Financial Times: Șefa FMI solicită staffului său să examineze atent consecințele dobânzilor negative ● Rezerva Federală va relua achizițiile de obligațiuni ale Trezoreriei pentru un preveni o criză de numerar ● Aliaţii lui Boris Johnson recunosc că speranţele vizând un acord pe tema Brexitului sunt ca şi moarte ● Il Sole24ORE: Camera Deputaţilor din Italia a aprobat reducerea numărului parlamentarilor ● Les Echos: FMI: Războiul comercial ar putea costa economia mondială 700 de miliarde de dolari
- Financial Times: Șefa FMI solicită staffului său să examineze atent consecințele dobânzilor negative
Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a solicitat personalului să analizeze mai atent riscurile ratelor dobânzilor negative pentru economia mondială, îndemnând țările să le utilizeze în mod „înțelept” în fața unei „încetiniri sincronizate” a creșterii globale.
Într-un interviu telefonic acordat Financial Times, doamna Georgieva, economista bulgară, în vârstă de 66 de ani, care a devenit șefa FMI la 1 octombrie, a declarat că Fondul își va „accelera” cercetarea privind capcanele dobânzilor negative. „Evident, dacă ar trebui să trecem printr-o perioadă mai lungă de rate ale dobânzilor scăzute sau chiar negative, ar trebui să ne gândim mai serios la consecințe, precum și la cum ar putea arăta o strategie de ieșire”, a spus ea.
Comentariile doamnei Georgieva vin pe fondul unei evaluări deloc pozitive a perspectivei economice mondiale, afectate de riscurile politice și de creșterea tensiunilor comerciale, evaluări făcute în cadrul unui discurs ținut marți la Washington. În iulie, FMI estima că economia mondială va încetini până la 3,2% în acest an înainte, urmând să crească la 3,5% în 2020, dar doamna Georgieva a spus că vor exista „revizuire în scădere” ale cifrelor pentru ambii ani, odată cu publicarea de către FMI a unui nou set de prognoze săptămâna viitoare.
„În 2019, ne așteptăm la o creștere mai lentă în aproape 90% din economiile lumii”, a spus dna Georgieva în discursul său. „Economia globală este acum într-o încetinire sincronizată.”
Doamna Georgieva a declarat că tensiunile comerciale – care au crescut de când Donald Trump a devenit președinte al SUA în 2017 – au influențat semnificativ economia globală. Până în 2020, pierderile cauzate de incertitudinea comercială – inclusiv efectele secundare – ar urca la 700 miliarde de dolari, echivalent cu valoarea economiei Elveției, a menționat dna Georgieva.
„Am vorbit în trecut despre pericolele disputelor comerciale. Acum, vedem că acestea chiar ne afectează”, a spus doamna Georgieva, adăugând că, pe lângă stagnarea comerțului mondial, preocupările vizează și decuplarea marilor economii.
Dna Georgieva a mai spus că există suficiente dovezi conform cărora „nimeni nu câștigă” în conflictele comerciale. „Unii pierd mai mult decât alții”, a spus ea, adăugând că în asemenea circumstanțe dificile, bancherii centrali au un mandat dificil.
„Ar trebui să comunice clar care le sunt planurile, să rămână dependenți de date și, dacă este cazul, să mențină ratele dobânzii scăzute. Mai ales că inflația este încă joasă în multe țări, iar creșterea globală scade ”, a spus ea în discursul său.
Cu toate acestea, atât în discursul său, cât și în comentariile făcute pentru FT, doamna Georgieva a remarcat că ar putea exista consecințe nedorite, deoarece băncile centrale împing dobânzile și mai adânc în teritoriul negativ.
Ratele dobânzilor negative s-au răspândit în zona euro și în alte țări europene, deoarece băncile centrale au căutat să stimuleze creșterea lentă. Luna trecută, domnul Trump a cerut Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor la „zero sau mai puțin”, deși Jay Powell, președintele băncii centrale din SUA, a declarat că Fed nu ia în calcul o astfel de strategie. Sefa FMI a mai precizat că, cu o politică monetară atât de restrictivă, e important ca țările să fie pregătite să vină cu un stimul fiscal care să contrabalanseze încetinirea economică. „Vreau să fie clar: Nu suntem în această situație încă. Dar când vine vorba să ne pregătim pentru un răspuns coordonat, ar trebui să ne amintim sfaturile lui Shakespeare: „Mai bine trei ore prea devreme, decât un minut prea târziu”, a spus ea.
Alte titluri din FT:
- Rezerva Federală va relua achizițiile de obligațiuni ale Trezoreriei pentru un preveni o criză de numerar
Rezerva Federală va relua în curând achizițiile de obligațiuni ale Trezoreriei SUA emise pe termen scurt pentru a împiedica repetarea recentelor turbulențe de pe piețele „repo”, a declarat marți președintele Jay Powell.
