Connect with us

Evenimente

În urmă cu 5 ani, frica de el însuși nu îl determina pe Klaus Iohannis să fugă de dezbaterea prezidențială

Publicat

pe

În urmă cu 5 ani, în 8 noiembrie 2014, făceam o propunere de dezbatatere prezidențială între Ponta și Iohannis, constatând că Ponta fuge de la dezbatere (acum Iohannis este cel care fuge). În urmă cu 5 ani, propuneam public PSD-ului și Administrației prezidențiale un format de dezbatare între cei doi candidați din turul 2 al prezidențialelor. Klaus Iohannis a acceptat public propunerea mea, în urmă cu 5 ani, Ponta fiindu-i cel căruia îi era frică. #Klausiohannis, îți fac acceeași propunere pe care ți-am făcut-o în urmă cu 5 ani, pentru dezbaterea finală (și îți atașez propunerea din urmă cu 5 ani). #KlausIohannis, ti-e frică mai mult de tine sau de #VioricaDancila? Pentru ca Viorica Dancila ti-a lansat multiple invitatii de dezbatere, dar le-ai refuzat. Dar pe a mea, Klaus Iohannis, de ce ai refuza-o dacă ai acceptat-o în urmă cu 5 ani? Iată ce a acceptat Iohannis în urmă cu 5 ani, ,,de principiu”: ,,Ideea de a propune dezbaterea la Cotroceni este proprie, a fost spontana la momentul la care am transmis-o catre candidati/presedintie si a venit din lipsa unei conturari firesti in spatiu public a ceea ce ar trebui sa insemne o astfel de dezbatere. Inca o data multumesc public tuturor celor care apreciat, sustinut si distribuit (pe facebook aceasta idee), indiferent daca aceasta dezbatere va avea loc sau nu. Din punctul meu de vedere ar trebui ca acum sa se defineasca o cutuma: dezbaterea finala dintre candidati sa aiba loc, de acum incolo, la Cotroceni (nu numai in cazul acestor alegeri).” Iohannis a acceptat de principiu, Ponta nu, Iohannis ullterior alegând un mediu mult mai prietenos pentru singurele două dezbateri (cu jurnalista care avea să îi devină purtătoare de cuvânt după câștigrea alegerilor, Mădălina Pușcalău, și cu Rares Bogdan, care avea să îi devină locotenent, acum prim-vicepreședinte PNL – partidul care îl susține pe Klaus Iohannis). Iată propunerea în discutie, acceptata in principiu de Iohannis, in urma cu 5 ani, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:

Întrucât găsesc deja deranjant că două ,,echipe” de negociere ale candidaților nu se hotărăsc unde și cum să aibă loc dezbaterea finală pentru prezidențiale iar acest lucru m-ar putea priva pe mine, în calitate de român, de a vedea o dezbatere între cei care îmi vor votul, îmi permit să lansez în spațiul public o soluție care mi se pare decentă, sinceră, realizabilă, neutră. Detaliez în continuare propunerea mea pentru locație, format, moderatori.

Soluția este: Palatul Cotreceni, miercuri 12 noiembrie, de la ora 20.00 la ora 24.00. Accesul tuturor televiziunilor/ziarelor/media on-line trebuie permis simultan.

De ce Palatul Cotreceni? Niciunul dintre cei 2 candidați nu își dorește să ajungă nici la Universitatea de Vest, nici în studiourile Realității, Antena3, România TV sau B1TV. Cei doi candidați își doresc să ajungă la Cotroceni. Deci, natural, dezbaterea trebuie să aibă loc acolo unde este destinația procesului electoral pentru alegerea Președintelui.

