Evenimente
Telekom incalca legea in mod repetat
LEGE Nr. 467 din 12 decembrie 2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor
ART. 1. Prevederile prezentei legi reglementează cadrul general de stabilire a cerinţelor minime ale dreptului la informare şi consultare a angajaţilor.
ART. 5. (1) Angajatorii au obligaţia să informeze şi să consulte reprezentanţii angajaţilor, potrivit legislaţiei în vigoare, cu privire la:
- a) evoluţia recentă şi evoluţia probabilă a activităţilor şi situaţiei economice a întreprinderii
- b) situaţia, structura şi evoluţia probabilă a ocupării forţei de muncă în cadrul întreprinderii, precum şi cu privire la eventualele măsuri de anticipare avute în vedere, în special atunci când există o ameninţare la adresa locurilor de muncă;c) deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relaţiile contractuale sau în raporturile de muncă, inclusiv cele vizate de legislaţia română privind procedurile specifice de informare şi consultare în cazul concedierilor colective şi al protecţiei drepturilor angajaţilor, încazul transferului întreprinderii.
(2) Informarea se face într-un moment, într-un mod şi cu un conţinut corespunzătoare, pentru a permite reprezentanţilor angajaţilor să examineze problema în mod adecvat şi să pregătească, dacă este cazul, consultarea.
(3) Consultarea are loc:
- a) într-un moment, într-un mod şi cu un conţinut corespunzătoare, pentru a permite reprezentanţilor angajaţilor să examineze problema în mod adecvat şi să elaboreze un punct de vedere;
- b) la un nivel relevant de reprezentare a conducerii şi a reprezentanţilor angajaţilor, în funcţie de subiectul discutat;
- c) pe baza informaţiilor furnizate de angajator, în conformitate cu prevederile art. 3lit. e) şi a punctului de vedere pe care reprezentanţii angajaţilor au dreptul să îl formuleze;
- d) astfel încât să permită reprezentanţilor angajaţilor să se întâlnească cu angajatorul şi să obţină un răspuns motivat la orice punct de vedere pe care îl pot formula;
- e) în vederea negocierii unui acord privind deciziile care se încadrează în obligaţiile angajatorului, prevăzute la alin. (1) lit. c).
Trimis: 27 iunie 2019 13:23
Subiect: Consiliului Narional al SNTc – iunie 2019
Dragi colegi,
Gasiti informarea privind subiectele discutate pe durata Consiliului National al SNTc – iunie 2019 , cu reprezentanti ai Administratiei Telekom (Carmen Dumitrache – HR; Ruxandra Voda- Comunicare; Ovidiu Ghiman – B2B; Andrei Popovici – Operatiuni; Bogdan Vasile – Rezidential.
Subiectele discutate s-au axat pe:
– Se vinde Telekom?
– Se va externaliza IT-ul prin transfer de activitate?
– Se vor externaliza Call Centerele?
– Se va mai da o decizie de plecare cu acordul partilor?
– Se vor cumpara drepturile de retransmisie pentru Liga 1, de la firma EAD, unde ar mai participa Orange, Look Tv, TCS&RDS?
– Se va achizitiona 5G?
– Se va da bonusul de performanta pe 2018?
Raspunsurile au fost:
– Nu comentam, nu exista informatii in acest sens.
– Se cauta solutii de eficientizare si reducere de cheltuieli, fiind posibila externalizarea IT prin transfer de activitate.
– Nu a fost oferit un raspuns clar.
– Nu se stie la acest moment.
– Da, se vor achizitona drepturile de retransmisie Liga 1 (la aceste drepturi vorbim de o perioada contractual DE 5 ani, valoarea toatala a contractului fiind de 140 milioane euro).
– Se asteapta decizia ANCOM, dupa care se va decide daca se va achizitiona 5G.
– Nu se va acorda bonusul de performanta pe 2018, datorita cifrelor negative la EBIDTA. ( -17.2 % ).
Alte subiecte abordate:
– Cresterile salariale
– Introducerea programul inegal de lucru in structura retea de acces
Raspunsurile administratiei:
– Privind cresterile salariale toate structurile, Administratia a spus ca nu sunt fonduri, dar punctual va putea face o analiza de crestere salariala, acolo unde este cazul si acum se negociaza o crestere salariala pentru tehnicienii de retea.
– Sindicatul a propus sa se renunte la AA la CIM privind programul inegal de lucru si sa se faca tabele lunare cu semnaturi ale tehnicienior care sunt de accord cu programul inegal de lucru in luna urmatoare. Administratia (Dlul Andrei Popovici) a spus ca va verifica daca, legal, se poate renunta la AA in fata acestor tabele. Am cerut ca Programul Net Expert sa nu mai fie legat de semnarea AA la CIM privind programul inegal de lucru sau cei care nu au semnat AA la CIM sa nu mai fie in Programul Net Expert daca nu se acorda bonusurile la indeplinirea KPI urilor.