Vorbind în Denver, domnul Powell a spus că acțiunea diferă de programul exersat în perioada de după criză, cunoscut sub numele de relaxare cantitativă sau QE, pentru că scopul actual este de a facilita împrumuturile pe termen scurt, mai degrabă decât de a stimula economia SUA.
„Vreau să subliniez că creșterea bilanțului nostru nu ar trebui în niciun fel confundată cu programele de achiziție a activelor pe scară largă pe care le-am desfășurat după criza financiară”, a declarat el.
Dl Powell a părut, de asemenea, să confirme așteptările pieței privind o reducere de 25 de puncte de bază a ratelor dobânzilor din SUA la reuniunea din 29-30 octombrie a FOMC pentru a adăuga o asigurare suplimentară împotriva incertitudinii cu privire la „comerț, Brexit și alte probleme”.
„Vom acționa în mod corespunzător pentru a sprijini continuarea creșterii, o piață a forței de muncă puternică și inflația care se apropie de obiectivul nostru de 2 la sută”, a spus el.
- Aliaţii lui Boris Johnson recunosc că speranţele vizând un acord pe tema Brexitului sunt ca şi moarte
Lira sterlină e în declin în vreme ce Downing Street îşi începe „jocul reproşurilor” după convorbirea cu Merkel
Marţi, aliaţii lui Boris Johnson au recunoscut că speranţele vizând un acord pe tema Brexitului la summitul UE, programat săptămâna viitoare, sunt efectiv moarte după ce premierul a avut o dură convorbire telefonică cu cancelarul german, Angela Merkel.
În urma acestei veşti, lira sterlină a intrat în dclin, iar cei de la „Numărul 10” (Downing Street 10, reşedinţa oficială a premierilor britanici, totodată, sediul guvernului, n. red.) şi-au declanşat strategia „jocului reproşurilor” pe fondul unor dure ameninţări potrivit cărora Marea Britanie va riposta împotriva statelor membre ale UE.
Marţi, după zile în şir de şedinţe sumbre pe tema unei eventuale soluţii cu privire la Brexit, oficialităţi de la „Numărul 10”, al căror nume nu a fost precizat, pregăteau terenul în vederea unui eşec, afirmând că dna Merkel şi alţi lideri din UE nu au dat înapoi „nici măcar cu un centimetru”.
Deşi, cel puţin deocamdată, cei din Downing Stret au refuzat să comenteze convorbirea cu dna Merkel, aliaţii dlui Johnson l-au acuzat pe cancelarul german că respinge planul Marii Britanii pe tema Brexitului, potrivit căruia Irlanda de Nord ar părăsi uniunea vamală a UE.
O sursă de la „Numărul 10” a declarat: „Convorbirea cu Merkel a demonstrat că UE a adoptat o nouă poziţie. Ea a spus clar că un acord este absolut improbabil şi că, în opinia sa, UE va apela la un veto cu privire la ieşirea noastră din uniunea vamală. Merkel a spus că, dacă Germania ar dori să părăsească UE, ar putea-o face, nu e nicio problemă, dar Regatul Unit nu poate pleca fără să lase Irlanda de Nord în uniunea vamală şi complet aliniată pentru totdeauna. A fost, în toate privinţele, o clarificare extrem de utilă. Dacă acest lucru e o nouă poziţie deja stabilită, atunci asta înseamnă că, în esenţă, un acord este imposibil, şi nu doar acum, ci pentru totdeauna. Convorbirea a arătat totodată că ei vor să atace Acordul din Vinerea Mare”.
Purtătorul de cuvânt al dnei Merkel a confirmat convorbirea cu dl Johnson, dar a refuzat să o comenteze în vreun fel, afirmând că a fost o „conversaţie privată”. Dar surse oficiale au subliniat că Berlinul este încă doritor să se găsească o soluţie care să prevină un Brexit fără acord.
Arlene Foster, lidera Paridului Democrat Unionist din Irlanda de Nord, a spus că declaraţiile dnei Merkel „dezvăluie acum adevăratul obiectiv al Dublinului şi al Uniunii Europene. Pentru Regatul Unit ar fi mai mult decât o nebunie să i se ceară să îşi lase o parte din teritoriul său suveran într-o organizaţie din care Regatul Unit nu ar mai face parte. Niciun guvern britanic nu va accepta vreodată o asmenea înfrângere”, a adăugat ea.
