- Financial Times: Deutsche Bank investighează accesul unor angajați concediați la sistemele IT ale băncii
Deutsche Bank a lansat o investigație după ce o serie de foști angajați care fuseseră disponibilizați au putut să-și acceseze în continuare căsuța de poștă electronică de pe serverele băncii și au trimis mesaje clienților.
Aproximativ 50 de foști angajați din birourile aflate la Londra și New York au reușit să acceseze sistemele băncii și să trimită e-mailuri după 3 săptămâni de la prima rundă de disponibilizări începută la 8 iulie, potrivit unor persoane apropiate dosarului. Unul din acești foști angajați a trimis 450 de mesaje după ce a fost concediat, mai arată FT.
Această gafă vine într-un moment sensibil pentru creditorul german, care încearcă din răsputeri să convingă investitorii că poate gestiona una dintre cele mai radicale restructurări bancare de la criza financiară din 2008, după ce mai multe tentative similare de restructurare au dat greș.
Christian Sewing, director executiv, intenționează să reducă numărul de angajați cu 18.000, adică o cincime din totalul angajaților, banca renunțând la tentativa de a intra în topurile de pe Wall Street.
Ancheta internă e condusă de șeful conformității din Deutsche, Jeremy Kirk. „Accesul la sistemele de tranzacționare a fost oprit imediat”, a spus banca. „Un număr mic de angajați au continuat să aibă acces la e-mailurile lor de serviciu prin intermediul dispozitivelor personale pentru o perioadă limitată de timp.
„Am analizat aproape toate e-mailurile trimise și nu am găsit până acum nicio dovadă a informațiilor sensibile care să fi fost comunicate sau a oricărei alte greșeli”, a adăugat el. „Accesul la e-mailuri de lucru a fost revocat în întregime.”
Unul dintre cei care erau la curent cu această gafă a declarat că „multe dintre deciziile luate par să fi fost gândite cu picioarele. Lucrurile nu au fost gândite în mod corespunzător, ceea ce provoacă o durere de cap mare celor de la departamentul de conformitate”.
Ca parte a restructurării, Deutsche s-a angajat să cheltuiască 4 miliarde de euro pentru a-și îmbunătăți controalele interne în următorii trei ani și va unifica departamentele de risc, de conformitate și de criminalitate financiară în încercarea de a-și îmbunătăți strategia.
Pierderile sunt generate de un plan strategic de transformare în valoare de 3,4 miliarde euro.
Financial Times scrie că Deutsche Bank a înregistrat cel mai prost rezultat trimestrial de după criza financiară din 2008.
Analiştii Credit Suisse susţin că pierderile au fost mai mari decât nivelul de 2,8 miliarde euro pe care Deutsche Bank îl anunțase anterior.
- Les Echos: Impozitarea celor 4 giganți digitali: atacându-l pe Macron, Trump pune presiune asupra G7
Președintele american a anunțat, vineri, că va suprataxa vinul francez, ca represalii pentru votul dat recent în Parlamentul francez cu privire la impozitarea giganților digitali GAFA (Google, Apple, Facebook și Amazon) Parisul speră ca un acord global privind această chestiune să fie obținut la ședința G7 a șefilor de stat și de guvern care va avea loc la Biarritz la sfârșitul lunii august.
Aflat déjà în campania pentru alegerile prezidențiale din 2020, Donald Trump exercită presiune asupra Parisului … și asupra reuniunii G7 care va avea loc la Biarritz la sfârșitul lunii august.
Vineri, președintele american a atacat Franța prin denunțarea „prostiei” lui Emmanuel Macron privind impozitarea cifrei de afaceri a Gafa, demersvotat în 11 iulie de Parlament . Trump a amenințat din nou că va lua măsuri de represalii împotriva vinurilor franceze, despre care spune că beneficiază de un regim vamal mai favorabil pentru Statele Unite decât vinul american din Europa. „Dacă cineva ar trebui să îi impoziteze pe cei 4 giganți digitali, ar trebui să fie țara lor de origine, adică Statele Unite”, a spus el, în timp ce Reprezentantul Special al SUA pentru Comerț a lansat deja o anchetă pentru a vedea care sunt posibilele efecte ale aceastei taxe.
