Connect with us

Stiri economice

Damen, despre rezultatul licitației pentru achiziția de corvete: Urmărim cu interes și preocupare; analizăm pașii de urmat – Companii

Publicat

pe

Compania olandeză Damen transmite că „urmărește cu interes și preocupare majoră” anunțul Ministerului Apărării referitor la atribuirea corvetelor și că „analizează următorii pași de urmat”. Reacția vine după ce oferta câștigătoare a contractului de achiziţie a celor patru corvete multifuncţionale a fost declarată cea depusă de asocierea dintre compania franceză Naval Group și Șantierul Naval Constanța.

„Damen urmărește cu interes și preocupare majoră anunțul MApN referitor la atribuirea produsului Corveta Multifuncțională, mai ales că acesta vine la un moment în care multiple chestiuni (inclusiv de legalitate, încălcare a confidentialității etc), invocate chiar de către MapN ca temeiuri pentru suspendarea procedurii, sunt în continuare nelămurite. Damen analizează următorii pași de urmat”, arată compania într-un comunicat remis miercuri redacției.

În comunicat, Damen spune că a fost anunțat de către autoritățile române cu privire la rezultatul licitației pentru achiziția de corvete și că este „hotărât să rămână în continuare un partener pentru România”.

„Ieri, 2 Iulie 2019, autoritățile române ne-au informat oficial despre rezultatele licitației privind Programul de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”. (…) Suntem de 25 de ani în România, cu o experiență de peste 90 de ani în toată lumea. Damen investește pe termen lung în România! Damen este mai hotărât ca niciodată și dorește să rămână un partener de nădejde pentru România; Damen a investit continuu în Galați și – de anul acesta – a readus la viață șantierul naval Mangalia și va continua să aloce resurse importante astfel încât România să devină unul dintre cele mai importante huburi de construcție de nave de la Marea Neagră, din Europa și din lume”, spune compania olandeză în comunicat.

Damen „consideră că oferta sa este cea mai potrivită soluție pentru necesitățile navale românești”, întrucât, arată compania, conține sisteme de armament din SUA care sunt interoperabile la nivelul alianței NATO, aducând împreună cele mai bune companii din industriile de apărare din Statele Unite (BOEING, RAYTHEON, GENERAL DYNAMICS) și din Uniunea Europeană.

„Această soluție poate să fie construită în România, de către un șantier naval din România, cu forță de muncă românească – cu experiență în domeniu, gata să înceapă construcția navelor imediat după atribuirea contractului și în termenele stabilite. Damen oferă o soluție recunoscută la nivel global care va putea fi folosită zeci de ani, construită la timp și în România. Acest contract ar fi creat locuri de muncă suplimentare în ambele șantiere navale din Galați și Mangalia, pe lângă cele 4500 de locuri de muncă deja existente și 1500 subcontractori; acest lucru ar fi menținut România ca fiind cea mai importantă țară pentru șantierele navale Damen și de asemenea de la Marea Neagră”, spune Damen.

Damen insistă că oferta sa este „pe deplin compatibilă cu întregul program de reînnoire a flotei Marinei Române, fiind încrezător în experiența noastră extinsă la șantierul naval Damen Galati, oferind nu numai un produs tehnologic avansat, ci și unul construit în termenul limită și costurile specificate”. „Șantierul Naval din Galați este singurul exportator de nave militare din România către numeroase marine militare NATO și non-NATO. Șantierul Naval a beneficiat în mod extraordinar de experiența găsită la Galați, managerii fiind români și bazându-se pe o lungă tradiție de construcție a navelor”, mai arată Damen.


La licitație, Ministerul Apărării primise oferte din partea companiei olandeze Damen, a firmei italiene Fincantieri şi a Grupului Naval din Franţa.

Licitația a fost întârziată pentru că procedura de achiziție a corvetelor multifuncționale a fost suspendată în ianuarie de către Ministerul Apărării, după ce Șantierul Naval Constanța (SNC) a acționat în instanță Guvernul și MApN, cerând anularea licitației privind programul de înzestrare cu corvete multifuncționale. Apoi, Departamentul pentru Armamente a sesizat Parchetul Militar pentru „suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii”.

O lună mai târziu, reprezentanții Șantierului Naval Constanța au anunțat că renunță la procesul intentat Guvernului și Ministerului Apărării, prin care solicitau anularea licitației. La acel moment, Leș a anunțat că a cerut Direcției Juridice din MApN să identifice pașii legali de urmat.

Programul în valoare de 1,6 miliarde de euro (1,85 miliarde de dolari) acoperă achiziţionarea a patru corvete, precum şi modernizarea sistemelor de luptă ale fregatelor Regina Maria şi Regele Ferdinand.

Care au fost ofertanții calificați și ce soluții au propus:

  • Naval Group – nava Gowind 2500 cu propulsie hibridă diesel-electrică CODLAD și soluții de înarmare europene cu rachete MBDA: rachete anti-aer VL Mica și rachete anti-navă Exocet. Preț ofertat (pe surse): 1,2 miliarde de euro.
  • Damen – corveta Sigma 10514 cu propulsie hibridă diesel-electrică CODOE cu soluții de înarmare americane: rachete anti-navă Harpoon de la Boeing, rachete de apărare anti-aeriană de la Raytheon, sonar de la General Dynamics și sistem tactic Thales. Preț ofertat (pe surse): 1,25 miliarde de euro.
  • Fincantieri – o corvetă bazată pe clasa Abu Dhabi – denumită Abu Dhabi Enhanced – cu propulsie diesel-diesel CODAD și soluții de apărare europene cu rachete MBDA: rachete anti-aer VL Mica și rachete anti-navă Exocet. Preț ofertat (pe surse): 1,34 miliarde euro.

Detaliile tehnice ale procedurii de achiziție a corvetelor:

  • Valoare estimată (maximă): 1,6 miliarde de euro cu tot cu TVA.
  • Procedura de achiziție are ca factor de departajare prețul cel mai mic, atâta timp cât cerințele tehnice solicitate de statul român sunt îndeplinite de ofertanți.
  • Navele vor trebui construite în România în decurs de șapte ani, iar prima trebuie livrată după doar trei ani de la contractare.
  • Componenta de offset: modernizarea și înarmarea celor două fregate Type 22 – Regele Ferdinand și Regina Maria.
  • Condiții tehnice de bază: să poată să lupte în cel puțin două medii diferite (anti-aer/anti-submarin/anti-navă) și să poată să opereze într-un hangar un elicopter mediu de 10 tone, dar și drone.
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

acturile la gaze „bubuie” de la 1 aprilie după ce expiră plafonarea – CALCULE

Publicat

pe

Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.

Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.

Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare

Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.

Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.

Haosul legislativ și „factura” incertitudinii

Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).

Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.

Imagine

Cât ne costă neatenția?

Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.

Estimările costurilor suplimentare pe an:

  • Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
  • Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
  • Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Citeste in continuare

Evenimente

UE a hotărât sistarea oricăror importuri de gaze naturale din Rusia

Publicat

pe

Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.

Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.

2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova

Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.

De la dependență totală la procente reziduale

Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.

Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”

Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.

Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară

Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.

Citeste in continuare

Evenimente

Guvernul dorește să definitiveze săptămâna aceasta măsurile pentru relansarea economiei

Publicat

pe

Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.

PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.

El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.

Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE