Financial Times: Boris Johnson lansează un pariu pe viață și pe moarte în privința Brexit ● Les Echos: În Japonia, acționarii Nissan sunt porniți împotriva francezilor ● Le Temps: Din ce în ce mai multe orașe sunt ținute ostateci de către hackeri ● La Libre Belgique: Roboții ar putea înlocui 20 de milioane de locuri de muncă până în 2030.

Boris Johnson a promis ”să ducă la capăt sau să moară” ieșirea din UE, unele voci avertizând că strategia sa ar duce Marea Britanie la alegeri generale și la preluarea cheilor de la Downing Street 10 lui Jeremy Corbyn.

Dl. Johnson a mai anunțat că campania sa va fi condusă de liderul eurosceptic Iain Duncan Smith.
Candidatul la funcția de prim ministru a făcut o serie de propuneri privind un nou Brexit deal, toate respinse anterior în mod categoric de UE – și a avertizat că UK va ieși fără niciun acord dacă nu reușește să își impună condițiile.

Într-unul din interviurile date la radio, el a afirmat că Marea Britanie va părăsi UE pe 31 octombrie și a promis că va rupe actualul acord de retragere.

Potrivit calculelor d-lui Johnson, UE ar avea mai mult de pierdut dintr-o ieșire fără acord, în timp ce ministrul de finanțe al Irlandei a avertizat marți că vor pierde 85.000 de locuri de muncă dacă Marea Britanie iese din UE de Halloween.
Paschal Donohoe a spus că 50.000-55.000 de locuri de muncă ar putea fi pierdute în următorii doi ani de la ieșirea Marii Britanii din UE fără o înțelegere, iar alte 30.000 de joburi se vor pierde pe termen mediu.

Comentariile dlui Johnson au fost atacate de rivalul său, Jeremy Hunt, care a declarat pentru BBC: „Este mult mai probabil ca strategia dlui Johnson să ducă la alegeri generale înainte de Brexit, ceea ce ar putea duce la un prim-ministeriat al lui Jeremy Corbyn și la a nu mai avea Brexit deloc.”

Ambii bărbați se luptă pentru a obține sprijinul a aproximativ 160.000 de membri Tory. Noul lider conservator va fi numit pe 23 iulie, urmând ca el să fie instalat ca premier în 24 iulie, cu doar o zi înaintea începerii vacanței de vară.

În cadrul adunării generale de marți, care a durat mai mult de trei ore, micii acționarii ai Nissan și-au exprimat furia. Hiroto Saikawa , CEO-ul Nissan, al cărui viitor în fruntea companiei pare în suspans, i-a lăsat să se manifeste în voie. Timp de 3 ore și 22 de minute, investitorii au vorbit într-o sală mare a unui centru de convenții din Yokohama, aproape de sediul grupului auto nipon. Furia a fost concentrată nu pe conducerea executivă a gruplui, ale căror rezultate sunt în scădere, ci pe … francezi. Acționarii cei mai vocali au fost cei „conservatori” care s-au mobilizat pentru a apăra interesele producătorului nipon, despre care cred că este amenințat de Renault și chiar de statul francez.

În mai multe rânduri, președintele Renault a fost interpelat în mod brutal. „Credeam că sunteți un domn, domnule Senard”, a spus Yoshida, unul din cei 2.400 de acționari din sala Pacifico Yokohama. „În aprilie, ați spus că vreți să lucrați pentru Nissan, căruia îi vedeați un viitor luminos. Dar am îndoieli. Ești ca ceilalți francezi. Pe față zâmbești, dar pe la spate ai intenții ascunse ” i s-a reproșat șefului Renault.

În mai multe rânduri, acționarii au acuzat din nou statul francez, care deține 15% din Renault, că prin manevre dubioase vrea să preia Nissan cu forța.

Prezent pe scenă ca membru al consiliului de administrație al Nissan, Jean-Dominique Senard a vorbit calm și a promis acționarilor că intențiile sale sunt curate și că lucrează în interesul producătorului japonez și al alianței cu Renault. Cu o voce calmă, cu capul înclinat ușor în față ca un semn al căinței, ținând microfonul cu ambele mâini, el a explicat că dorește detensionarea relației dintre Renault și Nissan. „Știți că am renunțat la funcția de președinte al Nissan, la care aveam dreptul”, a spus el. Va implor să mă credeți. A încercat chiar să apere fuziunea propusă cu Fiat Chrysler, pe care a descris-o drept o „oportunitate extraordinară” pentru producătorul japonez.

Jean-Dominique Senard a reiterat la Yokohama că el nu are intenția să se grăbească sau să „atace” partenerul japonez. „Doresc doar corectitudine“, a mai spus el. Vâzând furia anti-francezi a acționarilor săi, Saikawa a decretat: „Nissan va fi întotdeauna Nissan”, a spus el. „Nu am intenția de a vinde grupul străinilor”, a adăugat el, înainte de a explica că nu va lăsa niciodată o altă companie să intervină în conducerea producătorului japonez, a cărui recuperare financiară va avea loc în „doi sau trei ani”.

