Evenimente
JUSTITIA IN MANA SERVICIILOR – Ziarul Incisiv de Prahova
Interviu cutremurator pentru Klaus Iohannis si SRI.
(Preluare Lumea Justitiei):
Dana Girbovan: „Ce a facut Iohannis este o procedura nereglementata constitutional… O Romanie normala inseamna sa fie si transparenta…. Protocoalele, lipsa unei autoritati de interceptare sub control civil au afectat justitia… Oamenii nu inteleg consecintele unei interceptari in masa… Toti ministrii au esuat in rezolvarea problemei arhivei SIPA”.
Acum o sa inteleaga toata lumea de ce presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis a refuzat-o pe judecatoarea Dana Girbovan (foto) in fruntea Ministerului Justitiei, si care sunt concret „valorile democatice” pe care nu le impartaseste cu aceasta, astfel cum insusi a declarat. Totul pare sa se rezume la serviciile de informatii, la lupta pe care Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) condusa de judecatoarea Dana Girbovan a dus-o in ultimii ani impotriva serviciilor de informatii, mai cu seama SRI, a imixtiunii pe care acest serviciu de informatii a facut-o grosolan in actul de justitie, dar si a stradaniei de a scoate Justitia din „campul tactic” in care a fost introdusa cu ajutorul unor protocoale de colaborare semnate de trio-ul George Maior – Laura Kovesi – Florian Coldea si declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala.
Intr-un interviu exploziv acordat jurnalistului Marius Tuca in cadrul emisiunii „Marius Tuca Show”, difuzata de Mediafax.ro, judecatoarea Dana Girbovan afirma ca presedintele Klaus Iohannis a urmat o procedura nereglementata constitutional atunci cand a decis sa o respinga la sefia Ministerului Justitiei, alegand sa faca „o cumulare a doua proceduri”, respectiv ca „a trimis propunerile in Parlament, dar le-a si refuzat pe motiv de oportunitate”.
Trecand peste fierea varsata de criticii fideli ai demersurilor UNJR si ale Danei Girbovan, precum si peste fake-news-urile aparute in perioada in care era propusa pentru functia de ministru al Justitiei, judecatoarea Dana Girbovan se declara siderata de faptul ca nicio autoritate romana nu a fost in stare sa arate institutiilor europene care este de fapt situatia in tara noastra, care sunt institutiile din justitie care functioneaza si care sunt cele care au ajuns sa fie sugrumate de serviciile de informatii, ori mai rau, care sunt efectele imixtionarii in actul de justitie ale unor institutii precum SRI.
In acest sens, Dana Girbovan aminteste episodul din 2016 cand i-a solicitat presedintelui Iohannis si CSAT-ului sa hotararile care vizau justitia dar si transparentizarea procedurii prin care au fost verificati magistratii, astfel incat sa se ajunga la concluzia ca nu exista printre ei acoperiti, informatori sau colaboratori: „Replica presedintelui a fost atunci ca ‘probabil liderii asociatiilor sunt in campaniei electorala’”.
Acest lucru, dar probabil si faptul ca de-a lungul timpului, la fel ca si in interviul acordat joi, 12 septembrie 2019, jurnalistului Marius Tuca la Mediafax.ro, Dana Girbovan a semnalat maniera ilegala in care SRI a pus ani de zile in executare mandatele de interceptare, tot Serviciul facand si transcriptul si obtinand astfel acces la informatii care nu ii erau destinate, precum si critica permanenta la adresa caracterului ilegal al protocoalelor de colaborare au facut ca Iohannis sa ajunga la concluzia ca nu impartaseste acelasi valori democratice cu presedinta UNJR.
In cadrul interviului acordat de Dana Girbovan nu sunt trecute cu vederea nici episodul cu judecatoarea Andrea Chis din CSM, nici modul in care functioneaza Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie, dar nici activitatea DNA.
