Statul speră să ia anul acesta 15 milioane din banii de bacșiș ai chelnerilor. Finanțele au publicat proiectul de ordonanță care fiscalizează bacșișul, la 4 ani după ce a înregistrat un eșec cu un proiect similar – Finante & Banci

• instituirea obligației de evidențiere pe bonul fiscal a bacșișului încasat de la clienți, în cazul serviciilor de restaurant, baruri și alte activități de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia (card/numerar/substitute de numerar)

• la livrarea de produse la domiciliu evidențierea bacșișului pe bonul fiscal nu este obligatorie

• se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului

• Cum se va proceda practic: restaurantul (sau firma în genere) va fi obligat de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conține rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacșișului pe care acesta dorește să îl ofere. Nivelul bacșișului oferit de client poate varia între 0% și 15%.

• se instituie obligația operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacșișului, integral salariaților, potrivit unui regulament intern și de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct,

• pentru situațiile în care, clienții care achită contravaloarea bunurilor livrate/servicilor prestate cu numerar/card sau substitute de numerar, solicită, pe lângă bonul fiscal, și factură, se precizează că, operatorii economici au obligația de a evidenția bacșișul și pe factură. În situația în care plata contravalorii consumației se face prin ordin de plată și se emite factură, bacșișul se evidențiază distinct pe aceasta.

• Se lasă la opțiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacșișului pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcție de situația de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacșișului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal,

• se precizează faptul că, bacșișul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacșiș”.

• Se stabilește regimul fiscal aplicabil sumelor provenite din bacșiș, astfel: pentru salariat, sumele provenite din bacșiș sunt calificate ca venituri din alte surse pentru care sunt aplicabile prevederile cap. X – Venituri din alte surse, din Titlul IV – Impozitul pe venit al Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, fiind supuse impunerii prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri, în conformitate cu prevederile art. 115 din Codul fiscal. În acest caz, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

• Din punct de vedere al contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), veniturile se iau în considerare la calculul plafonului de 12 salarii minime brute pe țară, peste care se datorează CASS. Astfel, se datorează CASS pentru veniturile realizate sub forma bacșișului, doar dacă împreună cu celelalte categorii de venituri cum ar fi cele din activități independente, agricultură, silvicultură, piscicultură, cedarea folosinței bunurilor, investiții sau alte surse, însumează mai mult de 12 salarii minime brute pe țară pe an. În această situație, beneficiarul veniturilor depune „Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, până la data de 15 martie a anului următor celui în care au fost realizate veniturile, în care se declară depășirea plafonului anual, se calculează și se declară CASS. Contribuția se calculează ca procent de 10% din 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează.

• Sumele provenite din bacșiș nu se cuprind în sfera TVA, întrucât acesta nu reprezintă și nu este asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

• Pentru alte activități economice decât cele expres prevăzute (cod CAEN: 5610 și cod CAEN 5630), aplicarea acestor prevederi este opțională.

• Pentru salariat, sumele provenite din bacșiș sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri. Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

Cum e în alte state cu fiscalizarea bacșișului?
Analiza practicilor mondiale în domeniul reglementării bacșișului, arată că aceasta este cvasigeneralizată. Astfel:

• în Italia, Elveția, Columbia, Egipt și Bolivia, bacșișul se evidențiază pe nota de plată, dar se obișnuiește și un bacșiș extra,

• în Argentina, Franța și Brazilia, bacșișul este inclus în nota de plată și nu se așteaptă nimic în plus,

• în țări precum Germania, Marea Britanie, Cehia, Croația, Canada, Turcia, Grecia, Spania, clientul lasă între 10% și 20%,

• în Statele Unite ale Americii, cele mai noi reglementări, propuse în anul 2017, prevăd ca bacşişul să revină angajatorului în totalitate, iar el să decidă împărţirea între personalul de servire şi personalul din bucătărie. Acesta poate însă decide şi să îl păstreze integral. Angajatul are obligatia să îşi declare veniturile din bacşişuri, ce sunt taxate cu 8%. În situaţia în care din salariu plus bacşiş, angajatul nu ajunge la un venit de minim 7,25 $ pe oră, angajatorul trebuie să suplimenteze cu bani pentru a îi asigura venitul minim. Angajatorul colectează impozitul pe venit, taxa de asigurare socială şi taxa medicală pe veniturile din bacşişuri declarate de angajat.

Citește și: Bacşişul în România versus alte ţări: Cum vor patronii de restaurante și hoteluri să fie impozitate aceste venituri.