Evenimente
SOC SI GROAZA/ Procurorul Negulescu Mircea era perceput de sefii sai ierahici ca este interfata dintre procurorul general al Romaniei si Servicii, si cand spunem servicii ne referim la structurile informative S.R.I., S.I.E., UM 0962, actualul D.LP.I.
JUSTITIE CU TARNACOPUL – Avocata Ioana Prajescu a fost amendata cu 5.000 lei de judecatorul Dragos Bogdan Achitei de la Judecatoria Campina fiindca n-a fost prezenta la sedinta de judecata pe masuri preventive pentru o inculpata pe care o asistase din oficiu la parchet. Legea lasa barourile sa stabileasca daca avocatul din oficiu de la parchet trebuie sa mearga cu inculpatul si la judecatorul de drepturi si libertati. Achitei a trecut ultimul examenul de capacitate dezvaluie cei de la Lumea Justitiei.
Un caz revoltator este cel al unei avocate amendate de catre un judecator cu maximul prevazut de lege. Este vorba despre avocata Ioana Prajescu (foto 1), din Baroul Prahova, cea care se lupta in instanta sa-i fie anulata amenda judiciara de 5.000 de lei primita de la judecatorul Dragos Bogdan Achitei, de la Judecatoria Campina, dintr-un motiv cat se poate de uluitor.
Pentru inceput, trebuie sa precizam ca Dragos Achitei si-a facut cei doi ani de stagiu la Parchetul de pe langa Judecatoria Galati, obtinand cea mai mica medie la examenul de capacitate organizat in 2019, respectiv 8,634 (dovada aici). Achitei a optat sa fie numit judecator la Judecatoria Campina (detalii aici), ceea ce s-a si intamplat, presedintele Klaus Iohannis semnand in acest sens pe 16 aprilie decretul nr. 286/2019 (pe care il gasiti aici).
Revenind la cazul de fata: totul a inceput pe 10 august 2019, cand o femeie retinuta de Parchetul de pe langa Judecatoria Campina pentru presupuse fapte de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului a fost prezentata in fata instantei pentru arestarea preventiva. Judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amanat cauza pentru ziua urmatoare, din pricina ca avocata Ioana Prajescu – care o asistase pe inculpata la audierile de la parchet – nu s-a prezentat la instanta. Totodata, judecatorul i-a aplicat avocatei amenda maxima prevazuta de Codul de procedura penala in acest caz: 5.000 de lei.
Iata ce spune art. 283 alin. (3) CPP invocat de magistrat:
„Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii, sau refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale, se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei. Baroul de avocati este informat cu privire la amendarea unui membru al baroului”.
Inainte sa va prezentam delicatul context legislativ, mentionam ca avocata Ioana Prajescu a contestat in instanta amenda primita. In dosarul nr. 6423/204/2019*/a1, judecatorul George Octavian Nicolae de la Judecatoria Campina a amanat pronuntarea pentru data de 14 octombrie 2019.
Problema este ca textul de Cod de procedura penala citat mai sus nu specifica in ce cazuri putem vorbi despre „lipsa nejustificata a avocatului” sau „refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea”. De altfel (asa cum puteti citi mai jos), acesta este unul dintre argumentele folosite de catre avocata Prajescu in cererea de anulare a amenzii judiciare, adresata judecatorului Nicolae: faptul ca judecatorul Achitei nu a specificat teza din art. 283 alin. 3 CPP in baza careia i-a aplicat amenda.
Cautand mai departe in Codul de procedura penala, dam de articolul 91, dedicat avocatului din oficiu:
„(1) In cazurile prevazute in art. 90 (n.r. privind asistenta juridica obligatorie), daca suspectul sau inculpatul nu si-a ales un avocat, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.
(2) In tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de sedinta. In cursul judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.
(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat sa se prezinte ori de cate ori este solicitat de organul judiciar, asigurand o aparare concreta si efectiva in cauza.
(4) Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.
(5) Daca la judecarea cauzei avocatul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. (2), cauza se amana”.
Pentru maxima claritate, prezentam definitia extensionala a organelor judiciare, asa cum apare ea in art. 30 CPP:
„Organele specializate ale statului care realizeaza activitatea judiciara sunt:
- a) organele de cercetare penala;
- b) procurorul;
- c) judecatorul de drepturi si libertati;
- d) judecatorul de camera preliminara;
- e) instantele judecatoresti”.