– Referitor la intrebarea ridicata privind viitorul Call Centerelor si in speta legat de inchiderea centrului de la Cluj, Administratia a raspuns ca nu se gandesc sa inchida nici un Call Center.
– Legate de concedierile individuale ale specialistilor suport si administrator spatii tehnice, Sindicatul a spus ca, desi, nu este de acord cu concedieri individuale, a cerut ca acestea sa se faca legal si cu respectarea legii pentru angajatii afectati, inclusiv cazurile sociale
– Sindicatul a cerut reluarea investitilor pentru dezvoltarea retelei de fibra si migrarea clientilor care sunt pe cupru pe fibra. Administratia a raspuns ca in acest an a fost stopata dezvoltarea retelei de FO pentru ca exista deja foarte multe porturi disponibile pe FO si neocupate.
– Sindicatul a semnalat catre Administratie, starea generala de nemultumire si mediul de lucru ostil in care angajati isi desfasoara activitatea angajati , datorata salarilor mici si insecuritatea locurilor de munca.
– Deasemenea s-a mai intrebat si daca vor mai fi reorganizari, raspunsul fiind ca este posibil sa mai apara si alte proiecte de reorganizare pe parcursul acestui an.
Multumesc

SNTM/CEO/MCSI/DT/OTE/20190629
CĂTRE: TELEKOM ROMÂNIA
În atenția domnului Miroslav MAJOROS, Director General
SPRE ȘTIINȚA:
Domnului Alexandru PETRESCU, MINISTRUL COMUNICAȚIILOR
Domnului Timotheus HÖTTGES, CEO DEUTSCHE TELEKOM AG
Domnului Michael TSAMAZ, PRESEDINTE – CEO OTE GROUP
Membrilor SINDICATULUI NATIONAL TELECOMUNICAȚII MOBILE
Conducerii Federației Naționale a Lucrătorilor și Confederației BNS
Stimate domn,
În temeiul dispozițiilor din Legea nr. 467/2006, a obligațiilor legale ce va revin cu privire la cadrul general de informare și consultare a reprezentanților angajaților, va solicitam următoarele informații oficiale:
- evoluția recentă și evoluția probabilă a activităților și situației economice a Telekom;
- situația, organigrama și evoluția probabilă a ocupării forței de muncă în cadrul Telekom, precum și cu privire la eventualele măsuri de anticipare avute în vedere, în special cele cu privire la amenințarea pierderii locurilor de muncă;
- transmiterea deciziilor care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă, inclusiv cele vizate de legislație privind procedurile specifice de informare și consultare în cazul concedierilor colective și al protecției drepturilor angajaților, în cazul transferului companiilor.
Conform legii, în România, informarea se face într-un mod și cu un conținut corespunzător, pentru a permite reprezentanților SNTM să examineze problema în mod adecvat și să pregătească, dacă este cazul, consultarea.
Totodată, în scopul apărării drepturilor și promovării intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor SNTM, raportat la obligațiile ce vă revin conform art. 30 alin. (3) din Legea 62/2011, vă solicitam să ne comunicați în termen de 2 zile lucrătoare de la data desfășurării ședinței, Hotărârile consiliului de administrație sau ale altor organe asimilate acestuia, care privesc probleme de interes profesional, economic și social ale angajaților.
Cu încrederea că demersul nostru legal va fi bine primit, vă asigurăm de întreaga noastră considerație.
PREȘEDINTE,
BICA FLORIN
Evenimente
MAE, despre Acordul UE – Mercosur: ”Nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole”

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, marți, că poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale țării noastre.
”Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER (https://x.com/NicusorDanRO/status/2009634717297938504).
În ceea ce privește procesul de aprobare în COREPER a deciziilor de semnare de către Comisia Europeană a iTA și EMPA (cele două componente ale Acordului UE – Mercosur), dar și în ceea ce privește ansamblul pașilor pentru negocierea și realizarea Acordului UE – Mercosur, MAE a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare”, a transmis MAE printr-un comunicat de presă.
Conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE, instrucțiunile pentru reuniunile COREPER (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv, transmite sursa citată.
MAE afirmă că ”aceleași proceduri de coordonare a Sistemului de afaceri europene, prevăzute începând din 2017 de HG nr. 34, au fost aplicate constant de MAE inclusiv în ceea ce privește, spre exemplu, poziția României în COREPER și Consiliu pentru Acordul UE – Chile, încheiat în 2023”
”Negocierile privind Acordul UE – Mercosur au avut loc pe filiera comercială și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur, toate acestea fiind conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European”, susține sursa citată.
De asemenea, reprezentanții instituției au ținut să precizeze faptul că ”Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură, la doar 1 – 1,5% din totalul importurilor, precum și aplicarea standardelor UE și produselor importate”.
Potrivit MAE, ”procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte.
Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European”.
Instituția subliniază că ”memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur”.
