Menținerea sub control a dezechilibrelor este singura modalitate prin care economiile țărilor din estul și centrul Europei vor putea face față oricăror șocuri nefavorabile puternice, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu la conferința BCE – Resilience to global headwinds. Permiteți-mi să formulez trei reguli generale care sunt esențiale pentru a fi pregătit în aceste situații. În primul rând, indiferent de scenariile posibile, este chibzuit să-ți pui casa în ordine înainte să vină furtuna. Un exemplu ar fi consolidarea fiscală, care este de o importanță deosebită pentru economie, a mai adăugat Guvernatorul. Deficitele bugetare și de cont curent relativ înalte pot slăbi fundația clădirii, de aceea este mult mai înțelept să le ajustezi într-o manieră graduală decât să lași forțele pieței să producă o corecție bruscă.
Ce a mai spus Isărescu:
- Nu este de ajuns să te bazezi numai pe politica monetară. Ceea ce ne conduce la a doua regulă: nu există alternativă viabilă la un mix previzibil și coerent de politici economice. Permiteți-mi să subliniez că acesta ar trebui să rămână astfel chiar și atunci când ne confruntăm cu provocările anilor electorali (România va parcurge câteva runde electorale în 2019 și 2020).
- A treia regulă ar putea fi următoarea: când va lovi, în cele din urmă, valul normalizării, magnitudinea impactului va depinde de cât de vulnerabile sunt economiile emergente la finanțarea externă. Un deficit de cont curent restrâns, o scadență medie lungă a datoriei publice și private în valută și un mix coerent de politici macroeconomice anticiclice și reforme structurale ar contribui considerabil la limitarea riscurilor. Dacă nu se implementează măsuri adecvate de politică economică cât timp există o fereastră de oportunitate, nu se poate exclude posibilitatea de a se recurge forțat, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, la măsuri suboptimale în situația acutizării unor probleme.
- Redresarea economiei UE din ultimii ani s-a datorat în mare măsură operațiunilor neconvenționale ale principalelor bănci centrale, precum și nivelului foarte scăzut al ratelor dobânzilor. Știm cu toții că inversarea acestui proces are, de asemenea, implicații majore asupra dezvoltării economice, în principal prin influența exercitată de normalizarea politicii monetare asupra condițiilor de finanțare sau intrărilor de capital.
- Măsurile de politică ce vor fi adoptate de acum înainte de băncile centrale din țările ECE vor depinde cu siguranță de modul de desfășurare a procesului de normalizare a politicii monetare în Europa. Relevant în acest sens este ce s-a întâmplat în economiile emergente din sfera de influență a dolarului SUA ca urmare a normalizării politicii Fed. Majorarea ratelor dobânzilor în economiile dezvoltate ar genera ieșiri masive de capital din economiile emergente, declanșând astfel presiuni în sensul deprecierii.
- Răspunsul decidenților de politică economică va depinde de punctele forte și de vulnerabilitățile specifice fiecărei țări. Acolo unde există spațiu de manevră pentru politicile economice, iar încrederea investitorilor este la un nivel ridicat, se poate conta pe mecanisme de piață și pe politici prudențiale și macroeconomice anticiclice pentru a face față temperării intrărilor de capital. În cazul în care marja de manevră este mai restrânsă, ar putea fi necesară întărirea politicii monetare și a celei fiscale în vederea diminuării necesarului de finanțare și a atragerii de influxuri suplimentare. Dacă există un nivel adecvat al rezervelor valutare, acestea pot fi utilizate pentru temperarea amplitudinii sau a volatilității deprecierii monedei naționale.
- Rețeta clasică a țintirii inflației ar recomanda majorarea ratei dobânzii de politică monetară în contextul actual din unele țări ECE. Cu toate acestea, în Polonia, Cehia, Ungaria și România, ratele dobânzii de referință se situează, în prezent, sub nivelul ratei inflației. Și tocmai pentru că nu suntem deconectați de la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, ar trebui ca orientarea de politică monetară a BNR să fie evaluată într-un context regional.
- Dincolo de contextul regional însă, dacă analizăm economiile avansate și, în general, zona euro, observăm predominanța unor rate scăzute ale inflației și a unor ritmuri modeste de creștere economică, care nu reclamă neapărat întărirea politicii monetare. În schimb, țările ECE înregistrează rate ale inflației destul de ridicate și ritmuri semnificative de creștere economică și, prin urmare, contextul ar fi descris într-un manual ca fiind adecvat pentru întărirea politicii monetare. Totuși, în cazul acestor țări, riscul asociat fluxurilor de capital speculativ este real.
- Cât timp în Europa predomină rate reale negative ale dobânzilor, dacă ne-am îndepărta prea mult de țările din regiune în ceea ce privește rata dobânzii, am atrage presiuni semnificative de apreciere a monedei naționale. Chiar dacă acestea ar fi utile din perspectiva temperării inflației, nu ar fi binevenite, dat fiind dezechilibrul extern în creștere al României, unic în regiune în materie de dimensiune și tendință. Acesta se datorează ritmului mai rapid al creșterii absorbției interne decât cel al producției autohtone, precum și problemelor legate de competitivitatea non-preț care se manifestă în anumite sectoare de producție. Prin urmare, este esențial să se asigure un nivel adecvat al diferențialului ratelor dobânzii. După măsurile de întărire a politicii monetare adoptate deja în România (inclusiv trei creșteri ale ratei dobânzii în prima jumătate a anului 2018), ar fi probabil înțelept să acționăm cu multă precauție în continuare.
