Când vine vorba despre piața muncii de la noi, oficialitățile vorbesc despre dificultatea de a găsi angajați, presiunile pe salarii, dezinteresul pentru muncă (imaginile cu sătenii care stăteau la birt în timp ce militarii le scoteau apa din curți au devenit virale), ne-potrivirea sistemului de învățământ cu ceea ce solicită piața șamd. Din păcate, în spatele tuturor acestor probleme stă lipsa reformelor structurale, lipsa unei viziuni despre unde vrem să ajungem și decuplarea de la schimbările radicale care au loc pe continent. Nu peste mult vor apărea meserii de care încă nu am auzit, specializări pe care acum le considerăm SF, dar cu cât ne pregătim mai bine în prezent, cu atât reducem dificultățile din viitor.
”Mai este un val care se adresează de data aceasta speciei umane însăși: biologia sintetică. De aici va veni marea diferență. După 2012 când a apărut CRISPR, a treia tehnologie de editare a ADN-ului, editarea sa într-o celulă vie a ajuns să fie extraordinar de eficientă și foarte ieftină, adică sub 100 de dolari pe genă. Asta va duce la transformarea medicinei, cu excepția celei care se ocupă cu repararea țevilor și oaselor din noi. Vindecarea suferințelor care țin de alt tip decât cele care țin de oase rupte și de țevi cu probleme se va face cu biologie sintetică. Deja există primele rezultate pe cancer pulmonar la Universitatea Sichuan din China”, crede Pambuccian.
Cele 9 semnale la care ar trebui să fim atenți:
- În România sunt puțin peste 2 milioane de tineri de 15-24 de ani. Circa 300.000 fac parte din categoria celor ne-ocupați și care nu urmeazǎ nicio formă de educaţie sau de instruire. Cei 300.000 reprezintă 14,5% din totalul celor 2 milioane. Dacă te uiți și mai în detaliu, constați că la grupa de vârstă 30-34 de ani, în cazul femeilor, una din 3 nici nu lucrează nici nu urmeazǎ nicio formă de educaţie sau de instruire. Pentru grupa de vârsta 25-29 ani, media tinerilor neocupaţi care nu urmeazǎ nicio formă de educaţie sau de instruire este de 21,5%, cu 13,1% la bărbați și 30,6% la femei.
- Foarte mulți (prea mulți ?) tineri lucrează în agricultură. Practic, unul din 3 tineri de 15-24 de ani lucrează în agricultură, silvicultură sau pescuit. În sectoare cu valoare adăugată scăzută, altfel spus. Dacă viitorul depinde de tineri, ar trebui să ne gândim serios la modul în care sistemul de educație pregătește tinerii și la o reformă structurală a pieței muncii.
- Sectorul public concentra 15,6% din populaţia ocupată; majoritatea (74,3%) persoanelor ocupate în sectorul public locuia în mediul urban, iar 54,7% erau femei.Avem un sector public supra-dimensionat. Un calcul privind eficiența funcționarilor poate că nu ar fi inutil…
- Avem peste 650.000 de români care lucrează cu program parțial de lucru. 9 din 10 locuiesc în mediul rural iar jumătate sunt bărbați.
- Peste 500.000 de români doreau să lucreze cu program de lucru mai lung (61,7% erau de sex masculin, iar 26,2% aparţineau grupei de vârstă 35-44 ani). Din totalul persoanelor care doreau să lucreze mai multe ore, doar 6,9% au căutat un alt loc de muncă.
- În anul 2018, numărul românilor care au desfăşurat pe lângă activitatea principală şi o activitate secundară a fost de 131.000 persoane. Durata medie aferentă activităţii secundare a fost de 12,8 ore pe săptămână.
- Din repartizarea după nivelul de instruire absolvit se observă că ponderile cele mai mari în totalul şomerilor le deţineau şomerii cu pregătire liceală (47,1%), 19,8% erau absolvenţi ai învăţământului gimnazial, iar 14,3% şomerii absolvenţi ai şcolilor profesionale, complementare sau de ucenici. În totalul şomerilor, absolvenţii învăţământului universitar deţineau o pondere de 10,3%, iar dintre aceştia, bărbații reprezentau 50,9%. Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului de nivel scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 5,8%, respectiv 4,3%. Pentru şomerii cu studii superioare, rata şomajului era de 2,1%. Cea mai ridicată rată a şomajului s-a înregistrat pentru şomerii cu nivel scăzut de educaţie din mediul urban (10,7%), iar cea mai mică (1,9%) pentru şomerii cu nivel superior de educaţie din mediul urban.
- În anul 2018 şomerii cu experienţă în muncă (cei care au lucrat înainte de a intra în şomaj) au reprezentat 49,0% din totalul şomerilor. Dintre şomerii cu experienţă în muncă 66,4% erau bărbaţi, 62,1% domiciliau în mediul urban, 43,4% aveau studii liceale, iar 5,9% erau tineri (15-24 ani).
- Motivul principal pentru care aproape jumătate dintre şomerii din această categorie au încetat să lucreze a fost concedierea sau reducerea de personal (44,3%). Ponderi importante au revenit şi persoanelor care au terminat o activitate temporară (22,1%), celor a căror unitate a dat faliment (16,1%); cei care au demisionat au reprezentat numai 8,9%.
Surse:
