Connect with us

Stiri economice

Black Friday de România – O istorie de opt ani plină de mulțumire, schimbări, dezamăgiri și supărări – IT

Publicat

pe

​În opt ani de Black Friday s-au întâmplat multe și o groază de oameni s-au trezit cu noaptea-n cap, sperând să prindă cu adevărat o mega-reducere. Prin 2012 site-urile ”picau” mereu, într-un an au fost două etape de Black Friday, iar în altul comercianții au fost ceva mai reținuți, dar de la an la an vânzările au tot crescut. În fiecare an doar cei mai rapizi și norocoși pot prinde ofertele cu adevărat grozave și alții văd supărați că produsele dorite sunt mai scumpe decât cu o lună în urmă. Dar în opt ani a crescut de câteva ori numărul celor care cumpără de pe mobil și plătesc cu cardul. În plus, acum opt ani erau la modă tabletele, dar în prezent cel mai mult se caută smartphone-uri și TV-uri, iar la capitolul produse ”la modă” pot fi incluse trotinetele electrice.

Ce s-a schimbat

Multe lucruri s-au schimbat de la primul Black Friday românesc, acum opt ani. Lucruri care erau la modă atunci, în prezent scad, în timp ce românii cumpără de Black Friday lucruri care ar fi părut de neimaginat acum șapte ani, precum vacanțe, lingouri de aur, vouchere la ”escape room” sau reducei la cafenea.

Câteva estimări arată că vânzările de Black Friday ar putea crește față de anul trecut cu 20-30%, ceea ce ar însemna nivel dublu față de 2016 și cvadruplu față de 2013.

Millward Brown face an de an un sondaj în care întreabă câți au auzit de Black Friday și câți au intenția să cumpere. Acum șapte ani 27% dintre cei întrebați au spus că au auzit de BF, în 2015 s-a ajuns la 71%, iar acum, la 89%. La capitolul intenție de a cumpăra ceva, ponderea a crescut de la 16% în 2012, la 42% în 2015 și la 50% în 2019.

Apoi, dacă acum șapte ani mobilul conta mult prea puțin din totalul site-urilor mari, cam pe la 15-20%, acum pe multe site-uri s-a trecut de 60%. Ponderea plăților cu cardul din totalul cumpărăturilor a crescut de la sub 10% la primele Black Friday-uri, la peste 35% în prezent.

Prin 2012-2014 încă era la modă ca oamenii să meargă la prima oră în Altex, Flanco sau Domo (care atunci avea multe magazine) și se formau cozi. Acum nu mnai este chiar așa mai ales că o pondere tot mai mare s-au orientat către online și își fac un plan cu ce să cumpere.

Black Friday, ”marea zi a reducerilor”, a început timid în România în 2011 și a crescut enorm în 2013, 2014 și 2015. La fel s-au înmulțit și controversele și nemulțumirile, pe internet apărând în fiecare an print screen-uri cu prețuri care nu scădeau cât de mult promitea comerciantul sau care erau crescute arfificial înainte. Fenomenul de shopping a fost adaptat pentru România, ceea ce a însemnat că „Vinerea” Neagră nu este într-o singură zi și nici măcar într-o perioadă previzibilă.

Anul acesta este special, Black Friday este între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și toamna este extrem de caldă, ceea ce înseamnă că, cel puțin teoretic, mai mulți oameni vor avea chef să se ducă în magazinele fizice. Ca idee, maximele vor fi între 12 și 20 de grade.

Nouă, românilor, ne plac mult reducerile, ne place ideea că putem cumpăra ceva la un preț ce ne pare extrem de mic. De Black Friday ies la shopping mulți oameni care nu au nevoie de produsul X sau Y, însă reducerea este uneori prea tentantă, mai ales dacă sunt afișate scăderi de 80-90%. De la an la an companiile vând tot mai mult și ideile de marketing sunt tot mai nebunești.

