Connect with us

Stiri economice

Comisia Europeană se aşteaptă la încetinirea economiei româneşti de la 4,1% în 2019 la 3,6% în 2020 şi la 3,3% în 2021 – Finante & Banci

Publicat

pe

Ritmul de creştere al economiei româneşti va accelera uşor anul acesta, până la 4,1%, de la un avans de 4% în 2018, pentru a încetini ulterior la 3,6% în 2020 şi 3,3% în 2021, se arată în previziunile economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană (CE), citate de Agerpres. Comparativ cu previziunile economice de vară, publicate în luna iulie, Executivul comunitar a revizuit uşor în urcare estimările privind România, în condiţiile în care atunci miza pe o creştere de 4% în 2019 şi un avans de 3,3% în 2020.

„Produsul Intern Brut este estimat să înregistreze o creştere reală de 4,1% în 2019 şi un avans de 3,6% în 2020 şi unul de 3,3% în 2021. Consumul privat este aşteptat să se reducă dar va rămâne principalul motor de creştere de-a lungul intervalului de prognoză, pe măsură ce veniturile disponibile vor continua să fie susţinute de o politică fiscală expansionistă şi o creştere solidă a salariilor”, susţine Executivul comunitar.

De asemenea, Comisia Europeană se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste în România să se reducă. „De la un vârf anual de 4,1% în 2018, indicele preţurilor de consum a coborât la 3,5% în luna septembrie 2019, ca urmare a scăderii preţurilor la energie şi alimente. Este de aşteptat să rămână în jurul valorii de 3,9% în 2019 şi să revină în intervalul vizat de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual) în 2020”, subliniază Comisia Europeană.

În ceea ce priveşte riscurile la adresa acestor estimări, Comisia Europeană susţine că acestea provin atât din mediul extern cât şi din condiţiile interne. „Extern, o posibilă încetinire în rândul principalilor parteneri comerciali ai României ar putea afecta în mod negativ exporturile. Intern, un calendar electoral încărcat până la finele lui 2020 şi recentele incertitudini politice ar putea amâna debutul reformelor structurale şi ar putea afecta eforturile vizând reducerea dezechilibrelor macroeconomice”, susţine CE.

În paralel, Comisia Europeană avertizează că cheltuielile cu pensiile vor conduce la o creştere semnificativă a deficitului bugetar în România. Potrivit Executivului comunitar, deficitul guvernamental ar urma să crească de la 3% în 2018 până la 3,6% în 2019 „ca urmare a majorărilor semnificative de salarii în sectorul public. Deficitul guvernamental este prognozat să ajungă la 4,4% din PIB în 2020 şi la 6,1% din PIB în 2021, ca urmare a majorărilor semnificative de pensii de vârstă adoptate în vara lui 2019” subliniază CE.

În ceea ce priveşte zona euro şi Uniunea Europeană, Comisia Europeană a anunţat joi că şi-a revizuit, în scădere, prognozele de creştere, atât pentru 2019 cât şi pentru 2020. Conform acestor previziuni, se preconizează că PIB-ul din zona euro va creşte cu 1,1% în 2019 şi cu 1,2% în 2020 şi 2021. Faţă de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate în iulie), previziunile de creştere au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2%) şi cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %). La nivelul UE, este de aşteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4% în 2019, 2020 şi 2021. Previziunile pentru 2020 au fost şi ele revizuite în sens descendent faţă de cele din vara (de la 1,6%).

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Românii au luat fața portughezilor și italienilor la capitolul educație financiară, dar tot codași suntem

Publicat

pe

România progresează în ceea ce priveşte nivelul educaţiei financiare a cetăţenilor, fiind în faţa unor state precum Italia sau Portugalia.

Două sondaje externe, unul realizat la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), celălalt la nivelul Uniunii Europene, arată că România progresează în ceea ce priveşte nivelul educaţiei financiare a cetăţenilor, fiind în faţa unor state precum Italia sau Portugalia. Cu toate acestea, România are de recuperat, fiind în urma multor state la acest capitol.

