“Este calea sigură către depășirea țintei de deficit pentru anul acesta. Dacă până acum s-a reușit, prin echilibristică, să se încadreze sub 3% din PIB, anul acesta, așa cum arată cifrele acum, devine practic imposibil să se încadreze în 3%. Cam toate cheltuielile care sunt de acum încolo pe anul 2019 sunt obligatorii. În mare parte țin de salarii, pensii. Investiții, care și în anii trecuți au fost primele sacrificate, nici nu mai au loc în bugetul pe anul acesta. Este posibil să depășim 3% și să intrăm în procedura de deficit excesiv cu Comisia Europeană”, a declarat economistul Aurelian Dochia, pentru HotNews.ro
El este de părere că prima rectificare nu o vor face negativă, dar vor face ajustări la cea de-a doua.
“Deocamdată încă se poate trăi cu iluzia că se vor redresa lucrurile pe parcurs. Se va discuta din nou despre rău platnici pentru creanțele bugetare, despre necesitatea ca Fiscul să fie mai ferm în recuperarea acestora. Cred că deocamdată se va merge pe ideea unui spor al încasărilor. Marja de manevră rămâne foarte scăzută”, a spus Dochia.
La rîndul său, Adrian Codirlașu, președinte CFA România, este de părere că există un risc de depășire a pragului de 3% din PIB, dar este posibil să se intervină cu reduceri de cheltuieli pe zona investițiilor și aparatului bugetar.
„Nu văd ce mai pot face în acest an. Mă rog, se vor reduce, în continuare, investițiile, dar ce investiții au mai rămas de redus? E un risc mare de depășire a pragului de 3% din PIB. Va fi dificil să-l mai atingă”, a spus Codirlașu.
Potrivit acestuia, primul semnal venit dinspre Guvern a fost de reducere cu resursele umane din aparatul bugetar.
“Acesta este motivul. Nu văd de unde ar mai face rost de bani, decât din măriri de taxe. Măriri de taxe pe populație e greu de crezut că se vor face în condițiile în care mai sunt alegeri în următorii 2 ani. Poate se vor încerca măriri de taxe pentru companii, dar o asemenea încercare a fost OUG 114 care vedem că a fost modificată de mai multe ori. Mă îndoiesc că vor mai încerca să pună taxe suplimentare așa că principalul mod ar fi reducerea cheltuielilor. Aparatul bugetar e excesiv. Acolo ar trebui reduse cheltuielile”, consideră președintele CFA România.
Dragoș Cabat, economist, spune că se aștepta la această execuție bugetară la 4 luni.
“Știam cu toții că vor crește cheltuielile, în special pe partea salarială. Sigur, nu cred că cineva, în mod realist, se aștepta ca veniturile să crească și ele pentru că nu au de unde, știm că ANAF în loc să se informatizeze au pus pe fetele alea pe acolo ca să strângă bani. De unde, nu știu. Așteptările erau că deficitul va crește sensibil. La fel o să fie până la sfârșitul anului, indiferent pe cine vor aduce acolo. Partea de cheltuieli e deja setată până la sfârșitul anului. Nu ai cu ce să închizi gaura asta. Eu aș vedea doar o majorare de taxe posibilă. Chiar și aici, dacă majorezi taxele de mâine, încep să se vadă abia peste 6 luni”, este de părere Cabat, care este și membru CFA România.
Și el crede că se vor tăia investițiile, ca de obicei.
“Tăierea investițiilor se practică de 30 de ani. Categoric, asta se va face. Nu e un dacă sau ultima opțiune nucleară. Asta se întâmplă din prima, din păcate, din nou. În ceea ce prviește reducerea numărului de bugetari, nu cred. Bazinul electoral este printre altele la bugetari și al familiilor. Nu cred că în an electoral se vor atinge de bugetari” susține el.
- Românii din străinătate trimit bani în continuare, dar au început să-și ia rudele pe acolo. Nu atragem cum ar trebui nici fonduri de la Uniunea Europeană. Când tai de la investiții, tai și partea de cofinanțare de la fonduri europene.
Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat luni, într-o conferință de presă, că se va încadra într-un deficit de 2,76%, așa cum și-a asumat în proiectul de buget.
“Să ne asumăm, oamenii politici, miniștrii, să învățăm să ne asumăm lucrurile și, din start, dacă nu poți să pleci cu dorința, convingerea că nu poți să atingi o țintă, nu prea ți-ai nimerit poziția. E un obiectiv ambițios. 28% din PIB înseamnă veniturile de la ANAF. 28% rămâne, dar ANAF are 30% ca obligație de colectat. Partea care conteză foarte mult, pe lângă partea de colectare, este și partea de investiții. Celelalte instituții, ministere care au alocate fonduri suficiente trebuie să facă tot ce pot pentru a demara acele investiții. Nu pot eu de la Finanțe să mă ocup de alte proiecte”, a spus ministrul Finanțelor.
De asemenea, a precizat că dorește să facă prima rectificare bugetară în ultima săptămână din iulie sau cel târziu în prima săptămână din august.
Conform unui raport din luna mai al Comisiei europene, deficitul bugetar este estimat să crească la 3,5% din PIB în 2019.
“Cheltuielile cu salariile din sectorul public vor reprezenta principalul motiv pentru creșterea cheltuielilor. Cheltuielile cu pensiile, de asemenea, vor crește având în vedere că punctul de pensie se va majora cu 15% în septembrie 2019. Investițiile publice se preconizează că se vor aprecia. În ceea ce privește veniturile, contribuțiile sociale vor crește datorită creșterii salariale robuste”, menționează sursa citată.
Execuția bugetului general consolidat, conform datelor operative de execuție, s-a încheiat pe primele patru luni ale anului 2019 cu un deficit de 11,4 miliarde de lei, respectiv 1,1% din PIB, se arată în datele publicate luni de către Ministerul Finanțelor. Practic, cheltuielile au crescut mai rapid decât veniturile, ceea ce a adâncit dezechilibrul bugetului. Cheltuielile de personal de pildă sunt cu 26,0% mai mari față de cele realizate în primele patru luni ale anului 2018, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Vezi mai multe aici:
