis sau Augustin Lazăr că ,,scandalul Aiud” a fost inițiat la sfârșitul lui martie 2019 pentru a fi împiedicat să candideze fostul procuror comunist, în condițiile în care personal, în decembrie 2018, i-am reamintit lui Lazăr, ceea ce nu a uitat nicio zi din viața lui de procuror comunist și procuror de protocol, că îl știe pe Gheorghe Mușat, de la Aiud, unde acesta a turnat la Securitate?
Sau este momentul ca Augustin Lazăr să înțeleagă ceea ce am afirmat public încă din octombrie 2018, și anume că lustrarea sa a început? Am scris asta, aici:
Gheorghe Mușat a fost și va rămâne mereu turnătorul Miron, și este cel care, așa cum a apărut în spațiul public încă de ieri, l-a turnat pe disidentul Iulius Filip. Asta chiar dacă ICCJ, instituție aflată sub protocol cu SRI, a anulat în 25 februarie 2014 verdictul de poliție politică stabilit de Curtea de Apel București (CNSAS a argumentat cu alte cazuri decât Iulius Filip propunerea de constatare a calității de colaborator al Securității și poliție politică).
Despre cum și-a construit apărările încă din timp pentru a întoarce la ICCJ decizia Curții de Apel București și despre ceea ce pot să numesc Rețeaua Mușat, care leagă ocult persoane cheie din casa sa de avocatură cu instituții cheie ale statului de drept aflate sub tutela SRI prin protocoale TICĂLOASE, de la ICCJ, Curți de Apel, Parchetul General, inclusiv din Inspecția Judiciară, am mai scris, dar voi veni cu detalii și informații suplimentare documentate în ultimii 3 ani, într-un episod următor.
Despre fotografie: În stânga – Gheorghe Mușat – turnătorul Miron. La dreapta lui – Andrei Muraru acum consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis. Andrei Muraru a fost între 2012-2014 Președintele Institutului pentru investigare a Crimelor Comunismului. Perioada coincide cu cea în care Gheorghe Mușat a fost declarat colaborator al Securității și că a făcut poliție politică (21 decembrie 2011). Ca președinte IICMER a început campania de deconspirare a foștilor torționari din regimul comunist (Vișinescu, Ficior), dar s-a oprit după doar 2. Nu a mai continuat cu investigațiile în privința torționarilor de la Aiud, contomporani cu sursa ,,Miron”. A demisionat de la Institut în martie 2014, la numai câteva zile după ce prietenoasa ICCJ, aflată sub protocol cu SRI, anulează, pe calea excepției, decizia de poliție politică a lui Gheorghe Mușat. În decembrie 2014, Muraru devine consilierul prezidențial al lui Iohannis, nemaiapucând vreodată să îl investigheze pe Mușat
În cadrul parteneriatului dintre Federația Română de Judo și Primăria Sectorului 2 București, la Școala Gimnazială nr. 39 a avut loc o nouă acțiune dedicată promovării judo-ului și valorilor sale în rândul copiilor.
La invitația Federației Române de Judo, ACS Motiuashi București, club din Sectorul 2, a prezentat celor aproximativ 100 de elevi participanți la programul „Școala de Vară” o demonstrație prin care cei mici au putut descoperi o parte dintre tainele frumosului nostru sport.
🥋 Sportivii Bârziloiu Darius, Grigore Darius, Dincă Victor și Smărăndeanu Mircea au prezentat elemente specifice judo-ului, într-o întâlnire în care sportul s-a împletit firesc cu educația, disciplina și respectul.
Un moment aparte l-a reprezentat faptul că Bârziloiu Darius, Grigore Darius și Dincă Victor sunt chiar elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 39, revenind de această dată în fața colegilor lor în calitate de judoka.
Demonstrația a fost coordonată de Sensei Adrian Szekely, antrenor coordonator al ACS Motiuashi și vicepreședinte al Federației Române de Judo, alături de Dorel Rumega, președintele Colegiului Central al Arbitrilor din cadrul Federației Române de Judo.
ACS Motiuashi București este condus de președintele clubului, Violeta Becelea Szekely, și reprezintă unul dintre cluburile de judo active chiar în comunitatea Sectorului 2.
🤝 Mulțumim Primăriei Sectorului 2 pentru deschiderea și sprijinul acordat acțiunilor prin care sportul ajunge mai aproape de copii, precum și conducerii Școlii Gimnaziale nr. 39, în mod special domnului director adjunct Dan Gheorghe, pentru primire și implicare.
Pentru Federația Română de Judo, asemenea acțiuni reprezintă mai mult decât simple demonstrații sportive. Ele sunt o investiție în educație, în caracter și în generațiile care vin.
Judo-ul începe pe tatami, dar lecțiile sale rămân pentru toată viața. 🥋❤️
Evenimente
O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România
O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.
FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.
Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.
„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.
De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup
Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.
A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.
Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.
În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.
Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.
Ce face, de fapt, FlairMakers?
Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.
Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.
În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.
De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.
„Noi construim acest sistem”
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”
Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.
Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei
Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.
Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”
Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.
Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator
Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.”
Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici
RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.
Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.
flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa
FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani
Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.
Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.
Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.
„FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.
Despre RePatriot
RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.
Despre FlairMakers
Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.
Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