”Conform legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internaționale (în acest caz, Acordul UE – Mercosur), memorandumul trebuie să parcurgă procedura internă de avizare și aprobare anterior semnării în numele României a Acordului.
Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur”, conchide MAE.
Evenimente
Eurostat: România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul trei din 2025
România a înregistrat, în trimestrul III al 2025 cel mai ridicat eficit de cont curent din UE, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 57,3 miliarde de euro (1,2% din PIB) , după un plus de 80,5 miliarde de euro (1,7% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 96,1 miliarde de euro (2,1% din PIB) în trimestrul trei din 2024.
În perioada iulie-septembrie a anului trecut, 16 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (41 miliarde de euro), Ţările de Jos (19,7 miliarde de euro), Spania (15,4 miliarde de euro), Danemarca (14,8 miliarde de euro), Irlanda (13,9 miliarde de euro) şi Suedia (8,4 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.
În trimestrul trei din 2025, ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 8,3 miliarde de euro, de la minus 6,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2025), Franţa (minus 4,8 miliarde de euro), Polonia (minus 4,2 miliarde de euro) şi Belgia (minus 3,8 miliarde de euro).
În perioada iulie-septembrie, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (75,7 miliarde de euro), Canada (12 miliarde de euro), centrele financiare offshore (11,5 miliarde de euro), SUA (9,2 miliarde de euro), Brazilia (8,4 miliarde de euro), Hong Kong (7,4 miliarde de euro), Elveţia (4,6 miliarde de euro), Japonia (4,3 miliarde de euro) şi Rusia (4,2 miliarde de euro).
Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 58,3 miliarde de euro) şi India (minus 0,3 miliarde de euro).
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
Un an de control judiciar pentru Călin Georgescu. ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
Călin Georgescu a ajuns din nou în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar. Se împlinește un an de când acesta se află sub măsura preventivă iar în următoarea perioadă urmează mai multe decizii importante în instanță, inclusiv judecătorii se vor pronunța dacă va fi prelungit din nou controlul judiciar.
Călin Georgescu: ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
”Aș dori să le mulțumesc tuturor oamenilor prezenți, astăzi, aici și celor care nu sunt prezenți, dar sunt cu gândul și cu sufletul la România liberă și prosperă. Înainte de orice, mulțumim lui Dumnezeu că suntem împreună și că putem să ne păstrăm cumpătul ăn acetse vremuri tulburi.
Am fost, din nou, după cum vedeți, astăzi, aici, nu pentru că ași fi greșit cu ceva, ci pentru că adevărul deranjează. Este clar că deranjează și frica este miza lor, dar noi nu trăim din frică. Puterea lor stă în presiune, dar puterea noastră stă în calm și faptul că sunteți astăzi aici, poporul român, căruia mă adresez liniștit și demn, spune ceva esențial, mai mult decât orice strigăt: Nu suntem singuri.”
În ciuda gerului de afară, zeci de oameni s-au adunat pe trotuarul din fața sediului Poliției Buftea, pentru a-l susține pe liderul suveranist.
Călin Georgescu s-a prezentat astăzi la secția de Poliție din Buftea pentru a semna controlul judiciar, procedură pe care o respectă în fiecare zi de marți, conform obligațiilor impuse prin măsura preventivă. Tot astăzi se împlinește un an de la instituirea acestei măsuri de către procurorii Parchetului General, în primul dosar penal trimis deja în judecată.
În perioada următoare sunt programate și alte termene importante în instanță. Pe 21 ianuarie, la Curtea de Apel București, va avea loc o nouă etapă în procedura de cameră preliminară din cel de-al doilea dosar penal, considerat cu miză majoră în situația juridică a lui Georgescu. Pe lângă acestea, mai există și alte cauze aflate încă în faza de cercetare penală.
-
Uncategorizedacum o ziDe ce sectorul de reciclare recomandă soluțiile Uzinex pentru protejarea marjei de profit
-
Evenimenteacum 2 zile
Senatorul AUR Petrișor Peiu lansează un atac dur pe tema acordului Mercosur: „Demascarea imposturii a trezit monștrii trecutului”
-
Evenimenteacum 2 zile
Florin Cîțu demolează mitul impozitelor „prea mici” pe locuințe, prezentat de guvernul Bolojan
-
Evenimenteacum 2 zile
De ce au crescut impozitele pentru autovehiculele hibrid. Explicațiile oferite de Guvern
-
Evenimenteacum 2 zile
Realitatea Plus, audiențe explozive în 2025. Televiziunea Poporului, în topul celor mai urmărite 3 posturi de știri
-
Evenimenteacum o zi
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum o zi
ROBOR la trei luni a coborât la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum 22 de ore
Haos total la ghișeele din țară. Revolta unui român care are de plătit un impozit de 3.000 de euro: „Am muncit 30 de ani ca să dau chirie la mafioții care conduc România”