De Vinerea Neagră se cumpără mai ales electronice și electrocasnice și aici marea problemă ține de faptul ca marii comercianți au multe campanii de reducere pe parcursul anului. Prețurile produselor se schimbă de multe ori de-a lungul unei luni și sunt imposibil de monitorizat, astfel că este greu de verificat dacă de Black Friday produsul chiar este la cel mai mic preț.

De la an la an campaniile de Black Friday sunt tot mai lungi, unele companii alegând să le înceapa la 1 noiembrie, sau chiar în a doua jumătate a lui octombrie. eMAG, cel mai mare retailer local online, ține Black Friday o singură zi, dar are campanii de reduceri și în week-end. Flanco și Altex, cei mai mari retaileri cu magazine fizice, au campanii ce țin o lună.

În plus, dacă acum șapte ani părea o mare surpriză ca retailerii electro-IT să aibă în ofertă și autoturisme, acum tot mai mulți au in ofertă mașini (practic cupoane de reducere negociate cu dealerii auto). Anul acesta va exista la Black Friday și un autoturism Ferrari care costă 265.000 euro, în loc de 308.000 euro.

Va crește numărul de pachete de servicii (practic vouchere pentru diverse lucruri) care se vor regăsi în oferta magazinelor electro-IT. Se vor vinde abonamente la centre medicale, la maternități (pachete de nașteri), vouchere de reduceri la bilete de avion, abonamente reduse la „spa”, la degustări de vinuri, la „escape room” sau la servicii de ride-sharing.

Scurt istoric al celor șapte ediții de Black Friday

2011

Conceptul a fost pentru prima oară vizibil în țară în 2011 când însă desfășurarea a fost dezlânată, nu a existat o strategie clară și doar câteva magazine online au fost „pe fază” (în frunte cu eMAG). Practic, unele magazine online pur și simplu au pus un banner negru vineri dimineața și au scăzut câteva prețuri, văzând că rivalii porniseseră o campanie de Vinerea Neagră. A fost un Black Friday timid și cu totul slab față de ce avea să vină.

Iulian Stanciu de la eMAG a povestit în 2017 că la acest Black Friday compania a pierdut un milion de euro fiindcă nu s-a pregatit și a subestimat cu mult cererea. În plus, site-ul a fost cu mult depășit de traficul uriaș.

2012

Lucrurile au stat cu totul altfel în 2012 când s-a comunicat masiv pe tema „sărbătorii reducerilor”. Mai mult decât atât, Black Friday s-a extins în multe domenii din afara electro-IT-ului, exemple fiind biletele la concerte, încălțămintea, anvelopele, parfumurile, imobiliarele, mobila, accesoriile de baie și multe altele. Multe site-uri au „picat”, coletele au ajuns și după mai bine de 20 de zile, însă au existat și mulți oameni care și-au luat produse care i-au mulțumit. Black Friday era încă la început.

2013

În 2013 Black Friday a fost intens pregătit și vânzările au crescut puternic. Pentru prima oară s-a petrecut în două „valuri”: unul pe 21 noiembrie, altul pe 28 noiembrie, o serie de magazine anunțând un ”Black Week” care ținea opt zile între aceste date. Marea schimbare a venit fiindcă o serie de magazine online, începând cu Evomag care a anunțat printre primii, dar mai ales eMAG, cel mai influent retailer online, au decis să devanseze Vinerea Neagră cu o săptămână.

De ce au „furat” startul? Pentru că după 29 urma Sfântul Andrei și Ziua Națională, mulți clienți plecau în mini-vacanțe și nu ar mai fi cumpărat, mai ales că o parte și-au luat liber și luni 2 decembrie. În plus, fiind multe comenzi, era posibil ca unele să nu fie livrate până la Moș Nicolae. Site-urile au avut mult mai puține probleme, picând mult mai rar, dovadă că s-a investit în partea de IT.