Publicam in continuare principalele declaratii facute de judecatoarea Dana Girbovan in cadrul interviului acordat jurnalistului Marius Tuca la emisiunea „Marius Tuca Show” transmisa de Mediafax:
-De ce a fost refuzata Dana Girbovan de Klaus Iohannis:
„In afara de ce a comunicat domnul presedinte in comunicatul de presa, nu a existat o alta motivare a respingerii mele, desi acest lucru este obligatoriu, de a se da un act scris in care sa fie explicate motivele pentru care propunerea nu corespunde. Cata vreme presedintele si-a asumat respingerea individuala a fiecarui membru, astept motivele pentru care nu corespund. A exprimat intr-un mod foarte transant ca valorile constitutionale, democratice pe care le impartasesc ar fi contrare celor impartasite de presedinte si de o parte din cetatenii Romaniei.
(…) In esenta, ce a facut presedintele Iohannis a fost o cumulare a doua proceduri, pentru ca a trimis propunerile in Parlament, dar le-a si refuzat pe motiv de oportunitate. Este o procedura nereglementata constitutional„.
„A fost datoria mea ca judecator si ca cetatean sa explic si sa spun de ce este periculos sa folosesti populismul”(…).
„Acest lucru ar trebui sa il spuna presedintele. Eu mi-am expus public un program de 12 puncte. In timp am avut pozitii care nu au fost agreate de presedinte, mai ales in calitatea domniei sale de presedinte al CSAT. In 2016, cred, ceream cu insistenta presedintelui si CSAT toate hotararile care vizau justitia si care era procedura prin care CSAT a verificat judecatorii si procurorii din acesta tara, astfel incat sa ajunga la concluzia ca nu exista printre ei acoperiti, informatori sau colaboratori. Replica presedintelui a fost atunci ca ‘probabil liderii asociatiilor sunt in campaniei electorala”.
-Atacurile politicienilor la adresa Danei Girbovan dupa propunerea la MJ:
„Dezamagitor din punct de vedere… nici macar al coerentei lor”.
-V-ati gandit sa candidati la o functie in stat dupa acest refuz?
„Am vazut ca au aparut in presa astfel de presupuneri. Unele m-au uimit… Domnul Traian Basescu cred ca a facut aceast speculatie. Nu am avut nicio discutie de a intra in politica. Propunerea facuta de doamna premier a vizat exclusiv portofoliul Justitiei. (…)
Erau foarte multe motivele pentru care nu trebuia sa accept aceasta propunere pentru Ministerul Justitiei. Este un act electoral, trei alegeri, o perioada politica foarte complicata, imi va fi afectata credibilitatea, mi s-a spus, dar sa refuz acum, in momentul in care puteam sa fac ceva pentru actul de justitie, ma decredibilizam”.
-Numirea Danei Girbovan, o hartie de turnesol. Surprinsa de reactiile din spatiul public:
„Atacurile vin din partea celor care au contestat actiunile asociatiei UNJR, dar nu am vazut critici punctuale referitoale la actiuni. Una din cele mai acerbe critici este ca as avea o pozitie anti-europeana. Faptul ca am criticat rapoartele CE sau GRECO este explicabil foarte simplu, pentru ca ele contineau informatii eronate, care au plecat tot din Romania si care erau baza acestor rapoarte si recomandari. Suntem intr-un cerc vicios.
Un prieten adevarat este cel care iti spune cand gresesti. La fel este si in cazul Romaniei. Faptul ca noi spunem ca da, sunt foarte bune recomandarile si le aplicam imediat, nu este o solutie. Noi am aratat punctual, argumentat, de ce unele recomandari nu sunt corecte. Asta inseamna sa avem un dialog constructiv. Eu sunt formata ca judecator. E ca si cand ai da o hotarare intr-un dosar pentru ca partea care iti pretinde ceva are credibilitate”.
-Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie
„Ceea ce GRECO spune ca este o anomalie, referitor la SIIJ, este prevazut intr-un document al Consiliul Judecatorilor Europeni.