Într-un gest de minimă curtoazie pentru procesul electroal, sunt convins că Președintele în exercițiu va pune la dispoziție sala în care se desfășoară Consiliul Suprem de Apărare a Țării, pentru că, nu-i așa, unul dintre cei 2 candidați va ajunge să conducă CSAT-ul. Dealtfel Președintele le este dator ambelor tabere: oricât au încercat PSD, PNL, chiar și PDL să îl mute mai devreme pe Președinte de la Palatul Cotroceni, lăudându-se cu ,,punem punct regimului Băsescu”, în final toate forțele politice implicate au contributi la retragerea naturală a domnului Băsescu, și anume la expirarea mandatului consituțional. Și când spun ,,au contribuit”, am proprietatea cuvintelor: chiar au contribuit. Toți.

Așa că nu am dubii că Administrația Prezidențială (și nu Președintele direct), va pune la dispoziție această locație. Mai mult, Administrația Prezidențială are toate echipamentele necesare pentru a transmite în direct dezbaterea pe toate televiziunile care doresc să o preia. Fără să fie favorizat nimeni. Toți ar trebui să preia dezbaterea.

Despre format: 4 ore, între ora 20.00 – 24.00, cu 4 segmente, pe 4 teme

  1. Segmentul 1: Ora 20.00-21.00: Despre politică externă. În principal atribuțiile președintelui sunt despre politică externă. Așa că, un interval orar de 60 de minute este absolut necesar pentru această temă.
  2. Segmentul 2: Ora 21.00 – 22.00: Despre securitate națională și despre justiție. Securitatea națională intră direct în atribuțiile șefului CSAT, iar justiția este parte a securității naționale. Ambii candidați trebuie să fie conștienți că, indiferent care dintre ei va rămâne la Cotroceni după această dezbatere, justiția va merge înainte.
  3. Segmentul 3 : Ora 22.00 – 23.00: Despre economie și administrație economică. Economia face parte din securitatea națională a oricărui stat și este extrem de important ca să știm exact ceea ce cunosc respectivii candidați despre administrația economică și despre economie în general.
  4. Segmentul 4: Ora 23.00 – 24.00: Conferință de presă comună a celor 2 candidați. Toți jurnaliștii care se acreditează până marți trebuie să aibă acces la această conferință de presă.

Despre moderatori: câte un singur moderator pentru fiecare din primele 3 segmente.

A aduce câte un moderator partizan din fiecare tabără mi se pare un demers prin care riscăm să asistăm de facto la mai mult joc de scenă din partea moderatorilor de televiziune decât conținut al candidaților. De aceea, pentru fiecare segment detaliat mai sus, trebuie să fie adus un singur moderator.

Cum se selectază moderatorul pentru fiecare segment

Ideal ar fi ca părțile să fie de acord cu un moderator pentru fiecare segment, în baza independenței profesionale manifestate de aceștia (moderatori), de-a lungul timpului. Foarte probabil nu se va întâmpla așa, dar nu exlcud. De aceea, în condițiile în care nu se înțeleg pe moderatori, fiecare parte va propune câte 3 moderatori pentru fiecare segment, pe care îi consideră cei mai buni (politică externă, securitate națională, economie). Iar dacă părțile nu sunt de acord, cele până la 6 nume se pun într-o urnă și miercuri, 12 noiembrie 2014, ora 12, se trag la sorți cei 3 moderatori. În felul ăsta nu va fi nimeni acuzat că a favorizat pe nimeni. Pentru conferința de presă nu este nevoie de un moderator, pentru că Administrația Prezidențială știe cum să dea accesul la cuvânt jurnaliștilor.

Repet, scriu acest scenariu și format de dezbatere pentru că mă enervează enorm ideea ca să nu am acces, ca și votant, la o dezbatere directă între cei doi. Mă enervează și manipulările de genul unul vrea, altul fuge, cel care vrea minte că vrea, cel care fuge nu știu ce… Toți cei raționali implicați în această dezbatere, ar trebui să sprijine ideea pe care o lansez acum, în calitate de om de media (cu experiență de 14 ani în acest domeniu).