După Baltimore, orașul Riviera Beach și-a văzut sistemul informatic paralizat de către hackeri. Orașul Florida (nu statul, ci localitatea) a fost de acord să plătească o răscumpărare de 600.000 de franci elvețieni (echivalent în dolari). Astfel de atacuri se înmulțesc în Statele Unite

Riviera Beach a cedat. Orașul Florida, care are 35.000 de locuitori, a decis să plătească o răscumpărare pentru ca hackerii să le deblocheze computerele municipalității. 1600 kilometri mai spre nord, Baltimore și cei 600 000 de locuitori ai săi au rămas fermi în refuzul lor de a ceda șantajului. Orașul Maryland nu a cedat nici el șantajului și încă se luptă să restaureze miile de PC-uri ale funcționarilor săi. Două strategii diferite în fața unui fenomen care are o tot mai mare amploare: în Statele Unite, atacurile cibernetice care urmăresc bani cresc și paralizează din ce în ce mai multe orașe.

Cu o lună în urmă, un angajat din Riviera Beach a dat clic pe un link dintr-un e-mail. Un virus de calculator s-a răspândit rapid în toate computerele angajaților din oraș. Mai mult,acesta a afectat nu doar accesul la e-mailuri ci și apelurile la serviciile de urgență – 911, dezactivarea sistemelor informatice care gestionează serviciile de aprovizionare cu apă … Inițial, orașul a decis să plătească 941 000 de dolari pentru a înlocui toate echipamentele sale informatice.

Dar, prolema nu s-a rezolvat. Hackerii au mai cerut plata a încă 65 de bitcoini, iar autoritățile locale au acceptat.

Un lucru este sigur, numărul de atacuri împotriva entităților publice este în creștere în Statele Unite. Compania americană de securitate informatică Recorded Future a raportat 38 de atacuri în 2017, 53 în 2018 și 21 în primele patru luni ale acestui an – avertizând că aceste cifre ar putea fi revizuite în creștere.

De ce cere această înmulțire a atacurilor? Pentru că sunt tot mai mulți hackeri. De fapt, sunt atât de mulți încât profitabilitatea pe atac a scăzut. Hackerii preferă să investească mai mult efort pentru a găsi o țintă prost protejată, căreia să-i ceară recompense cât mai mari”, a declarat Philippe Oechslin, director al companiei Objectif Security in Gland (VD). Specialistul consideră că „aceste cazuri apar și în Europa și în Elveția, dar sunt, probabil, mai puțin mediatizate”.

Conform înregistrării viitoare, 17% dintre entitățile publice vizate au plătit recent o răscumpărare. Ceilalți au refuzat, ca și Baltimore, căruia pirații le-au pretins 100.000 de franci în bitcoins. Dar factura va fi în cele din urmă mult mai mare: aproximativ 18 milioane de dolari pentru a-și restabili sistemele. Baltimore nu are asigurări care acoperă acest risc, în timp ce Riviera Beach este parțial acoperită, potrivit site-ului specializat Ars Technica. În 2018, Atlanta a fost somată să achite echivalentul a 50.000 de dolari de către pirați: capitala statului Georgia a refuzat și a plătit în cele din urmă 2.6 milioane pentru a-și reconstrui sistemul informatic.

Roboții ar putea înlocui 20 de milioane de locuri de muncă până în 2030 în lume, agravând inegalitățile sociale și geografice, fiind în același timp factori de creștere economică, potrivit unui studiu care va fi lansat miercuri.

Potrivit Oxford Economics, locurile cele mai puțin calificate vor fi cele mai afectate, dar impactul va fi foarte diferit de la o țară la alta sau în diferitele regiuni ale aceleiași țări.

Roboții au luat deja locul a milioane de oameni în industrie și vor fi prezenți și în sectorul serviciilor, datorită progreselor făcute în domeniul inteligenței artificiale.

Acest studiu se desfășoară într-un moment în care dezbaterile în domeniul AI încearcă să pună față în față avantajele economice ale utilizării roboților dar și riscurile pe care le presupun: de la cele vizând utilizarea autoturismelor autonome, mâncărurile pregătite de roboți sau omniprezența sistemelor robotizate în fabrici sau centre logistice.

Mulți experți observă că, în timp ce automatizarea a contribuit în general la crearea de locuri de muncă mai mult decât la distrugerea lor, ea a creat și o ruptură mai adâncă între locurile de muncă calificate și cele mai puțin calificate, lăsând mulți lucrători necalificați fără loc de muncă.

Studiul Oxford Economics, la rândul său, consideră că actualul val de „robotizare” va crește productivitatea și creșterea economică, creând în același timp mai multe locuri de muncă decât va distruge.

Experții Oxford Economics estimează că economia globală ar putea genera până la 5 trilioane de dolari până în 2030 numai din câștiguri de productivitate.

Potrivit acestora, nu vor fi afectate de robotizare locurile de muncă care necesită „compasiune, creativitate sau inteligență relațională”, acestea fiind prerogativele oamenilor timp de decenii.

Studiul menționează, de asemenea, că „roboții vor fi din ce în ce mai prezenți în comerț, sănătate, sectorul hotelier, catering, dar și în construcții și agricultură