As avea curiozitatea de a vedea care au fost pozitiile autoritatilor romane fata de aceste rapoarte. S-ar putea problema sa fie din partea Romaniei care nu poate sa prezinte si sa explice argumentat aceste rapoarte.
Pe procedura ad-hoc de la GRECO, daca Guvernul roman avea observatii, trebui sa le trimita in termen de o luna. Romania nu a trimis observatiile, pentru a fi atasate Raportului GRECO. La fel, Comisia Europeana, inainte de a publica Raportul, trimite un draft Guvernului.
In aceasta Sectie de investigare a infractiunilor din justitie stim cine lucreaza. Nu exista nicio implicare a politicului, ii vedem la interviul din fata comisiei formate din judecatori si procurori. Foarte greu de inteles si de-a dreptul revoltator este de ce se ignora toate problemele care au existat in Serviciul de anchetare a magistratilor din DNA, in ceea ce priveste dosarele cu magistrati. Au fost judecatori anchetati pentru solutiile pronuntare, ceea ce era un caz clar de incompatibilitate.
Avem acum un serviciu mult mai transparent, unde se prezinta anual un raport, au mandate clare, au experienta”…
-Acuzatiile aduse de judecatoarea Andrea Chis:
„Am cerut fata de gravitatea acestei acuzatii sa prezinte care este ziarul si care este jurnalistul. Dansa a revenit spunand ca este vorba de site-ul comisarul.ro. Or, este inaccetabil, este un site de fake-news, iar tu ca judecator sa spui ca un astfel de site este o sursa credibila. Voi sesiza Sectia pentru judecatori cu privire la acest lucru. Voi face o cerere de aparare a independentei si reputatiei profesionale.
Categoric nu m-am intalnit cu Iordache. Nimeni nu m-a sunat sa ma intrebe daca este adevarat sau nu dupa publicarea articolului, in schimb, dupa sedinta CSM au aparut titluri si am fost sunata si intrebata daca am fost in casa unui om politic”.
-Arhiva SIPA:
„Aceasta Arhiva care a generat multe suspiciuni de santaj la judecatori a creat multe discutii. Ministrul Toader a dat o hotarare prin care a spus ca urma sa fie reinventariata Arhiva SIPA, urmand ca semestrial sa fie facute raporarte. Au trecut 2 ani, ar fi trebui sa fie 4 rapoarte pana acum, dar noi nu avem nicio informatie. Este o pata neagra la adresa Justitiei. Este adevarat sau nu ca Arhiva SIPA a fost un instrument de santaj al judecatorilor si procurorilor? Toti ministrii au esuat in rezolvarea problemei arhivei SIPA!”
-Protocoalele SRI-PICCJ-ICCJ
„Nu au fost desecretizate actele de denuntare a acestor protocoale ilegale. Inclusiv SIE a avut protocol incheiat cu PICCJ.”
-Centrul National de Interceptare al SRI
„Nu exista o lege de infiintare a Centrului National de Interceptare. Este o institutie infiintata pe un act CSAT, iar prin OUG 6 a fost scoasa la suprafata. Protocoalele, lipsa unei autoritati de interceptare sub control civil, au afectat justitia”.
„Nu stiu daca exista in continuare protocoale in vigoare, pentru ca nu au fost inca desecretizate. SRI, SIE, CSAT sa spuna. Instantele au inceput sa ceara in baza Deciziei CCR daca probele au fost obtinute cu sprijinul SRI, si procedeaza la eliminarea acestora din dosare.
Exista un raport al Inspectiei facut pe baza acestor protocoale care are, daca nu ma insel, 19 anexe secrete, asta apropo de cat de departe suntem inca de normalitate. Si eu vreau o Romanie normala, si o Romanie normala inseamna sa fie si transparenta.”
-Procurorii trebuie sa fie magistrati?