În rest, luni și marți, candidații nu au decât să se ducă la orice televiziune prietenă/neprietenă vor dori, singuri sau împreună. Mă interesează confruntarea finală. Din punctul meu de vedere, prezenta singulară pe televiziuni nu va lua voturi de la vreun candidat și le va deturna spre celălalt, întrucât opțiunile sunt deja făcute (din punctul meu de vedere). Nehotărâții vor înclina balanța spre cine va f i viitorul Președinte (și includ în categoria nehotărâți atât pe cei care au votat cu candidatul care le place în primul tur, dar nu a ajuns în al doilea, cât și pe cei care nu s-au prezentat la vot în 2 noiembrie, dar o vor face). Am văzut acest scenariu aplicat în anul 2004, când unul dintre candidați a obținut 40,9% în primul tur iar celălalt 32,9%. Atitudinea legată de dezbateri a fost cam aceeași ca și acum.

Miercuri mi-aș dori să fie dezbaterea, joi toate televiziunile să disece dezbaterea, iar vineri toate televiziunile să ne lase în pace cu orice altceva în așteptarea votului de duminică.

Prin urmare, îi invit pe toți cei care au un cuvânt de spus în dezbaterea electorală finală să țină de cont de această opinie,  pe care mi-o asum, ca om de media. (Sava N.).

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Românii ar avea nevoie de o PENSIE cu aproximativ 75% mai mare decât media pentru a duce un trai decent – STUDIU

Publicat

pe

Românii consideră că nivelul decent al unei pensii este de aproape 5.000 de lei, cu aproximativ 75% mai mare decât valoarea medie din prezent. Datele apar un sondaj al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

Conform analizei, 97% din respondenţi spun că au auzit de Pilonul II de pensii, iar 82% spun că acesta trebuie menţinut. Datele sondajului arată şi o îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere a detaliilor despre Pilonul II de către majoritatea celor intervievaţi, arată analiza, citată de Rador.

Acelaşi studiu mai arată că 37% din români nu reuşesc să economisească niciodată, aproape jumătate economisesc de câteva ori pe an şi doar 16% spun că îşi permit să pună bani deoparte în fiecare lună.

Pentru comparație, ultimele date ale INS, în trimestrul IV din 2024, pensia medie lunară a fost de 2.898 lei, după o creștere de peste 12%, ca urmare a marii recalculări din toamna anului trecut. 

Citeste in continuare

Evenimente

Modificare majoră la voucherele de vacanță în 2025. Nu toți bugetarii vor primi tichete

Publicat

pe

Se schimbă modul în care se vor acorda voucherele de vacanță. Ministerul Economiei spune că formula de acordare a bonificațiilor va fi una cât mai simplă.

Va fi o formulă cât mai simplă tocmai pentru a ne asigura că oamenii ajung să nu-și piardă timpul, a spus ministrul Economiei, Bogdan Ivan, joi, despre modalitatea de acordare a voucherelor de vacanță.

Întrebat când ar putea fi gata normele de aplicare pentru tichetele de vacanță, el a spus că „în cel mai scurt timp, săptămâna viitoare o să fie o întâlnire finală după ce colegii de la Ministerul Economie și Digitalizări au dezbătut cu colegii din Ministerul de Finanțe și cu toate structurile profesionale și cu companiile de e-ticheting”.

„Este evident că e o modificare care întâmpină anumite neplăceri pentru că nu vorbim direct de acele vouchere care se dădeau efectiv și se consumă. Va fi o formulă cât mai simplă tocmai pentru a ne asigura că oamenii ajung să nu-și piardă timpul atunci când vorbim despre dovada faptului că s-au folosit de aceste instrumente și automat pot să dovedească prin documente justificative că au folosit voucherele și o să primească automat acei bani înapoi”, a explicat Bogdan Ivan.

Citeste in continuare

Evenimente

Specialiștii acuză: Noile modificări fiscal vor afecta micile întreprinderi

Publicat

pe

Noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor în privința TVA vor afecta micile întreprinderi. Camera Consultanților Fiscali salută majorarea plafonului la 395.000 lei, dar atrage atenția asupra celorlalte aspecte din proiectul MF. 

