Evenimente
DNA intra in Guinness World Records!/Tot in sens negativ, desigur
Cand noii Securitati, SRI, i s-a luat jucaria numita Directia a VI-a Cercetari penale[1], mai marii institutiei ”democratice a statului de drept” si-au chinuit mintile – pe perioada a trei mandate de director – sa gaseasca o solutie, chiar si de compromis, sa-si ia inapoi ”cercetarea penala” identificand, printre parchetele specializate, o unitate pe care sa o transforme in Divizie Penală a SRI, un fel de remorca cu rotile dezumflate, strans cuplata la capul tractor.
Munca aceasta toxica a dat rezultate nesperate in mandatul stalinist al tandemului Maior-Coldea, sub bagheta maestrului de ceremonii funebre, Basescu, si a apendicului CSAT, cu largul concurs al mamei catuselor si arestarilor televizate, doctorita Kovesi Laura Codruta si al ”paraditorilor” din structura centrala si, mai ales, din teritoriu, aflati intr-o competitie gen ”Cincinalul in patru ani si jumatate” (adica cat mai multe arestari pe zi per capita de tovaras procuror DNA).
Cunoasteti ca, atunci, s-au dat celebrele HCSAT secrete si s-a incheiat puzderia de Protocoale si mai secrete dintre SRI si tot ce misca si sufla in Romania, pana chiar si cu Baroul de avocati Bucuresti (daca va inchipuiti!). Toate neconstitutionale si contrare Codului de procedura penala!
Acum, sa revenim la topic.
Urmarind evolutia conflictului deschis dintre SRI si unul dintre fostii sai ofiteri, col. Gulianu Florin, tragem concluzia ca rapoartele catre director, sesizarile penale (plangeri si denunturi) la PICCJ si DNA, sesizarile Comisiei de control parlamentar asupra activitatii SRI, Comisia de petitii si abuzuri din Senat, CNSAS, memoriul adresat Presedintelui Romaniei si darea in judecata a Serviciului in contencios administrativ la CA Ploiesti si ICCJ[2], trebuie sa-i fi lovit naprasnic pe Coldea, Maior, Puiu, Ghita si alti securisti de vaza de prin Consiliul director al Serviciului Român de Informaţii.
Supararea a fost asa de mare – după ce a păţit asemenea afronturi, tocmai la ce-au ţinut cel mai mult (imaginea de incoruptibilitate, de lipsa abuzurilor, de dreptate si transparenta si neimixtiune in Justitie, prin ”campurile tactice” ale lui Mitica Dumbrava, generalul plagiator) – incat, considerand de netolerat demersurile legale si legitime ale colonelului, Coldea & Co. si-au zis in barba, asemeni lui jupân Dumitrache: ”Dacă nu i-o ajunge ce i-oi da eu moftangiului, să-mi tai mie favuridele!”
Despre practicile ilegale ale tandemului DNA si SRI am tot dezvaluit grozavii de cativa ani de zile, multe fiind in exclusivitate.
Avertismentele institutionale ale col. ® SRI Gulianu Florin transmise, impreuna sau separate cu/de mr ® SRI Florea Daniel, inca de la inceputul anului 2013, privind derapajele grave de la lege ale unor “cimpazei” din conducerea SRI, le-au atras acestora o asemena ”mânie proletară“, incat sinistrul tandem SRI-DNA i-au trantit primului 2 (doua) dosare penale.
Noi nu stiam, pana pe 22.04.2019, decat de faimosul ds. nr. 150/P/2014 al ST Ploiesti al DNA, un fake al grobienilor procurori: RĂILEANU CERASELA, ONEA LUCIAN GABRIEL si al ”ZDREANŢEI DE PORTOCALĂ”, in care, pentru a-i face lui Gulianu perchezitia domiciliara din 27.01.2016 (acesta neavand nicio calitate procesual penala de faptuitor, suspect sau inculpat, si nu o are nici acum), au chemat 4 (patru) plutoane ale celebrei Brigazi Speciale de Interventie a Jandarmeriei Romane, ”Vlad Tepes” Bucuresti.Bani aruncati pe fereastra!!
Iata ca, din nou, DNA intra in Guinness World Records! Tot in sens negativ, desigur. Noi declaram, cu mana pe inima, ca NU am mai vazut asa ceva!