„Ar fi mai bine sa existe doua Consilii superioare diferite pentru a nu mai exista confuziune intre rolurile celor doua. S-a facut aceasta separare a carierelorf prin modificarile la Legile Justitiei si a fost un lucru cerut de catre asociatiile profesionale si de magistrati”.
-Propunerea UNJR ca racoloarea sau tentativa de racolare a magistratilor de catre serviciile de informatii sa fie pedepsita intre 5 si 10 ani inchisoare.
„Aceasta prevedere este lege, este in vigoare, a fost adoptata de Parlament in procedeul de adoptare a Legilor Justitiei. UNJR a venit cu acest amendament, de a se pedepsi aceasta racolare. Exista obligatia fiecarui judecator si procuror ca nu sunt colaboratori si ofiteri acoperiti. CSAT are obligatia de a-i verifica, iar rezultatul verificarilor paote fi atacat in instanta”.
-Cazul Tiberiu Nitu:
„Mi se pare nedrept sa vorbim de un astfel de caz. Tiberiu Nitu a fost un caz concret care arata vulnerbabilitatea unui magistrat. Acest caz care nu apare in rapoartele europene”.
Oamenii nu inteleg consecintele unei interceptari in masa. Faptul ca SRI punea in executare mandatele de executare si facea si transcriptul dadea posibilitatea sa culeaga informatii. Asa s-a oferit accesul SRI la o masa de informatii la care in mod normal nu aveau acces”.
-Va accepta o noua propunere in functia de ministru al Justitiei?
„Voi decide in functie de circumstante”.
În cadrul parteneriatului dintre Federația Română de Judo și Primăria Sectorului 2 București, la Școala Gimnazială nr. 39 a avut loc o nouă acțiune dedicată promovării judo-ului și valorilor sale în rândul copiilor.
La invitația Federației Române de Judo, ACS Motiuashi București, club din Sectorul 2, a prezentat celor aproximativ 100 de elevi participanți la programul „Școala de Vară” o demonstrație prin care cei mici au putut descoperi o parte dintre tainele frumosului nostru sport.
🥋 Sportivii Bârziloiu Darius, Grigore Darius, Dincă Victor și Smărăndeanu Mircea au prezentat elemente specifice judo-ului, într-o întâlnire în care sportul s-a împletit firesc cu educația, disciplina și respectul.
Un moment aparte l-a reprezentat faptul că Bârziloiu Darius, Grigore Darius și Dincă Victor sunt chiar elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 39, revenind de această dată în fața colegilor lor în calitate de judoka.
Demonstrația a fost coordonată de Sensei Adrian Szekely, antrenor coordonator al ACS Motiuashi și vicepreședinte al Federației Române de Judo, alături de Dorel Rumega, președintele Colegiului Central al Arbitrilor din cadrul Federației Române de Judo.
ACS Motiuashi București este condus de președintele clubului, Violeta Becelea Szekely, și reprezintă unul dintre cluburile de judo active chiar în comunitatea Sectorului 2.
🤝 Mulțumim Primăriei Sectorului 2 pentru deschiderea și sprijinul acordat acțiunilor prin care sportul ajunge mai aproape de copii, precum și conducerii Școlii Gimnaziale nr. 39, în mod special domnului director adjunct Dan Gheorghe, pentru primire și implicare.
Pentru Federația Română de Judo, asemenea acțiuni reprezintă mai mult decât simple demonstrații sportive. Ele sunt o investiție în educație, în caracter și în generațiile care vin.
Judo-ul începe pe tatami, dar lecțiile sale rămân pentru toată viața. 🥋❤️
Evenimente
O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România
O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.
FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.
Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.
„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.
De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup
Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.
A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.
Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.
În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.
Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.
Ce face, de fapt, FlairMakers?
Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.
Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.
În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.
De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.
„Noi construim acest sistem”
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”
Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.
Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei
Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.
Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”
Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.
Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator
Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.”
Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici
RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.
Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.
flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa
FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani
Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.
Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.
Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.
„FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.
Despre RePatriot
RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.
Despre FlairMakers
Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.
Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
