Minuta primei ședințe a membrilor noului Consiliu de Administrație al Băncii Centrale arată principalele îngrijorări ale ”corifeilor” politicii monetare. Temerile echipei lui Isărescu țin de creșterile salariale, încetinirea economiei, noul indice IRCC, investiții ș.a. Am citit minuta discuțiilor CA al BNR și am ”decupat” 6 lucruri care provoacă îngrijorare bancherilor centrali.

”Presiunile asupra salariilor vor rămâne relativ ridicate în perioada imediat următoare”, arată minuta discuțiilor, referindu-se la tensiunile de pe piața muncii dar și la rezultatele unor sondaje de specialitate carearată intenții pozitive de angajare, însă în slăbire evidentă. De asemenea, cei 9 corifei din BNR au invocat ”efectul de demonstrație al dinamicii salariilor din sectorul public”. Acest efect de demonstrație se referă la creșterea salariilor în serviciile publice care poate exercita un efect de demonstrație în mediul privat, contribuind la slăbirea corelației dintre salarii și productivitatea muncii, ceea ce poate conduce la acumularea de presiuni inflaționiste.

Membrii Consiliului au convenit apoi că evoluțiile și evaluările recente continuă să indice o decelerare mai pronunțată a creșterii economice în semestrul II, în principal pe fondul unei performanțe mai modeste a agriculturii.

Încetinirea economiei nu va fi un scenariu care să ne vizeze doar pe noi, el fiind o constantă în mai toate țările europene, urmare a războiului comercial și a politicilor monetare relaxate . Expansiunea economică va rămâne probabil solidă pe orizontul prognozei, în condițiile unei încetiniri treptate a acesteia în 2019 – 2020, urmată însă de o reaccelerare în 2021. Chiar și în contextul noii perspective – mai puțin optimistă pe termen scurt decât cea evidențiată în august -, avansul economiei este așteptat să-și devanseze consistent ritmul potențial în anul curent, iar apoi să rămână relativ în linie cu acesta.

Acoperirea deficitului de cont curent cu fluxuri de capital autonom a continuat să se înrăutățească . Rata medie a dobânzii la creditele noi și-a corectat în septembrie doar în mică măsură scăderile ample din lunile anterioare – atribuibile consistent majorării volumului de credite garantate acordate sectorului agricol -, astfel încât media ei trimestrială s-a redus substanțial față de primele două trimestre din an, chiar și în condițiile creșterii sensibile a IRCC, evoluție de natură să sporească incertitudinile generate de acest indice de referință din perspectiva transmisiei și conduitei politicii monetare

Evoluția recentă a cursului de schimb leu/euro s-a decorelat întrucâtva de cea a ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune. O poziționare mai joasă a raportului leu/euro, potențial antrenată de diferențialul ratei dobânzii – mai ales pe fondul relaxării politicii monetare de către Fed și BCE, precum și al atitudinii băncilor centrale din Europa Centrală și de Est –, ar putea sprijini dezinflația pe termen scurt, dar, în schimb, ar induce riscuri mari la adresa evoluției pe termen mediu a inflației, prin impactul advers exercitat asupra balanței comerciale și a contului curent.

Unii membri ai Consiliului au atras însă atenția asupra riscului unei potențiale schimbări bruște a sentimentului pe piața financiară internațională, implicând mișcări ample de capital, care să afecteze serios mediul financiar intern, ceea ce reclamă, mai ales în condițiile deficitelor gemene, vigilență din partea băncii centrale și pregătire pentru o eventuală necesară reacție promptă.

Incertitudini și riscuri considerabil mai mari caracterizează perspectiva investițiilor, au apreciat membrii Consiliului, care presupune, la rândul ei, prelungirea influențelor stimulative ale politicii fiscale pro-ciclice pe orizontul proiecției. Inclusiv în contextul calendarului electoral, sursa lor majoră o constituie viitoarea construcție bugetară, date fiind creșterea considerabilă a deficitului bugetar în 2019 – îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanțare internă și externă –, precum și mărirea impactului bugetar anticipat al noii legi a pensiilor, de natură să facă necesare măsuri de stopare a deteriorării poziției fiscale, concretizate probabil, cel puțin pe termen scurt, în diminuarea cheltuielilor publice de investiții, incluzându-le pe cele finanțate din fonduri europene, arată minuta publicată miercuri.

Incertitudini continuă să decurgă și din situația financiară a companiilor, precum și din sentimentul de încredere a investitorilor rezidenți și nerezidenți – condiționat de calitatea mediului de afaceri, incluzând stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ –, dar și din trendul de încetinire a economiei europene și a celei globale.

Mai mulți membri ai Consiliului au reafirmat nevoia unei corecții controlate a dezechilibrului extern, susținută prioritar de o ajustare bugetară, alături de reforme structurale consistente, care solicită însă timp.