Tot în 2013 marketingul a atins noi culmi, unele magazine alegând să vândă de Vinerea Neagră produse excentrice care nu au legătură cu specificul acelor companii. Spre exemplu, eMAG a avut autoturisme pe site și a publicat un film în care o mașină era pusă într-o uriașă cutie, ca și când ar fi fost orice alt tip de produs. Și retailerul DOMO a vândut autoturisme și motociclete.

2014

Și la ediția din 2014 lumea s-a îmbulzit în magazine, atât în cele fizice, cât și pe cele online. Au fost însă mulți cei care s-au plâns că ofertele cu adevărat bune s-au terminat în prima oră. Magazinele electro-IT erau pline începând cu orele 6-7.00, iar în reportajele TV au fost intervievați oameni care nu veniseră cu un plan anume, ci au cumpărat ce le-a căzut la mână, fără a știi măcar dacă produsele erau cu adevărat la discount.

Marketingul a fost extins la maxim și au anunțat campanii de Black Friday magazine din majoritatea domeniilor, însă ”sărbătoarea” dura la foarte puține magazine doar o zi și în majoritatea locurilor era prelungită la trei zile. Au fost și campanii care se refereau la o întreagă „Săptămână Neagră” (Black Week).

Ca element inedit, site-uri cu profil creștin-ortodox au deplâns consumerismul excesiv și faptul că oamenii uită cu totul de „cele sfinte” când se îngrămădesc în magazine.

2015

În 2015 a fost o situație specială și s-a comunicat ceva mai puțin și mai discret, dat fiind contextul creat de tragedia din Colectiv și chiar și de atentatele de la Paris.

Vănzările au crescut și tot mai multe magazine au intrat în joc. S-au înmulțit campaniile de Black Friday pe parcursul anului, a existat și unul de vară, dar și diverse campanii apropiate ca denumire de Black Friday.

Surpiza celor de la eMAG a fost că au vândut lingouri și monede de aur, tot mai multe site-uri au avut și autoturisme la vânzare și unele site-uri au promis reduceri total nerealiste de 95%.

La produsele cu adevărat atractive reducerile au fost de 10-20% și stocurile au fost mici, mulți plângându-se că nu au apucat să pună produsul în coțul virtual și deja figura ca fiind epuizat.

Însă față de alți ani stocurile cu gadget-uri cu prețuri bune – smartphone-uri, smartwatch-uri – au fost ceva mai mari și mulți au scris că au reușit să-și cumpere, însă doar în primele minute după începerea promoțiilor.

2016

A crescut numărul de magazine care au participat și cele consacrate și-au crescut vânzarile. eMAG a livrat peste un milion de produse în valoare de 302 milioane lei, pe Fashion Days s-au cumpărat și genți de peste 6.000 de lei, iar pe F64 s-a vândut un obiectiv foto de 17.000 de lei.

Foarte populare au fost smartphone-urile premium care pe câteva magazine au avut reduceri importante, modele de 2.000-2.300 de lei putând fi cumpărate la 1.500-1.800 lei de cei care s-au miscat repede și le-au pus în „coșul electronic” în primele minute.

Au fost momente când site-urile populare au fost nefuncționale, însă mai puține decât în 2013 sau 2014.

Tot mai multi romani plătesc cu cardul, de exemplu, pe eMAG, 26% dintre comenzi au fost achitate in acest mod, mult dacă ținem cont că ponderea era de sub 12% în 2012. Datele procesatorului de plăți PayU au arătat că au fost cu 67% mai multe tranzacții online față de 2015 și valoarea coșului mediu de cumpărături a fost de 602 lei între 18 si 20 noiembrie.

2017

Și în acel an unele magazine au anunțat campanii încă de la 1 noiembrie și câteva online (cel mai cunoscut fiind EvoMag) au anunțat și o campanie de Black Friday gândită special pentru companii. În plus, tot ei au organizat un ”American Black Friday” pe 24 noiembrie, data Black Friday în SUA.