Sâmbătă, ministrul Economiei, Bruno Le Maire, a repus problema în termenii cooperării bilaterale. „Nu amestecați cele două subiecte. Una e taxarea GAFA și alttceva sunt tarifele vamale.Vrem să colaborăm îndeaproape cu prietenii noștri americani la un mechanism universal de impozitare a activităților digitale. Este o provocare care ne privește pe toți”, a spus el, declarând că dorește să ajungă la un astfel de acord până la data reuniunii G7.
Parisul insistă asupra faptului că taxa franceză asupra companiilor digitale mari, denumită adesea „taxă Gafa” (pentru Google, Amazon, Facebook și Apple), nu se referă exclusiv la companiile americane: „Nu există niciunul dintre noi nici o dorință de a le viza „, a declarat ministrul francez,” companiile multinaționale americane, europene sau chineze au o activitate digitală, uneori fără prezență fizică pe un teritoriu și nu plătesc taxe sau plătesc ceva simbolic”.
„Ultimii pași” ai unui eventual consens de la Biarritz vor fi cu siguranță cei mai dificili, recunoaște partea franceză.
„Între timp, Franța va pune în aplicare deciziile sale naționale”, a declarat însă Bruno Le Maire, încercând să evite riscul de comportamente electorale protecționiste din Atlantic. Mai ales că problema nivelului de impozitare a schimbului commercial de vinuri între Franța și Statele Unite este una complexă.
În primul rând, deoarece tarifele pentru vinul american nu sunt fixate de Franța, ci de către Uniunea Europeană, și în al doilea rând, deoarece, chiar dacă tarifele americane impuse vinurilor europene sunt mai mici, mecanismul merican de distribuire a acestora („sistemul pe trei niveluri” moștenit din perioada prohibiției) le face costisitoare pentru consumatorul american.
Alte articole din Les Echos
- Televiziune: Durata vizionării canalelor tv scade în continuare
Durata vizionării canalelor tv a scăzut în prima jumătate a anului în Franța cu circa 9 minute față de prima jumătate a anului trecut. Față de 2008, francezii stau în fața televizoarelor cu o oră mai puțin, francezul mediu următind programele tv circa 3 ore și jumtate pe zi, arată datele publicate de Les Echos.
Tinerii (15-34 ani) și-au redus consumul de tv cel mai mult, cu peste 17 minute în prima jumătate a anului. Practic, această reducere se regăsește în consumul sporit de Internet și rețele sociale.
Netflix și canalele video-on-demand sunt de asemenea, alți câștigători. De pildă Netflix a depășit Canal + în Franța, ca număr de abonați încă de acum câteva săptămâni.
Pentru mulți specialiști, însă, nu există nici un pericol pentru televiziunea clasică. „Există cu siguranță o redistribuire. Dar televiziunea clasică rămâne foarte puternică: 44 de milioane de francezi o urmăresc în fiecare zi „, spune Florent Dumont de la France Télévisions.
- La Repubblica: Instanţa supremă din SUA îi permite lui Trump să redirecţioneze fondurile Pentagonului pentru construirea zidului de frontieră cu Mexic
Lupta lui Donald Trump pentru a construi un zid la graniţa cu Mexicul a găsit sprijin la Curtea Supremă. Cu cinci voturi în favoare şi patru împotrivă, tribunalul american a stabilit că preşedintele poate redirecţiona fondurile Pentagonului în valoare de două miliarde şi jumătate de dolari pentru construirea a 160,9 kilometri de barieră de siguranţă de-a lungul graniţei de sud.
Judecătorii de la Curtea Supremă, majoritatea conservatori, consideră că Administraţia Trump a adus „suficiente” dovezi pentru a demonstra că nu există baze pentru a bloca transferul de fonduri.
Practic, cel mai autoritar tribunal american a răsturnat sentinţa unei Curţi de Apel federale din California, care a blocat fondurile, susţinând că nu au fost autorizate de Congres.
