Statul a cheltuit miliarde de euro in ultimii ani pe sisteme IT care nu comunica intre ele sau functioneaza defectuos, problema lipsei interoperabilității fiind una veche discutată dar nerezolvată încă de niciun guvern care s-a perindat pe la conducerea țării.
În anul 2017, spre exemplu, în timpul Guvernului Cioloș s-a aprobat o Hotărâre de Guvern care a prevăzut legiferarea unui Cadru National de Interoperabilitate care sa asigure nu doar transferul informatiilor pe suport electronic intre autoritatile si institutiile publice, ci si intre acestea si cetatean, respectiv, mediul de afaceri, fapt care ar duce la scaderea timpului alocat pentru obtinerea serviciilor publice.
Un nou proiect de lege, lansat acum în consultare publică de Ministerul Comunicațiilor, condus de Alexandru Petrescu, vizează din nou realizarea interoperabilității sistemelor IT ale instituțiilor publice. În esență, este vorba despre măsurile legislative și administrative care să ducă la interconectarea bazelor de date și potrivit expunerii de motive ar trebui să fie complementar Cadrului Național de Interoperabilitate.
Vezi AICI proiectul de lege și AICI expunerea de motive.
- „Prin acest proiect, parte a programului de guvernare, putem crea cadrul pentru o amplă acțiune de interconectare a bazelor de date ale instituțiilor publice în beneficiul companiilor și cetățenilor noștri care au nevoie de servicii publice electronice. Elementul principal al proiectului este stabilirea unui cadru al registrelor de bază, fiind definite cinci astfel de registre: registrul persoanelor, adreselor, terenurilor, firmelor și cel auto. Totodata, se înființează Registrul Naţional al Registrelor (RNR), care funcționează ca un index al datelor stocate de către instituțiile publice. Prin proiectul de lege sunt puse în practică recomandările Cadrului European de Interoperabilitate (EIF)„, a scris pe Facebook Alexandru Petrescu, Ministrul Comunicațiilor.
Registrele publice care vor sta la baza interoperabilității sistemelor IT ale instituțiilor publice sunt:
– registrul persoanelor: sistemul național informatic de evidență a persoanelor, care este gestionat de Direcția pentru evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
– registrul adreselor: – registrul electronic național al nomenclaturilor stradale, care este gestionat de Agenția Națională de Cadastru
– registrul firmelor: care include Registrul comerțului, gestionat de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și registrele comerțului administrate de către oficiile registrului comerțului de pe lângă treibunale.
– registrul auto: respectiv Baza de date națională integrată privind vehiculele rutiere, care este administrată de către Direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor din MAI.
Liviu Stoica, președinte AADR: 21 de evenimente de viață ar trebui acoperite prin servicii electronice până în 2023
Potrivit proiectului, se înființează Registrul Naţional al Registrelor (RNR), care funcționează ca un index al datelor stocate de către instituțiile publice. Registrul Registrelor va fi administrat de Agenția pentru Agenda Digitală a României (AADR), care îl va alcătui în colaborare cu instituțiile publice care dețin aceste date.
- „Proiectul presupune ca sistemele IT majore furnizoare de evenimente de viață să poată face schimb de date și d-voastră veți putea accesa aplicațiile în mod electronic. Nașterea, căsătoria, decesul sunt evenimente de viață, de asemenea serviciile oferite de ONRC – inființarea unei firme, schimbarea denumirii, intrarea in insolvență, scoaterea din insolvență, toate lucrurile acestea se vor putea face pe cale electronică, fără să ne deplasăm la respectivele instituții. Un beneficiu real va fi integrarea tuturor acestor sisteme într-un singur mediu. AADR va integra aceste sisteme și va putea oferi serviciile tuturor sistemelor prin redirecționare către portalurile respective. 21 de evenimente de viață ar trebui acoperite prin servicii electronice până în 2023, conform obligațiilor UE”, a declarat pentru HotNews.ro Liviu Stoica, președintele AADR.
Prin această lege se conferă AADR rolul de asistare a instituțiilor și autorităților publice în vederea asigurării conformității cu legea a proiectelor de informatizare. De asemenea, AADR va căpăta rol de avizator pentru aceste proiecte de informatizare, anterior intrării acestora în Comitetul Tehnico-Economic pentru Societate Informațională.
Surse guvernamentale: Schimbul de date se poate face și acum numai că nu se vrea
„Schimbul de date se poate face și acum numai că nu se vrea. Atunci când s-a vrut, acest schimb de date automat s-a putut realiza.„, au precizat pentru HotNews.ro surse guvernamentale care au dorit să-și păstreze anonimatul.
Potrivit surselor HotNews.ro, Ministerul Educației deține trei registre cu care poate face schimb de date cu alte instituții. La nivelul Ministerului Educației au fost înființate registre naționale cu elevi, studenți și doctoranzi și aceste date sunt transmise electronic către alte autorități. La Evidența populației însă este un sistem închis, datele către alte instituții furnizându-se pe un DVD.
- „Unde este prima oară marcată existența unui nou născut? La Direcția pentru Evidența Persoanelor. De aici, informația ar trebui să ajungă la Casa Națională de Asigurări și la Protecția Socială, de unde mama acestuia va lua indemnizație de creștere a copilului. Schimbul de date între aceste instituții se face astăzi cu un DVD cărat de un funcționar de la o instituțe la alta. Uneori acel DVD rămâne uitat prin sertare și de aici întârzieri mari în actualizarea datelor„, au precizat pentru HotNews.ro surse guvernamentale.
Contactat de HotNews.ro, Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a confirmat faptul că ‘schimbul de date între Direcția pentru Evidența Persoanelor și Casa Națională de Asigurări de Sănătate se face în prezent pe suport CD, preluarea fiind făcută de persoane anume desemnate‘.
Evident, datele primite de funcționarii CNAS trebui apoi introduse în propriul sistem IT al asiguraților, dintr-un format într-altul.
- Multe obligații și termene, dar nicio măsură de sancționare în cazul lipsei schimbului de date
Proiectul lansat în dezbatere de Ministerul Comunicațiilor are trasate obligații și termene de implementat pentru autoritățile care gestionează aceste baze de date, dar nicio sancțiune în cazul în care nu se respectă prevederile.
Astfel, pentru constituirea Registrului Național al Registrelor, AADR are obligația ca, în 4 luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial, să solicite tuturor instituțiilor și autorităților publice structura registrelor și a bazelor de date aflate în responsabilitatea acestora.
În 30 de zile de la data solicitării AADR, instituțiile și autoritățile publice din administrația publică centrală au obligația să transmită AADR informațiile solicitate. În termen de 8 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, AADR transmite structura RNR către Ministerul Comunicațiilor.
În termen de cel mult 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial, Ministerul Comunicațiilor trebuie să dea în folosință ‘nodul de interoperabilitate’ – asigurat de o infrastructură informatică dedicată, care funcționează ca o poartă de acces automat la toate registrele publice naționale și care permite schimbul de date între instituțiile și autoritățile publice în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice publice pentru furnizarea serviciilor publice electronice.
Proiectul nu conține însă nicio măsură coercitivă în cazul neimplementării prevederilor. De ce nu sunt sancțiuni? Nu există pericolul ca acest proiect de lege, atunci când va fi în vigoare, să nu funcționeze în lipsa sancțiunilor?
„Nu știu. S-ar putea ca normele care vor urma acestui cadru legal să stabilească și sancțiunile.„, a precizat pentru HotNews.ro Liviu Stoica, președintele AADR.
HotNews.ro a solicitat un punct de vedere și Ministerului Comunicațiilor, condus de Alexandru Petrescu, dar până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.