Prin adresa emisa in ds. nr. 442/P/2015 datată 22.04.2019, Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei, îl informează pe col ® Gulianu Florin, DUPA O JUMĂTATE DE DECENIU, ca a fost interceptat si supravegheat tehnic in perioada 27.07.2014 – 24.09.2014 intr-un dosar penal cu urmarirea penala inceputa in rem in … 2015.
Termenul prevazut de lege este de 10 (zece) zile de la finalizarea supravegherii.
Dispozițiile alin. (3) al art. 306 C. pr. pen. stipulează că ,,după începerea urmăririi penale, organele de cercetare penală strâng și administrează probele.
În conformitate cu dispozițiile art. 140 alin. (1) C. pr. pen., supravegherea tehnică poate fi dispusă numai în cursul urmăririi penale (s.n.), la cererea procurorului, de catre judecătorul de drepturi și libertăți.
In concluzie:
– culegerea și strângerea de date și informații cu privire la săvârșirea unei infracțiuni și la persoana presupusă a fi implicată în săvârșirea ori pregătirea săvârșirii unei infracțiuni este impusă de dispozițiile art. 306 alin. (1) C.pr.pen.;
– strângerea datelor necesare declanșării procesului penal prin începerea urmăririi penale in rem se efectuează tocmai pentru a se constata dacă sunt sau nu temeiuri pentru declanșarea procesului penal;
– declanșarea procesului penal prin începerea urmăririi penale nu garantează dreptul la apărare al făptuitorului, care nu are în acest moment calitatea de suspect ori inculpat;
– atât în faza culegerii de date și informații, cât și în faza declanșării procesului penal prin începerea urmăririi penale cu privire la fapta constatată a fi săvârșită (in rem), mijloacele de probă administrate nu sunt cunoscute de făptuitor, întrucât nu a dobândit calitatea de suspect sau inculpat;
– datele și informațiile culese ori mijloacele de probă administrate pot conduce la infirmarea săvârșirii unei fapte penale ori la infirmarea implicării făptuitorului în săvârșirea unei fapte incriminate de legea penală, caz în care nu va dobândi, în raport cu rezultatul investigațiilor, calitatea de suspect sau inculpat;
– declanșarea unui proces penal prin începerea urmăririi penale in rem doar pe considerentul de a cataloga investigațiile efectuate ca probe, în lipsa existenței unei constatări preliminare a conturării unor temeiuri cu privire la fapta reclamată sau denunțată ca fiind săvârșită, nu reprezintă voința legiuitorului;
– dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale doar pe considerentul că numai în aceste condiții se asigură accesul suspectului sau al inculpatului la probe, în lipsa constatării unor presupuneri (bănuieli) rezonabile, nu reprezintă voința legiuitorului, ci formularea unei acuzații nefondate;
– voința legiuitorului nu a fost aceea ca în toate cauzele având ca obiect sesizări să se dispună începerea urmăririi penale in rem, atunci când sesizarea îndeplinește condițiile prevăzute de lege, întrucât a condiționat începerea urmăririi penale de constatarea că o faptă a fost săvârșită;
– voința legiuitorului nu a fost aceea ca, pentru a se asigura accesul la probele administrate, garantarea dreptului la apărare și posibilitatea emiterii unei soluții, să se dispună efectuarea în continuare a urmăririi penale față de o persoană anterior conturării unor indicii privitoare la implicarea sa în activități incriminate de legea penală, ci aceea ca în cazul conturării unor indicii privitoare la implicarea unei persoane în săvârșirea unei fapte penale, acelei persoane să i se respecte drepturile prevăzute de lege.
Cu alte cuvinte, nu putem să atribuim unui făptuitor calitatea de suspect, prevalându-ne de o așa-zisă obligație impusă de lege, întrucât atribuirea acestei calități are consecințe juridice, chiar și în cazul existenței posibilității de a emite o soluție de netrimitere în judecată;
– începerea urmăririi penale in rem și in personam angajează răspunderea organului de urmărire penală, în condițiile stipulate de lege;
– rezultatul oricărei activități de obținere de date și informații poate fi valorificat ulterior ca probă în procesul penal și poate fi contestat de suspect sau inculpat prin intermediul unui alt mijloc de probă.
De altfel, SRI l-a amenintat explicit, fara jena, pe Gulianu cu represalii si dosare penale, culmea ca in scris, cu adresa semnata de un agarici de la Relatii cu Publicul (ticluita de ”geniile pustii” ale Directiei Juridice) purtand sigiliul rotund al institutiei, inscris (ce sa vezi!) confiscat la perchezitia domiciliara din 27.01.2016 (care, acum, se afla la DNA – Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiunile de coruptie savarsite de militari.