Dupa cum vedeti, Codul de procedura penala il obliga pe avocatul din oficiu sa se prezinte de fiecare data cand i-o cere organul judiciar, dar nu precizeaza ce se intampla cand se schimba organul judiciar. Mai exact, cand dosarul trece de la procuror la judecatorul de drepturi si libertati.
Ultimul cuvant il au barourile
Alt act relevant in acest sens este Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Abia aici gasim dezlegarea problemei si compensatia pentru textul ambiguu al Codului de procedura penala: avocatul din oficiu actioneaza in functie de ceea ce-i spune baroul.
Iata in acest sens prevederile articolelor 39 (alineatul 1), 40 si 70 (alineatul 1, litera a) din Legea nr. 51/1995:
„Art. 39 alin. 1
(1) Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.
Art. 40
Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.
Art. 70 alin. 1 lit. a
(1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:
- a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala”.
Trecand din registrul legal in cel infralegal, avem doua acte normative relevante:
– Statutul profesiei de avocat (adoptat prin Hotararea nr. 64/2011 a Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si modificat ultima oara prin Hotararea nr. 431/2019 a Consiliului UNBR);
– Regulamentul – Cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara ale barourilor (Hotararea nr. 180/2016 a Consiliului UNBR).
Si acestea le confera barourilor puterea de a clarifica procedura reprezentarii din oficiu. In plus, Regulamentul prevede ca avocatul din oficiu de la parchet este obligat sa-l apere pe inculpat si in fata judecatorului de drepturi si libertati doar daca inculpatul cere expres acest lucru.
Cititi ce spune art. 168 alin. 1 din Statut:
„Acordarea asistentei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitarii motivate din partea instantei, a organului de urmarire penala, a organului de cercetare penala sau a organului administratiei publice locale, adresata baroului. Acordarea asistentei judiciare se realizeaza exclusiv in baza delegatiei de avocat eliberate de serviciul de asistenta judiciara, conform modelului prevazut in anexa nr. III”.
Vedeti si textul articolelor 35 si 43 din Regulament:
„Art. 35
In situatia in care fata de inculpat, se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.
Art. 43
Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului”.
Decana baroului ia atitudine
Dupa cum puteti citi in documentele atasate integral la sfarsit, decana Baroului Prahova, Emanuela Antonescu (foto 2), ii ia apararea avocatei Ioana Prajescu, sustinandu-i in totalitate argumentele si adaugand ca judecatorul de drepturi si libertati ar fi trebuit sa cunoasca Regulamentul-cadru:
„Necunoasterea acestui Regulament nu absolva de o eventuala vina a abuzului partea care il incalca.
Avand in vedere atitudinea instantei fata de Hotararile organelor de conducere, respectiv UNBR, ne vedem nevoiti sa sesizam organele abilitate in rezolvarea acestei situatii create exclusiv de dumneavoastra (fiind un caz singular)”.
Iata mai intai incheierea prin care judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amendat-o pe avocata Ioana Prajescu:
„Judecatorul de drepturi si libertati,
avand in vedere ca inculpata nu este asistata de un avocat, precum si Procesul-verbal incheiat de grefierul de sedinta in data de 10.08.2019, ora 15:50, fila nr. 10 din dosar, in care se arata ca a fost contactata telefonic dna avocat Dobre Cristina (coordonator SAJ pe judetul Prahova) si i s-a adus la cunostinta continutul Rezolutiei de la fila nr. 9 din dosar si necesitatea de a lua legatura cu dna avocat Prajescu Ioana pentru a se prezenta la termenul acordat la data de 10.08.2019, ora 15:45, aceasta precizand ca a inteles si ca vom primi raspunsul Baroului, dispune ca grefierul de sedinta sa mearga sa o contacteze din nou telefonic pe dna avocat Dobre Cristina pentru a preciza daca a luat legatura cu dna avocat Prajescu Ioana, in vederea prezentarii si asigurarii asistentei juridice obligatorii a inculpatei.
Grefierul de sedinta, in data de 10.08.2019, ora 16:07, in timpul sedintei, din dispozitia judecatorului de drepturi si libertati, procedeaza la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, punandu-i in vedere necesitatea prezentarii dnei avocat Prajescu Ioana, in calitatea sa de aparator ales din oficiu. Dna avocat Dobre Cristina precizeaza ca este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru dna avocat Prajescu Ioana este valabila numai la politie si la parchet.
Judecatorul de drepturi si libertati pune in discutie incidentul procedural ivit.
Reprezentantul Ministerului Public considera ca acelasi avocat care a fost desemnat in faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive, deoarece acesta face parte din urmarirea penala. A mai precizat ca avocatul trebuie sa participe la orice procedura care are loc la urmarirea penala, conform protocolui incheiat intre Ministerul Justitiei si UNBR.
Inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica lasa la aprecierea instantei.
Judecatorul de drepturi si libertati
Fata de mentiunile din Procesul-verbal din data de 10.08.2019, incheiat de grefierul de sedinta, si de cele din prezenta Incheiere de sedinta cu privire la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, constata lipsa nejustificata, fara asigurarea substituirii, a dnei avocat Prajescu Ioana, desemnata aparator din oficiu pentru inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica, conform delegatiei pentru asistenta judiciara obligatorie nr. 0011011.
Potrivit art. 3 alin. 1, 4, 5 Cod procedura penala, art. 53 lit. C Cod procedura penala, art. 5 alin. 1 lit. a din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor, inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei cu nr. 14511/14.02.2019, art. 91 Cod procedura penala, art. 40 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, art. 168, art. 169 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 64/2011 si art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, dna avocat Prajescu Ioana are calitatea de avocat desemnat din oficiu in faza de urmarire penala, respectiv pentru toate procedurile desfasurate de organele de urmarire penala si de judecatorul de drepturi si libertati, si are obligatia de a se prezenta ori de cate ori este chemata.
Fata de cele mentionate mai sus, in temeiul art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, o va sanctiona pe dna avocat Prajescu Ioana cu amenda judiciara in cuantum de 5.000 lei, pentru lipsa nejustificata si neasigurarea substituirii.
Va dispune efectuarea de verificari in sistemul DEPABD pentru a fi obtinute datele de identitate ale dnei avocat Prajescu Ioana, in vederea punerii in executare a amenzii judiciare aplicate.
Totodata, se va emite adresa catre Baroul Prahova pentru desemnarea unui alt aparator. In adresa se vor mentiona obiectul procedurii, numele si prenumele inculpatei, incadrarea juridica a faptei pentru care este cercetata si termenul de judecata care va fi acordat la 11.08.2019, ora 09:00, astfel incat sa-i permita avocatului care va fi desemnat pregatirea apararii.
De asemenea, se va emite o adresa catre Baroul Prahova prin care se va comunica un extras din considerentele si dispozitivul prezentei incheieri de sedinta cu privire la incidentul procedural al neprezentarii dnei avocat Prajescu Ioana.
In vederea prezentarii inculpatei la termenul urmator, va dispune emiterea unui mandat de aducere cu executare efectiva”.
Prezentam pasajele esentiale din cererea avocatei Prajescu de anulare a amenzii judiciare primite de la judecatorul Achitei:
„In faza de urmarire penala, am asigurat si asigur asistenta judiciara obligatorie justitiabilei Dumitru Loredana-Fanica (…), cercetata in dosarul penal nr. 1689/P/2019 pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 Cod penal, si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal.
Cercetarile au avut loc in prezenta mea in ziua de vineri, 09.08.2019, dar au continuat si a doua zi, sambata, 10.08.2019, fiind contactata telefonic de catre organele de cercetare penala din cadrul Politiei Campina, aducandu-mi-se la cunostinta ca trebuie sa ma prezint din nou la sediul Politiei mun. Campina in vederea indeplinirii altor proceduri, ceea ce am si facut, aceasta activitate incetand in jurul orelor 15:00 ale zilei de sambata.
Am aflat ulterior ca tot in data de 10.08.2019, Parchetul de pe langa Judecatoria Campina a propus si masura arestarii preventive a numitei Dumitru Loredana Fanica, totodata ca am fost sanctionata cu 5.000 lei, prin incheierea sedintei camerei de consiliu din acea zi.
Din lecturarea acelei incheieri, am constatat ca intre judecatorul de drepturi si libertati Achitei Dragos Bogdan si avocat Dobre Cristina – coordonatorul SAJ pe judetul Prahova – au existat opinii diferite referitoare la prezenta mea in instanta in vederea asigurarii asistentei juridice obligatorii a numitei Dumitru Loredana Fanica.
Astfel ca, in insasi incheierea sedintei camerei de consiliu din data de 10.08.2019, este mentionata pozitia Baroului Prahova, aceea ca: este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru subsemnata este valabila numai la Politie si Parchet.
In practicaua incheierii de sedinta a camerei de consiliu, se arata ca si procurorul de sedinta – Teodorescu Valentin, reprezentant al Ministerului Public – considera ca ‘acelasi avocat care a fost desemnat la faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive (…) si ca se impun aplicarea unei amenzi judiciare’.
Astfel fiind, in lipsa mea, fara ca eu sa fiu instiintata in vreun mod (nota telefonica sau adresa) ca trebuie sa fiu prezenta la Judecatoria Campina in data de 10.08.2019, la ora 15:45, judecatorul de drepturi si libertati a considerat ca lipsesc nejustificat si nu mi-as fi asigurat substituirea, dispunand sanctionarea cu amenda.
Consider ca am fost sanctionata abuziv, eu fiind delegata sa reprezint interesele justitiabilei doar in dosarul nr. 1689/P/2019 al Parchetului de pe langa Judecatoria Campina, si NU in dosarul nr. 6423/204/2019 al Judecatoriei Campina, mandatul meu privind asistenta judiciara obligatorie incetand, conform si prevederilor Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hot. 180 din 17.12.2016 a UNBR.
Totodata, am contactat si reprezentantii Baroului Prahova in vederea emiterii unui punct de vedere. Baroul mi-a comunicat faptul ca, prin raportare la disp. art. 35 si 43 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hotararea 180 din 17.12.2016 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, ‘instanta de judecata trebui sa emita o noua adresa si este obligatoriu a se prezenta un nou aparator, iar pentru a putea asigura asistenta suspectei ar fi trebuit ca, in prealabil, sa-si exprime expres acordul in acest sens’, acord ce nu exista la dosarul cauzei.
Art. 35 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor prevede ca ‘in situatia in care fata de inculpat se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.
De asemenea, art. 43 arata: ‘Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei, inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.
Or, asa cum am mai aratat, nu am obtinut acordul expres al inculpatei si nici presedintele completului de judecata nu a formulat o adresa catre Baroul Prahova, in vederea desemnarii unui aparator din oficiu.
Mai mult, in incheierea de sedinta a camerei de consiliu se arata ca am fost sanctionata cu suma de 5.000 lei conform art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, dar fara a se arata, in mod expres, teza in baza careia am fost sanctionata.
Acest text de lege arata doua situatii distincte privind sanctionarea – si anume:
– Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii,
sau
– Refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale.
Or, subsemnata, nu am lipsit nejustificat si nici nu am refuzat asistenta judiciara obligatorie. Din cate am inteles, in cca. 15 min. dupa terminarea sedintei de judecata, cand ‘s-a constatat lipsa mea nejustificata’, grefierul de sedinta a contactat coordonatorul de oficii – av. Ursuleanu Miralena – si i-a inmanat o adresa din partea instantei, pentru asigurarea asistentei obligatorii pentru termenul din data de 11.08.2019, solicitand prin aceasta in mod expres ‘un alt avocat’, in conditiile in care in dosarul nr. 6423/204/2019 nu exista vreo delegatie pentru asigurarea asistentei juridice obligatorii pe numele meu.
In situatia in care, prin absurd, s-ar mentine o astfel de sanctiune, pe principiile evocate de acest complet de judecata (singular, de altfel), se poate invoca, cu lejeritate, nulitatea masurilor luate fata de inculpati (masurile arestarii preventive, in cursul urmaririi penale), intrucat acelasi aparator nu poate, conform regulamentului, sa asigure asistenta obligatorie, atat in faza cercetarii penale, cat si la masura arestarii, masura luata de judecatorul de drepturi si libertati, nu de procurorul de caz.
Consider ca masura sanctionarii subsemnatei este nelegala, prin raportare la dispozitiile Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, sens in care solicit admiterea prezentei cereri si anularea sanctiunii aplicate.
Totodata, invederez instantei ca acest Regulament-cadru nu trebuie publicat in Monitorul Oficial pentru a fi cunoscut si aplicat de instanta de judecata.
In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a pronuntat Decizia nr. 1262 din 19 martie 2015 (n.r. pe care o gasiti dand click aici), sens in care Regulamentul mai sus indicat este opozabil tuturor, prin simpla publicare pe site-ul UNBR (…), neaplicandu-se disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, deoarece UNBR este, potrivit art. 78 din Statutul profesiei de avocat, ‘persoana juridica de interes public, infiintata prin lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare’, si nu autoritate publica.
Consiliul UNBR este, potrivit art. 66 alin. 1 lit. a din Legea nr. 51/1995, ‘organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania, asigura activitatea permanenta a UNBR si adopta hotarari in interesul profesiei’.
Astfel, Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor este opozabil si instantelor de judecata, fiind un Regulament de functionare a Serviciului de asistenta judiciara obligatorie.