Dar, într-un mesaj prin Twitter, Donald Tusk, preşdintele Consiliului Europan, l-a avertizat pe dl Johnson că „miza nu e aceea de a câştiga un nenorocit schimb de reproşuri. În joc sunt atât viitorul Europei, cât şi cel al Regatului Unit, precum şi securitatea şi interesele popoarelor noastre. Nu doriţi un acord, nu vreţi o prelungire, nu vreţi să revocaţi, atunci, quo vadis (încotro, lat.)?”
Keir Starmer, purtătorul de cuvânt al Partidului Laburist pe tema Brexitului, a declarat: „E o nouă tentativă cinică prin care „Numărul 10″ încearcă să saboteze negocierile”.
Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a transmis pe Twitter următorul mesaj: „E o tentativă a guvernului Regatului Unit de a da vina pe alţii, şi nu pe sine pentru fiascoul Brexitului – astăzi e Merkel – e jalnic de evident”.
În cursul tranzacţiilor din jurul prânzului, cursul lirei sterline a scăzut cu 0,6 procente, atingând €1,1135 – cel mai scăzut curs faţă de euro din ultima lună. Comparativ cu dolarul american, cursul lirei sterline a scăzut cu 0,5%, ajungând la $1,2233.
Cum tratativele sunt în pragul eşecului, o altă sursă anonimă de la „Numărul 10” a vorbit despr un remarcabil mesaj, în care se afirmă că Marea Britanie va pedepsi statele membre ale UE dacă ele convin să prelungească intrarea în vigoare a Articolului 50 pe tema ieşirii.
Consilierii dlui Johnson se tem că UE va hotărî să îl forţeze pe premier să caute o amânare a Brexitului, ceea ar putea duce la alegeri generale şi la un eventual al doilea referendum, existând astfel posibilitatea ca Brexitul să fie oprit.
Într-o notă apărută în revista Spectator – atribuită „unui contact de la Numărul 10” şi nedezminţită de cei din Downing Street – se spune că există ameninţarea ca orice stat membru al UE , care va fi de acord cu amânarea Brexitului, să se facă vinovat de amestec „ostil” în politica britanică.
Ameninţarea ar fi menită să împiedice UE să accepte prelungirea Articolului 50 pe care dl Johnson ar trebui să o ceară în conformitate cu aşa-zisa „Lege Benn”, în cazul în care parlamentarii nu aprobă un acord pe tema Brexitului sau lipsa unui acord până la data de 19 octombrie.
Prelungirea trebuie aprobată unanim de toate cele 27 de stat membre, astfel încât e greu de spus cum vor putea cei din Downing Stret să aleagă un stat anume pe care să-l sancţioneze într-un viitor. Tentativele antrioare ale celor din Downing Street de a dezbina UE pe tema Brexitului au eşuat: rareori s-au arătat cele 27 de state membre mai unite în privinţa unei probleme de o atât de mare importanţă politică.
Dacă, săptămâna viitoare, nu se ajunge la niciun acord la Bruxelles, dl Johnson va pretinde că Marea Britanie a fost silită de UE, de parlament şi de instanţe să ceară o amânare a Brexitului şi va încerca să se spele pe mâini de orice răspundere.
- Il Sole24ORE: Camera Deputaţilor din Italia a aprobat reducerea numărului parlamentarilor
Camera Deputaţilor a aprobat definitiv, cu 554 de voturi pentru, reforma prin care se reduce numărul parlamentarilor. Aceasta este a patra și ultima lectură parlamentară a reformei constituționale, care reduce numărul senatorilor de la 315, la 200 (cu cel mult cinci senatori numiți pe viață) și numărul deputaților de la 630 la 400. Pentru finalizarea măsurii a fost nevoie de o majoritate absolută, şi, așa cum stabileşte Constituția, în termen de trei luni de la aprobarea proiectului de lege, o cincime din membrii uneia dintre sucursalele Parlamentului, cinci Consilii regionale sau 500.000 de alegători, vor putea solicita un referendum de confirmare (al cărui rezultat trebuie examinat de Curtea de Casație).
Reducerea locurilor devine efectivă la prima dizolvare a Parlamentului, dar nu înainte de 60 de zile de la intrarea în vigoare a reformei.
Toate circumscripțiile electorale din Cameră şi din Senat vor înregistra o reducere drastică, cu o medie de 36,5%. Peste medie, se remarcă, în Cameră, districtele Sicilia 1 (de la 25 la 15 deputați) și Lazio 2 (de la 20 la 12). Umbria și Basilicata sunt cele două regiuni care suferă cea mai mare hemoragie procentuală. Aici, numărul senatorilor a fost redus la mai mult de jumătate (-57%). De fapt, în ambele regiuni din 7 membri aleşi, au mai rămas doar 3.
Reducerea va „costa” nord-est-ul Italiei pierderea a 39 de reprezentanți în Parlament: 26 din regiunea Veneto, 8 din Friuli Venezia Giulia și 5 din regiunea Trentino Alto Adige. Calculele au fost făcute de Observatorul Electoral al Consiliului Regional Veneto. În Cameră, regiunea Veneto va pierde 18 deputați (de la 20 la 13 în Veneto 1 și de la 30 la 19 în Veneto 2), Friuli Venezia Giulia va trece de la 13, la 8, în timp ce Trentino Alto Adige coboară de la 11, la 7. În ceea ce privește Senatul, regiunea Friuli va avea cu 42,9% reprezentanţi mai puţin, în timp ce în Cameră, se va înregistra o reducere de 38,5%.(RADOR)
- Les Echos: FMI: Războiul comercial ar putea costa economia mondială 700 de miliarde de dolari
Previziunile de creştere ale economiei mondiale vor fi revizuite în jos – a avertizat noua directoare a FMI, Kristalina Georgieva. Cvasi-totalitatea planetei suferă o încetinire economică legată de tensiunile comerciale. Printre altele, Georgieva susţine instalarea unei taxe pe cărbune.
În primul său discurs public, noul director general al FMI, Kristalina Georgieva, nu a fost excesiv de optimistă. În mai puţin de o săptămână, instituţia pe care o conduce îşi va scădea din nou previziunile de creştere, atât pentru anul în curs, cât şi pentru 2020.
Încetinire generalizată
Economia mondială «cunoaşte deja o încetinire sincronizată», a deplâns Georgieva la sediul instituţiei. «Creşterea comerţului mondial se află aproape într-un punct mort», a adăugat aceasta. PIB-ul mondial ar putea fi redus cu circa 0,8 % până în 2020. «O reducere de dimensiunile economiei Elveţiei», a subliniat aceasta. În iulie, FMI estimase impactul la 0,5 %.
Ofensivele comerciale purtate în toate direcţiile de către Donald Trump vor costa economia mondială circa 700 de miliarde de dolari până în 2020. Rezultatul va fi că economia se va afla la cel mai redus nivel al său de la începutul deceniului.
Kristalina Georgieva îndeamnă deci ţările să lucreze împreună «acum» pentru a găsi «o soluţie durabilă». Ţări precum Germania, Olanda şi Coreea de Sud, care au marje de manevră în termeni de cheltuieli publice, trebuie «să fie pregătite să dezvolte o forţă de şoc bugetar» pentru a relansa cererea şi creşterea.
Alertă privind datoria
Dacă războiul comercial reprezintă un risc pentru creştere, Brexitul şi îndatorarea întreprinderilor constituie două alte ameninţări serioase. «Dacă s-ar produce o încetinire majoră, datoria întreprinderilor expuse la riscul de incapacitate de plată ar creşte la 19.000 de miliarde de dolari, adică aproape 40 % din datoria totală a opt economii majore (Germania, China, Spania, SUA Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit)» – a avertizat Georgieva, subliniind că riscul este superior faţă de criza financiară din 2008.
Într-un moment în care manifestaţiile în favoarea luptei împotriva încălzirii globale se amplifică, noua directoare a FMI îndeamnă ţările să treacă la acţiune. «Aceasta este o criză în care nimeni nu se află la adăpost şi în care fiecare are responsabilitatea de a acţiona».
Introducerea unei taxe pe cărbune
Directoarea FMI a apărat ideea introducerii taxelor pe cărbune, «instrumente puternice şi eficace», în opinia sa. Suedia a introdus o astfel de taxă în 1991. «Gospodăriile cu venituri scăzute şi medii au beneficiat de transferuri şi de reduceri mari de impozite pentru a compensa costurile energetice crescute», a subliniat oficialul FMI. Această schimbare de politică a permis reducerea emisiilor de carbon din ţară cu 25 % începând cu 1995, în timp ce economia Suediei a progresat cu peste 75 %, a reamintit Georgieva.
«La actualul preţ mediu al cărbunelui de 2 dolari pe tonă, oamenii şi întreprinderile nu sunt stimulaţi financiar să realizeze tranziţia la alte resurse. Limitarea încălzirii climatice la un nivel lipsit de riscuri impune un preţ al cărbunelui mult mai ridicat», a mai spus ea.
În opinia sa, aceste taxe trebuie să fie „însoţite” de reduceri de impozite şi de stimularea investiţiilor în infrastructurile curate. Veniturile suplimentare generate ar putea astfel să fie utilizate pentru reducerea impozitelor în cazul gospodăriilor mai vulnerabile, pentru susţinerea lor în vederea unei tranziţii mai uşoare şi pentru «susţinerea investiţiilor în infrastructură cu energie curată, care să ajute planeta să se vindece», a preconizat liderul FMI. (RADOR)