Organizația precizează că Ministerul Finanțelor a ales cea mai restrictivă variantă, în privința regulilor de depășire a plafonului, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA. ‘Înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă. Dacă un operator economic a depășit plafonul de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înțelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025. În unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit’, se arată în comunicatul CCF.

CCF menționează că una dintre cele mai problematice prevederi se referă la faptul că la data depășirii plafonului național de 395.000 lei, persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA și aplică regimul de taxare începând cu data depășirii acestuia.

Solicitarea înregistrării, conform proiectului Ministerului, ar trebui efectuată exact în ziua depășirii plafonului de scutire, iar înregistrarea este considerată valabilă la data depășirii.

‘Totuși, Directiva (2020/285) prevede o serie de opțiuni care ar fi permis aplicarea unui sistem mai apropiat de ceea ce avem în prezent. A fost aleasă cea mai restrictivă variantă, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA, nefiind permisă niciun fel de depășire a plafonului de scutire, deși ar fi putut fi aplicată cel mult o depășire de 25% a plafonului de scutire. De asemenea, înțelegem că înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă, respectiv care produce efecte de la data depășirii plafonului. Nu vedem vreo modalitate practică realistă de a atribui și comunica contribuabilului codul de TVA exact în ziua depășirii plafonului. Astfel, va exista o perioadă de timp, nespecificată de lege, până la data atribuirii efective a codului de TVA în care se aplică regimul de taxare, dar fără ca operatorul economic să dețină cod de TVA’, atrag atenția reprezentanții organizației.

În subsidiar, în opinia CCF, ar fi corect să fie folosită sintagma ‘regimul normal de TVA’ în loc de ‘regimul de taxare’, întrucât nu toate operațiunile sunt taxabile.

Astfel, rămâne neclară problema perioadei de la data depășirii plafonului și până la data la care codul de TVA este efectiv atribuit și comunicat contribuabilului, respectiv cum se vor emite facturile pentru care trebuie aplicat regimul de taxare.

Organizația precizează că, la ora actuală, sistemul e-Factura nu permite persoanelor care nu au cod de TVA să emită facturi cu TVA.

În plus, prevederile referitoare la înregistrare, aplicabile după 1 aprilie 2025, presupun ca efectele înregistrări sa fie retroactive, respectiv, din data depășirii plafonului.

‘Considerăm că trebuie reanalizate dispozițiile tranzitorii cuprinse în proiect având în vedere următoarea inadvertență: Dacă un operator economic a depășit plafonul actual de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înțelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025, întrucât noul mecanism presupune înregistrări retroactive la o dată situată mult înainte de intrarea în vigoare a legii noi, înainte de 1 aprilie 2025, ori acest fapt ar constitui o aplicare evident retroactivă a legii. Întrebările pe care ni le punem. Ne punem câteva întrebări la care sperăm să găsim răspuns în Nota de fundamentare, pentru o înțelegere completă și corectă a noului mecanism: se au în vedere modificări în ceea ce privește Sistemul e-Factura în sensul corelării cu noile prevederi? Dacă se emit facturi cu TVA, va exista o prevedere în norme care să permită deducerea la beneficiar chiar și în lipsa codului de TVA al furnizorului?
Va fi necesară stornarea facturilor emise fără codul de TVA și reemiterea acestora după ce codul de TVA este efectiv atribuit?’, se spune în comunicat.

Camera Consultanților Fiscali recomandă Ministerului de Finanțe să aibă în vedere și posibilitatea ca operatorii economici să poată utiliza codul cu RO încă din ziua depășirii plafonului, chiar dacă acesta va fi atribuit și comunicat efectiv de ANAF după o anumită perioadă. S-ar evita astfel dificultăți de raportare și în Declarația 394.

Referitor la data depășirii plafonului, CCF înțelege că din această data se aplică regimul de taxare (regimul normal de TVA, mai corect).

