Riscul de țară, ponderea firmelor cu risc mare (care a crescut de la 21% la 30% în ultimii 10 ani), gradul redus de bancarizare și politicile BCE sunt patru din motivele pentru care creditele în România sunt mai scumpe decât în alte state din UE, a explicat joi economistul șef al CEC Bank, Florin Luca în cadrul conferinței „Banking 365: Banca Viitorului” organizată de Oxygen Events.
- Am vorbit mai devreme despre principalele riscuri din economia românească. Ponderea companiilor cu risc mare a crescut de la 21% în anul 2007 la 30% în anul 2017 din cauza diminuării nivelului lichidității, capitalizării și eficienței comerciale. Aceste riscuri reprezintă un cost pe care băncile sunt obligate să-l integreze în dobândă. Este calcul matematic, nimic altceva.
- România, la 12 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, se evidentiază că fiind statul european cu cele mai reduse grade de bancarizare, de intermediere financiară. Ponderea activelor bancare în PIB se află la 52,2%, nivelul median la nivelul UE fiind de 208%. Băncile românești au costuri operaționale mai mari decât în unele țări din Europa pe fondul unui grad de intermediere financiară scăzut.
- În țările vest-europene, mai precis în zona Euro, BCE, prin politică sa de relaxare monetară, a creat un dispozitiv de subvenționare a băncilor comerciale cu sute de miliarde de euro pentru stimularea acordării de credite. Efectul acestor politici asupra dobânzilor de creditare a fost considerabil.
- Riscul de țară. Încrederea piețelor se bazează mai mult pe factori subiectivi, emoționali, decât pe respectarea cu strictețe a unor indicatori macroeconomici. Avem deci nevoie de mai puțină volatilitate emoțională în România. În contextul actual, sunt necesare stabilitatea și predictibilitatea politică pentru a avea un risc de țara mai mic.
Există un decalaj între așteptările privind creșterea economică a analiștilor și cea a Guvernului, a mai spus joi Luca. ”Majoritatea analiștilor prevăd o creștere pentru acest an de sub 3%, în timp ce Guvernul mizează pe 5,5 % în 2019. Vom vedea pe termen mediu cine va avea dreptate. Cert este că în primul trimestru din acest an s-a înregistrat o creștere economică (5%) ce a depășit orice așteptare”, consideră economistul șef al CEC Bank.
În acest timp, sectorul financiar-bancar a continuat să se consolideze, mai adaugă acesta. Capitalizarea băncilor continuă să fie satisfăcătoare, iar calitatea activelor s-a imbunătătit. Profitabilitatea în anul 2018 a fost ridicată, iar costurile de finanțare și de risc au scăzut. ”Cred însă că rezultatele record afișate de sistemul bancar românesc în 2018 ascund multe riscuri ce nu sunt incă provizionate”, a mai spus acesta.
În opinia lui Luca, instabilitatea politică a redus apetitul de investiții al companiilor. ”Acest fenomen nu ajută creditarea”, spune el.
Dacă ne uităm la companii – peste 700.000 – 92% au mai puțin de 10 angajați, 30% sunt fără activitate și 50% au capitaluri proprii negative. Șapte din 10 companii întârzie să-și plătească facturile.Ultimele statistici arată că lipsă unei discipline financiare solide a făcut că volumul creditelor comerciale de tip « furnizor » să se dubleze în ultimii ani la peste 700 miliarde de lei (mai mult de două ori șoldul creditelor din sitemul bancar), în timp ce creditele bancare au căpătat o dinamică pozitivă doar în ultimul an. Acum cei mai mari creditori din Economie nu sunt băncile, ci companiile, marii furnizori de produse și servicii.