Conform art. 9 din Regulamentul-cadru,
‘(1) Avocatul acorda asistenta judiciara numai in baza delegatiei emise de SAJ, din dispozitia decanului, la solicitarea scrisa motivata a organului judiciar sau a organului administratiei publice din circumscriptia baroului.
(2) Avocatul desemnat sa acorde asistenta judiciara are toate drepturile si obligatiile prevazute de Lege, Statut si Regulament-cadru’.
De asemenea:
- art. 3 alin. (1) lit. a, b, c, d din noul Cod de procedura penala prevede separarea functiilor judiciare in mod distinctiv:
– lit. a) functia de urmarire penala;
– lit. b) functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala;
– lit. c) functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata;
– lit. d) functia de judecata.
- art. 5 alin. (1) lit. k din Protocol prevede suma de 313 lei pentru asistenta judiciara acordata in alte cazuri (altele decat cele mentionate anterior), la solicitarea instantelor, a organelor de urmarire penala sau a locurilor de detentie, in conditiile legii penale.
- art. 5 alin. (2) din Protocol prevede:
‘Onorariile cuvenite avocatilor pentru asistenta judiciara acordata, potrivit prevederilor alin. 1, in cursul urmaririi penale, se acorda o singura data:
- a) prin ordonanta sau rechizitoriul procurorului, pentru intreaga durata a urmaririi penale;
- b) prin hotarare, in cursul judecatii, separat pentru fiecare grad de jurisdictie”.
* Cititi aici incheierea prin care judecatorul Achitei a amendat-o pe avocata Prajescu
* Cititi aici cererea de anulare a amenzii
* Cititi aici adresa Baroului Prahova catre judecatorul Achitei
Evenimente
LIDAS Cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată în Europa. Ridicată la Tulcea
Liviu Șotre, CEO LIDAS, vorbește despre visul unui antreprenor tulcean, o fabrică de peste 100 de milioane de euro și curajul de a nu se opri. Este povestea omului din spatele pâinii pe care mulți dintre noi o mâncăm, chiar dacă nu știm cine o frământă.
Dincolo de antreprenorul care a creat la Tulcea cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată, dincolo de tânărul de 42 de ani care a dus visul părinților la alt nivel, dincolo de studiile care l-au pregătit pentru orice drum în viață, oricât de sus, oricât de greu, oricât de neprevăzut și oricât de grele ar fi greutățile foarte mari pe care le ridici zilnic când construiești ceva cu adevărat măreț , dincolo de soțul și tatăl care vrea un oraș mai bun și mai dezvoltat pentru familia sa și pentru toată comunitatea în care s-a născut, Liviu Șotre este modelul antreprenorului român dispus să lupte.
Liviu Sotre vrea mai mult și mai bine pentru cei de lângă el, și pentru asta nu se dă înapoi de la muncă, de la sacrificii personale care pot schimba destine.
Ne-a arătat, în discuțiile la fabrica de la Cataloi, fața nevăzută a microeșecurilor care fac posibil succesul. A drumului greu și cu provocări neprevăzute, necesar pentru a-ți îndeplini visul, și, mai ales, cât de important este să te focusezi pe călătorie mai mult decât pe destinație.
La marginea Deltei Dunării, departe de marile centre industriale ale României, un om a ales să construiască poate cea mai modernă fabrică de panificație congelată din Europa. A crescut în brutăria familiei, a crezut în pâine și în oameni. Astăzi, LIDAS traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa, dar povestea e departe de a se fi terminat.
Citește un amplu interviu în NewsWeek.
Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară
Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.
Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.
În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.
Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.
Cum se manifestă alergia alimentară
Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.
Manifestările pot include:
- mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
- umflarea buzelor, feței sau gâtului
- erupții cutanate sau urticarie
- dificultăți de respirație
- greață, vărsături sau diaree
- amețeală sau scăderea tensiunii arteriale
În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.
Cum se manifestă intoleranța alimentară
Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.
Cele mai frecvente manifestări sunt:
- balonare
- crampe abdominale
- gaze intestinale
- diaree
- disconfort general după masă
Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.
Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.
De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară
Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.
Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.
Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:
- sindromul de intestin iritabil
- intoleranța la histamină
- sensibilitatea la aditivi alimentari
- infecțiile digestive
Cum se pune diagnosticul corect
Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.
În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.
În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.
Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.
Ce rol are IgE în această diferențiere
Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.
În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.
Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.
Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.
Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.
Concluzie
Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.
Evenimente
The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.
Mai mult decât un Show: Un stil de viață
Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.
La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.
Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții
Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.
• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.
Detalii Eveniment
The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.
• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea
Rămâi Conectat
Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.
Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5
The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!