‘Din perspectiva practică apare următoarea situație de fapt: în cursul zilei în care s-a depășit plafonul operatorul economic poate realiza operațiuni sub plafonul de 395.000 lei și ulterior să depășească acest plafon cu alte tranzacții. În mod normal pentru a nu retroactiva aplicarea legii, pentru operațiunile realizate până în plafon, în ziua depășirii acestuia, considerăm că ar trebui aplicată scutirea și să se aplice regimul normal de TVA numai tranzacției prin care se depășește plafonul, precum și celor ulterioare. În niciun caz nu putem fi de acord cu interpretarea potrivit căreia regimul normal de TVA se aplică pentru toate tranzacțiile din ziua depășirii plafonului, inclusiv pentru cele realizate înainte de depășirea plafonului, întrucât ar fi o aplicare retroactivă a legii și ar lipsi de conținut aplicabilitatea scutirii pentru mici întreprinderi’, se maia arată în documentul CCF.

Totodată, CCF menționează că nu identifică însă niciun impediment în ceea ce privește deducerea TVA pentru beneficiarii care primesc facturi cu TVA pentru operațiunile din ziua în care plafonul este depășit, întrucât depășirea plafonului este constatată de operatorul economic, nu pe bază de control al organelor fiscale, și comunicată pe propria răspundere de către acesta. Organizația precizează că eventuale erori de determinare a plafonului pot exista chiar și dacă s-ar aplica TVA pentru toate operațiunile din ziua depășirii plafonului, fără nicio deosebire.

Potrivit sursei citate, în unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit, în funcție de legislația națională.

Exemple de astfel de tratamente specifice includ: în Germania, dacă o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA (care este de 22.000 euro pentru activitățile comerciale), aceasta trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA. Însă, conform unor reglementări specifice, este posibil ca TVA să fie aplicată doar pentru valoarea care depășește plafonul. Astfel, în cazul unei tranzacții care face ca plafonul să fie depășit, partea de valoare care depășește limita poate fi supusă TVA, în timp ce restul tranzacției poate rămâne scutit, dar acest aspect trebuie confirmat de autoritățile fiscale.

De asemenea, Italia aplică un sistem similar, în care, în cazul depășirii plafonului de scutire de TVA, se poate aplica TVA doar pentru partea din tranzacție care depășește plafonul. Dacă o întreprindere realizează o tranzacție care depășește plafonul de scutire (care este de 65.000 euro pentru prestările de servicii), TVA ar putea fi aplicată doar asupra sumei care depășește acest plafon, iar restul tranzacției ar putea rămâne scutit, cel puțin până la momentul înregistrării oficiale.

În Spania, legislația prevede o abordare similară: dacă o persoană impozabilă depășește plafonul de scutire (care este de 85.000 euro pentru activitățile comerciale), TVA ar putea fi aplicat doar pentru suma care depășește plafonul, lăsând restul tranzacției scutit. Totuși, este important de menționat că în multe cazuri autoritățile fiscale pot decide aplicarea TVA la întreaga valoare a tranzacției.

În Austria, plafonul de scutire pentru întreprinderile mici este de 35.000 euro. Dacă cifra de afaceri depășește acest plafon, TVA este aplicată doar pe suma care depășește limita, în timp ce partea de tranzacție care rămâne sub plafon poate rămâne scutită, în anumite condiții.

‘În concluzie, putem afirma că și din jurisprudența CJUE și din practica altor state membre rezultă fără dubii că nu se poate elimina beneficiul scutirii de TVA pentru mici întreprinderi în cazul operațiunilor anterioare depășirii plafonului, drept pentru care, strict din aceste considerente’, se mai spune în comunicat.

Camera Consultanților Fiscali este o organizație profesională de utilitate publică, persoană juridică fară scop lucrativ, cu patrimoniu și buget propriu. Este constituită din consultanți fiscali, consultanți fiscali asistenți care au dobândit această calitate, precum și societățile de consultanță fiscală, autorizate de Cameră, în condițiile prevăzute de O.G. nr. 71/2001, privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE