„Asta înseamnă că o mare parte din ceea ce înseamnă ANAF, resurse umane, sunt alocate fără un temei logic. Pe de altă parte, companiile sunt sufocate de verificările pe care ANAF le desfășoară. Atunci dacă să spunem că 1,1 milioane de firme aduc undeva la 2%, atunci poate că o abordare de acest tip, forfetar poate ar fi mai indicată pentru ambele părți, și pentru mediul de afaceri și pentru ANAF, în sensul unei sume stabilită anual, stabilită transparent, în funcție de cifra de afaceri. Atunci ANAF nu va face niciun fel de controale pe acei contribuabili”, a spus Teodorovici.
El a precizat că dorește să crească fiscalizarea.
„O astfel de abordare, adică sumă fixă pe an, lipsa controlului ANAF și fiscalizarea a ceea ce intră pe firmă cred că este ceea ce ambele părți doresc”, a afirmat ministrul Finanțelor.
Ce se întâmplă cu cei 45.000?
„Ceilalți rămași, cele 45.000, asupra lor o să fie o atenția acordată în mod corect. Fiecare să știe exact când se alocă un anumit control. Pe site-ul ANAF să se vadă acest lucru. Toate procesele verbale pe care ANAF le întocmește să fie prezentate public, fără nume de companii, pentru ca celelalte companii să știe exact pe fiecare speță cum să acționeze”, a explicat ministrul.
- Cele 45.000 de firme să aibă un număr de personal mărit ca responsabili iar dialogul dintre firmă și Fisc să se realizeze corect.
Potrivit acestuia, ideea va avea la bază un document, dar se va discuta cu mediul de afaceri.