Domnule Hellvig, nu mai amenintati oamenii cu savarsirea de infractiuni !! Vedeti ca adresa SRI este inregistrata cu nr. 54666/15.04.2015.
Ne intrebam din nou: cum s-au obtinut mandatele de supraveghere tehnica in 2014, intr-un dosar cu urmarirea penala inceputa in rem in 2015?! (Ec Adrian Radu).
[1] Organele Serviciului Român de informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest.(art. 13 din Legea nr. 14/1992)
[2] Parchetul General, DNA – ds. nr. 83/P/2014, ds. nr. 84/P/2014, ds. nr. 109/P/2014 si ds. nr. 125/P/2014 cu faptele de coruptie din Serviciu si nr. 104/P/2017 cu abuzul in serviciu savarsit de Maior, Coldea, Piui si Ghita in legatura cu neverificarea col. Marin Constantin la CNSAS inainte de a-l numi sef la SRI Prahova si, apoi, la Dambovita; in 25.08.2014 Comisia permanenta comuna a Parlamentului pentru controlul activitatii SRI, inregistrate la nr. 4c-20/159/29.09.2014 si 4c-/161//29.09.2014; Comisia de abuzuri si petitii din Senat – nr. 4c-20/6/08.01.2016; Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) – nr. P 2551/14.08.2014); Curtea de Apel Ploiesti, ds. nr. 395/42/2014 si nr. 395/42/2014*, rejudecare dupa recurs cu casare.
Evenimente
LIDAS Cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată în Europa. Ridicată la Tulcea
Liviu Șotre, CEO LIDAS, vorbește despre visul unui antreprenor tulcean, o fabrică de peste 100 de milioane de euro și curajul de a nu se opri. Este povestea omului din spatele pâinii pe care mulți dintre noi o mâncăm, chiar dacă nu știm cine o frământă.
Dincolo de antreprenorul care a creat la Tulcea cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată, dincolo de tânărul de 42 de ani care a dus visul părinților la alt nivel, dincolo de studiile care l-au pregătit pentru orice drum în viață, oricât de sus, oricât de greu, oricât de neprevăzut și oricât de grele ar fi greutățile foarte mari pe care le ridici zilnic când construiești ceva cu adevărat măreț , dincolo de soțul și tatăl care vrea un oraș mai bun și mai dezvoltat pentru familia sa și pentru toată comunitatea în care s-a născut, Liviu Șotre este modelul antreprenorului român dispus să lupte.
Liviu Sotre vrea mai mult și mai bine pentru cei de lângă el, și pentru asta nu se dă înapoi de la muncă, de la sacrificii personale care pot schimba destine.
Ne-a arătat, în discuțiile la fabrica de la Cataloi, fața nevăzută a microeșecurilor care fac posibil succesul. A drumului greu și cu provocări neprevăzute, necesar pentru a-ți îndeplini visul, și, mai ales, cât de important este să te focusezi pe călătorie mai mult decât pe destinație.
La marginea Deltei Dunării, departe de marile centre industriale ale României, un om a ales să construiască poate cea mai modernă fabrică de panificație congelată din Europa. A crescut în brutăria familiei, a crezut în pâine și în oameni. Astăzi, LIDAS traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa, dar povestea e departe de a se fi terminat.
Citește un amplu interviu în NewsWeek.
Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară
Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.
Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.
În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.
Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.
Cum se manifestă alergia alimentară
Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.
Manifestările pot include:
- mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
- umflarea buzelor, feței sau gâtului
- erupții cutanate sau urticarie
- dificultăți de respirație
- greață, vărsături sau diaree
- amețeală sau scăderea tensiunii arteriale
În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.
Cum se manifestă intoleranța alimentară
Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.
Cele mai frecvente manifestări sunt:
- balonare
- crampe abdominale
- gaze intestinale
- diaree
- disconfort general după masă
Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.
Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.
De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară
Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.
Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.
Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:
- sindromul de intestin iritabil
- intoleranța la histamină
- sensibilitatea la aditivi alimentari
- infecțiile digestive
Cum se pune diagnosticul corect
Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.
În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.
În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.
Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.
Ce rol are IgE în această diferențiere
Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.
În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.
Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.
Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.
Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.
Concluzie
Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.
Evenimente
The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.
Mai mult decât un Show: Un stil de viață
Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.
La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.
Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții
Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.
• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.
Detalii Eveniment
The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.
• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea
Rămâi Conectat
Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.
Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5
The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!