Trump a exultat imediat pe Twitter: „Wow! O mare victorie pentru Zid. Curtea Supremă a răsturnat o injustiţie precedentă, permițând zidului cu Mexicul să fie construit. O mare victorie pentru securitatea la graniţă” (RADOR).
- LA STAMPA: Standard & Poors: Italia riscă scenariul Greciei
În prezent, pentru Italia nu există „scenariul unei crize a datoriei publice”. Cu toate acestea, într-un scenariu alternativ în care factorii de decizie politică urmăresc soluţii neortodoxe – cum ar fi introducerea unei monede paralele sau a unor măsuri bugetare fără acoperire financiară pentru a eluda constrângerile fiscale stabilite prin tratatele UE – aderarea Italiei la zona Euro ar putea fi pusă la îndoială. Iar în cel mai rău caz, ar putea apărea o nouă criză de încredere, precum cea din Grecia din iunie 2015.
Agenţia americană Standard and Poor’s, care a lansat vineri un raport privind ratingurile ţărilor din zona euro, a reamintit că Italia este singurul stat suveran cu perspectivă „negativă”. Aceasta se datorează datoriei publice imense, creşterii tot mai slabe (începând cu anul 2010, economia italiană a crescut în termeni reali doar cu 0,6%, faţă de procentul de 10,6% din întreaga zonă euro) şi a incapacităţii factorilor de decizie politică de a face faţă acestor probleme.
Potrivit S & P, de fapt, „după ce a câştigat alegerile din martie 2018, actuala coaliţie guvernamentală a îngheţat rapid iniţiativele modeste de reformă şi a început să se opună Comisiei Europene în mandatul său de supraveghere a respectării, de către statele membre, a regulamentului fiscal al Uniunii”. S & P reaminteşte că o controversă de acest tip „are, în general, efecte secundare asupra sectorului privat al economiei, inclusiv asupra bazelor de finanţare ale sistemului bancar. E ceea ce s-a întâmplat în Grecia, o ţară cu o economie mult mai mică (mai puţin de 2% din PIB-ul zonei euro) în iunie 2015”. Întrebarea care se pune acum – subliniază analiştii americani – este dacă acelaşi lucru se va întâmpla şi cu Italia, care are o economie mult mai mare, care reprezintă 15% din PIB-ul UE.
Ceea ce este sigur e că fazele turbulente nu ajută. Din contră, provoacă daune. Lucru confirmat şi de Ministerul Economiei, care tot vineri şi-a prezentat raportul privind datoria publică italiană. Potrivit Departamentului de Trezorerie, în ultimul an „dificultăţile în formarea unui guvern” şi, prin urmare, „zvonurile negate apoi referitoare la un proiect de program care ar fi fost în contrast cu politicile bugetare conduse de guvernele anterioare, au produs tensiuni prelungite şi exacerbate pe piaţa obligaţiunilor de stat „. În special, „riscurile unei confruntări instituţionale cu autorităţile europene din cauza potenţialei nerespectări a constrângerilor bugetare” şi riscurile unei creşteri suplimentare a datoriei, au determinat scumpirea cu 3,15%. a obligaţiunilor pe zece ani . Rezultatul este că, costul mediu ponderat al noilor emisii „a crescut semnificativ, ajungând la 1,07%, faţă de cele anterioar de 0,68%”. Un nivel, specifică MEF, „care este totuşi cel mai scăzut din ultimii 25 de ani”.
Dar de ce creşterea Italiei este atât de scăzută?
Deoarece, explică S & P, împrumuturile bancare au încetinit drastic începând cu anul 2010 şi pentru că tendinţa persoanelor private de a „economisi şi nu de a investi” a devenit mult mai pronunţată. Şi chiar dacă economia italiană este mult mai bogată decât cea elenă, „rigidităţile care caracterizează piaţa muncii şi ţestutul productiv sunt similare şi împiedică intrarea a noi actori şi investiţii, cu un impact negativ” asupra PIB-ului. (RADOR)