„Ne dorim foarte mult să impulsionăm şi digitalizarea şi tocmai de aceea noi suntem foarte determinaţi să creştem atât educaţia financiară, cât şi educaţia digitală. S-au văzut şi primele rezultate ale parteneriatelor desfăşurate în regim public-privat. Avem şi sondajul OECD, dar şi sondajul Eurobarometru al Comisiei Europene care relevă faptul că România a progresat. În sondajul OECD România a depăşit Italia cu un scor de alfabetizare financiară de 54 versus 53 în Italia. Este adevărat că este sub media celor 40 de state analizate, care este de 60. Important este că noi progresăm la comportamentul financiar pentru că acest scor de alfabetizare”, a declarat Gabriela Folcuţ, de la Asociaţia Română a Băncilor. 

Aceasta a explicat că, în ceea ce priveşte nivelul de cunoştinţe, România ”nu stă tocmai bine” , mulţi dintre români neştiind să răspundă exact la întrebări precum „Ce este dobânda compusă?”,  ”Cum se calculează dobânda simplă?”, ”Ce este inflaţia?” sau la întrebări legate de riscurile financiare.  

În schimb, românii stau mult mau bine la capitolul legat de comportamentul financiar, mulţi dintre ştiu să economisească proactiv, să plătească facturile la timp, să compare ofertele de credit. 

Gabriela Folcuţ a arătat de asemenea că studiul Eurobarometru al Comisiei Europene plasează România pe poziţia a treia de la finalul clasamentului în ceea ce priveşte educaţia financiară, depăşind Letonia şi Portugalia.

Citeste in continuare

Evenimente

Ministrul Finanțelor vrea reducerea drastică a cheltuielilor cu aparatul bugetar

Publicat

pe

Ministrul Finanțelor spune că Guvernul nu a abandonat ideea unui aparat bugetar mult mai suplu și mai eficient. Și chiar dacă nu vor avea loc concedieri masive, statul va trebui să-și reducă drastic cheltuielile.

Tánczos Barna spune că reducerea cheltuielilor cu angajații de la stat rămâne o prioritate pentru guvern, iar șefii instituțiilor publice trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura servicii de calitate cu un număr mai mic de persoane.

Ministrul finanțelor a arătat că, la majoritatea ministerelor, bugetul anual a fost redus, ca primă măsură a reorganizării instituționale.

„Am redus cu 5% cheltuielile de personal, adică în paralel cu reducerea cu 5% și a bugetului de funcționare a cheltuielilor administrative, astfel încât, până la sfârșitul anului, să ne încadrăm în acest deficit de 7%. În interiorul instituțiilor, managerii trebuie să ia măsurile necesare încadrării în aceste limite lunare”, a declarat Tanczos Barna.

„Și în 2026, și în 2027, instituțiile trebuie să meargă mai departe pe drumul digitalizării, eficientizării și reducerii cheltuielilor de funcționare. Nu vorbesc, încă o dată, de reducerea salariilor, ci vorbim de reducerea anvelopei de personal”, a mai spus ministrul de Finanțe.

 Ministrul finanțelor este prezent la Forumul Economic al Transilvaniei, organizat la Târgu Mureș de Fundația Pro Economica. Participă 120 de antreprenori din 16 județe, dar și viceministrul în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior al Ungariei, Magyar Levente.

Citeste in continuare

Evenimente

Județul în care seniorii au cele mai mici PENSII: oamenii se descurcă cu greu de la o lună la alta

Publicat

pe

Botoșani a ajuns județul celor mai săraci pensionari din țară. O indică atât statisticile naționale cât și realitatea de zi cu zi trăită de localnici. Mulți dintre ei abia se descurcă de la o lună la alta cu pensii foarte mici care nu le ajung pentru a duce un trai decent. 

Majoritatea pensionarilor din Botoșani nu reușesc să facă față cheltuielilor lunare cu banii din pensie și asta pentru că în județ sunt cele mai mici pensii înregistrate la nivel de țară. Oamenii nu reușesc să facă față scumpirilor, cheltuielilor la utilități sau costurilor cu medicamentele.

Cea mai grea situație este a pensionarilor rămași singuri, fără ajutor bolnavi și cu pensii foarte mici. Cei din mediul rural își pun sănătatea în pericol sau mor cu zile pentru că nu au bani să urmeze un tratament. 

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE