Ce te faci când ai datorii și ajungi la mâna recuperatorilor de creanțe? Comportamentul de plată al românilor. Vezi ce spun avocații, executorii și recuperatorii – Finante & Banci

0
54

Există mai mult de 8 milioane de români care au probleme cu datoriile. La bănci, la firmele de telefonie, la diverse alte companii. Există de asemenea foarte multe companii care nu-și încasează banii de la clienți sau care nu-și plătesc furnizorii cu lunile. De cele mai multe ori, aceștia ajung la mâna recuperatorilor de creanțe. De regulă, când se întâmplă asta e prea târziu pentru ei.

  • Ionela G. luase înainte de criză un credit de consum în franci elvețieni. După ce a rămas fără job, ratele erau din ce în ce mai dificil de achitat. A mai stat și 6 luni fără job, iar după angajare primul lucru pe care l-a făcut a fost să își refinanțeze creditul la o altă bancă. Din păcate pentru ea, ratele i-au urcat la niveluri dificil de gestionat, așa că pentru a le face față s-a dus la un IFN de la care a mai luat un împrumut. În final, nu a mai putut plăti nici rata la bancă și nici pe cea de la IFN. Creditele ei au fost vândute la două firme de recuperare, iar telefonul Ionelei se înroșea de la apelurile celor doi ”recuperatori”.
  • Vasile A. S-a împrumutat tot în franci, n-a mai avut de unde achita ratele, a dat casa în plată dar banca nu a acceptat, omul a angajat un avocat dar procesul trenează de ani de zile. Vasile are acum datorii la avocat, la bancă și nu are niciun plan B în cazul în care va pierde procesul.

Partea proastă este că în România – în afara CSALB- nu prea ai cui să te adresezi atunci când ai o problemă de această natură. Nu știu de existența vreunei organizații care să te ajute, dar poate mă înșel eu. În alte țări știu că sunt ONG-uri care pun la dispoziție gratuit psihologi care să te ajute să rămâi pe linia de plutire.

Cei mai mulți dintre cei care au problema returnării unui împrumut nu apelează decât în ultimul moment pentru a primi un sprijin. E drept, problema datoriilor este una foarte discretă și oamenii se feresc să o mărturiseacă și altora.

”Cei care sună sunt cei care au petrecut circa doi ani afundându-se și mai mult în datorii și jonglând cu mai mulți creditori până la epuizarea tuturor opțiunilor”, spune un avocat specializat în asemenea litigii.

Atunci când în sfârșit decid să răspundă la apelul recuperatorilor primesc mai întâi sfaturi în genul „Economisește. Plătește-ți facturile la timp”. Adică sfaturi pe care ei le știu prea bine, dar care nu-i mai ajută cu nimic.

„Sun de pe telefonul fiului meu”, spune o femeie de circa 50 de ani, cu datorii care se apropiau de 20.000 de lei și care nu mai răspundea nici la telefon și nici la e-mailuri, spune un executor judecătoresc, mandatat să execute bunurile femeii până la recuperarea sumei. „Nu mai am mobil – l-am amanetat.” Executorul o întreabă dacă poate salva numărul fiului ei pentru a o suna ulterior. „Nu, nu vreau ca băiatul meu să afle cumva că sunt datoare sau rău platnic.”, răspunde femeia. Ce poți să faci cu asemenea cazuri?, se întreabă retoric executorul cu care reporterul HotNews.ro a discutat miercuri.

Un alt client este M. T, 28 de ani. Stă în fața unui morman de scrisori de la o firmă de recuperare, scrisori pe care este prea speriat să le deschidă. Problema lui e alta: între timp s-a căsătorit, iar soția nu știe de problema sa și evident, ar da orice să nu afle. Așa că omul face taximetrie la o firmă de ride-sharing doar pentru a mai achita din datorii. Partea proastă e că soția îl bănuiește că ar avea aventuri, că prea lipsește des de acasă….”Cam o treime din cazurile mele sunt ale unor oameni care se feresc de partenerul de viață, acesta din urmă ne-fiind la curent cu datoriile facute de partener înainte de căsătorie”, spune un alt executor din București.

Deși problemele privind datoriile financiare sunt în primul rând o problemă pentru cei cu salarii mici, nu doar ei au această problemă. Și bogații plâng câteodată, ca să spun așa.

„Înainte de criza financiară, nu era neobișnuit să găsești un român cu studii medii pe un post prost plătit care să aibă o datorie de 7-10.000 de euro, spune executivul unei firme de recuperare creanțe. „Cei cu venituri peste medie aveau datorii legate de cardul de credit. Unii își puseseră ipotecă pe casă și se aruncaseră și la renovări costisitoare. Am avut chiar un client care și-a luat o mașină cu cardul de credit, iar la două luni după rămăsese șomer”, spune reprezentantul firmei de recuperare.

Cu cât salariul e mai mare, cu atât și datoriile sunt mai mari. „Deseori, oamenii cu bani mulți trăiesc viața la maxim, fără să se gândească că roata se mai întoarce…Mulți fac credit pentru a-și da copiii la școli private sau la facultate în străinătate, fără să se gândească dacă ceea ce fac acum, pot susține și peste 3-5 ani din punct de vedere financiar”, spune reprezentantul unei organizații de protecție a consumatorului de servicii financiare.

Marian trebuia să se pensioneze anul acesta, dar a optat pentru a continua lucrul. „Dacă Guvernul ar demara un program de educație financiară a oamenilor, pe cuvânt că aș contribui financiar la asta. Mi-ar plăcea ca tinerii să învețe despre bani și mai ales despre gestionarea datoriilor. Sunt atât de mulți oameni care nu știu să facă nici măcar un buget”, spune trist părintele unui băiat ajuns la mâna unei firme de recuperare.

„La un nivel mic al datoriilor, chiar și o boală care intervine sau un necaz cu locuința ori cu mașina te pot da peste cap financiar”, mai spune omul de la recuperări creanțe.

Pe cei mai mulți, această jenă financiară sau stress financiar îi afectează foarte tare.

Un alt client al recuperatorilor e cel care garantează pentru creditele altora. Maria P. a garantat un împrumut pentru fratele ei, dar acesta nu a mai achitat ratele, iar recuperatorii s-au întors împotriva ei.

Punctualitatea plăților efectuate de români este într-o ușoară creștere față de 2018, în prezent, 81% din facturi fiind plătite la timp, față de 74% în anul precedent. Termenele de plată acordate pentru plata facturilor au fost reduse în 2019 față de 2018, de la 31 la 29 de zile, cu toate acestea însă, comportamentele de plată ale consumatorilor români s-au îmbunătățit, în prezent având o medie de patru din cinci facturi plătite. Însă, atunci când apar întârzieri, companiile românești trebuie să aștepte în medie 18 zile pentru a obține plata, această perioadă de așteptare fiind peste media din alte țări din Europa de Est. Printre principalele cauze se numără lipsa lichidităților sau supraîndatorarea consumatorilor.

În 2019 comportamentul de plata al românilor în ceea ce privește plata la timp a facturilor a crescut față de 2018. În prezent, 81% din facturi sunt plătite la timp, față de 74% în anul precedent în ciuda reducerii termenelor de plata pentru persoane fizice (B2C) de la 31 de zile în 2018 la 29 de zile în 2019. Chiar și în acest contex, companiile românești oferă termene mai avantajoase de plata față de media Europei de Est.

Acestea sunt câteva dintre informaţiile furnizate de studiul EOS, intitulat „Comportamente de plată europene 2019”, realizat de către institutul independent de cercetare al pieţei Kantar Infratest. În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3.400 de companii din 17 ţări europene cu privire la comportamentele de plată locale. Studiul își propune să analizeze relațiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată și influența lichidităților asupra economiei europene.
În Europa, în ansamblu, s-au înregistrat evoluții pozitive în ultimii ani în comportamentele de plată ale clienților B2C și B2B. În medie, patru facturi din cinci în Europa de Est sunt plătite în termenul de plată. În Europa de Vest, proporția este chiar mai mare, la 83%. Faptul că din nou companiile europene și-au redus condițiile de plată, poate fi văzut că unul dintre principalele motive ale acestei dezvoltări pozitive. În prezent, companiile acordă consumatorilor, în medie cu o zi mai puțîn pentru a-și plăti facturile în termenul stabilit de plată, față de perioada anterioară.

  • Motive pentru comportamentul de plată defectuos

În ceea ce privește nivelul de creanțe neîncasate, acesta rămâne același ca în 2018, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparație, nivelul mediu de creanțe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.

Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienții B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăților de la propriii clienți (74%), precum și utilizarea liniilor de credit de la furnizori (67%). În ceea ce îi privește pe clienții B2C (persoane fizice), aceștia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichiditățile (70%) și supraîndatorării (54%).

  • Consecințe ale comportamentului de plată neadecvat

Chiar și o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care, în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Așa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăților, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (63%), probleme cu fluxul de numerar (44%) și creșterea dobânzilor (38%).
Nu în ultimul rând, 15% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăților întârziate și neplăților s-au simțit vulnerabile și și-au simțit existența amenințată.

  • Utilizarea eficientă a colectării de creanțe

În Europa de Est patru din zece companii colaborează cu furnizori externi de management al creanțelor. În România, aproximativ 47% din companii apelează la soluții de factoring. În 2019, colaborarea cu experții în managementul creanțelor le-a returnat companiilor aproape 5% din totalul cifrei de afaceri.

Cele mai multe companii din România folosesc lichiditățile recuperate de specialiștii în managementul creanțelor pentru a-și plăti propriile datorii și facturi (58%), în timp ce 55% dintre companii investesc acești bani în crearea de noi locuri de muncă și securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanțe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă.

„Colectarea de creanțe are, de regulă, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care aceasta îl joacă în economie nu este foarte vizibil. În ciuda acestui fapt, consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma să, deoarece lichiditățile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creanțe contribuie la creșterea investițiilor sau la crearea de noi locuri de muncă într-o sicietate,” afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI România.

După cum rezultă din studiu, la întrebarea „Companiile de colectare a creanțelor promovează un bun comportament de plată în societate”, 49% dintre companiile românești respondente au fost total de acord cu această afirmație, ceea ce face ca România să fie cea mai optimistă țară din Europa de Est cu privire la efectele pozitive pe care colaborarea cu furnizorii de servicii de colectare a datoriilor le-ar putea avea asupra comportamentului de plată.

În ceea ce privește colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanțe, doar una din trei companii chestionate din România își administrează creanțele exclusiv intern restul apelând la colaborare cu furnizori externi de colectare a creanțelor. “Creanțele reprezintă un real risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialiști în colectarea de creanțe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichiditățile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.

  • Tendințe în comportamentul de plată

În ciuda tendinței pozitive a comportamentelor de plată, companiile europene privesc între timp sceptic spre viitor. Doar 22% din companii, versus 24% în 2018, se așteaptă la o îmbunătățire semnificativă a comportamentelor de plată în următorii doi ani. Pe de altă parte, 15% dintre cei chestionați se așteaptă că lucrurile să se înrăutățească; cu două procente mai mult față de anul precedent. În Europa de Vest, companiile din Germania și Marea Britanie sunt pesimiste ceea ce privește viitorul.

În România, aproximativ 17% din companii cred în îmbunătățirea comportamentelor de plata și doar 11 % – versus 25% media europeană, se așteaptă la o înrăutățire.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here