Multe magazine importante au început să negocieze reducerile cu diverșii furnizori încă de la început de an, iar pregătiri intense s-au derulat în ultimele trei-patru luni. Tot mai importante au devenit discuțiile între retaileri și companiile de curierat, fiindcă mereu sunt mulți oameni care nu-și primesc pachetele nici după 10-15 zile. Companii precum FAN Curier, Cargus sau Sameday au probleme cu recrutarea angajaților în unele zone ale țării și trebuie să-și facă din timp planurile și să stabilească termene cât mai realiste de livrare cu retailerii ale căror produse le transportă.

Organizația de e-commerce GPeC estima că valoarea produselor achiziționate online de Black Friday va depăși 170 milioane euro în 2017, în timp ce în 2016 a fost 130 milioane euro, iar în 2015, 100 milioane euro.

Datele Google privind căutările arată că în 2017 peste două treimi dintre căutările pe care românii le-au făcut despre Black Friday pe Google au fost de pe dispozitive mobile și oamenii încep să caute cu aproximativ o săptămână înainte folosind termeni generali precum ”telefon” sau ”mașină de spălat”, iar cu două zile înainte încep să caute și marca dorită. Interesant este topul categoriilor pentru care românii și-au pierdut interesul, locul întâi fiind ocupat de tablete.

Și în 2017 eMAG a vândut cel mai mult, stabilind un nou record de 360 milioane lei. S-au vândut și mașini de zeci de mii de euro, televizoare de mii de euro și genți de mii de lei.

2018

Datele Asociaţiei Magazinelor Online arătau că valoarea cumpărăturilor online a crescut cu 30% față de 2017. Cele mai multe vânzări au fost realizate din categoriile de produse pentru casă și îngrijirea casei, electrocasnice mici, îngrijire personală, fashion, televizoare, telefoane, anvelope și jucării. Anul trecut modalitățile de livrare au fost diversificate, astfel peste 70% dintre cumpărători au optat pentru livrare prin curier si 30% în showroom sau oficii poștale. Aproape 35% dintre cumpărători au plătit cu cardul.

​Numărul de tranzacții online a crescut cu 60% față de ediția 2017 a Black Friday, în timp ce ca valoare creșterea a fost de 40%, arată datele procesatorului de plăți PayU. Dacă se iau în calcul toate cumpărăturile online – plătite atât online cât și cu numerar la livrare, atunci PayU estima că valoarea totală a tranzacțiilor realizate în ziua de Black Friday a depășit un miliard de lei. Cea mai mare tranzacție a fost de aproape 130.000 lei, cineva cumpărând aur de acești bani.

Și anul trecut doar cei mai super-rapizi și norocoși au prins ofertele cu adevărat excelente: de exemplu 1.000 de telefoane Samsung Galaxy S8 s-au dat în 64 de secunde și 500 de iPhone X și-au găsit posesori în 43 de secunde la eMAG (compania pe platforma căreia s-a vândut de 450 milioane lei.

Datele de pe Google arată că românii au căutat mult termenul Black Friday. Interesul a început să crească puternic de miercuri seara, maximul a fost atins vineri dimineață și căutările au avut o creștere ușoară sâmbătă dimineața, când unele magazine încă aveau campanii.

Datele Google Trends arătau că interesul maxim al românilor pentru căutarea termenului Black Friday pe Google a fost vineri la ora 6.00. Raportat la acel punct de referință, un alt moment de maxim a fost joi spre vineri, la ora 0.00 (95%), dar ponderea a început să crească de miercuri la ora 20.00. Atunci era vorba de interes 8% față de punctul de maxim, iar o zi mai târziu ajunsese la 35%.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ciolacu anunță că nu va fi nicio creştere de cotă de TVA anul viitor

Publicat

pe

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a dat miercuri asigurări că „nu va fi nicio creştere de cotă de TVA” anul viitor. El a făcut aceste precizări întrebat despre varianta, vehiculată în spaţiul public de diverşi specialişti în economie, privitoare la creşteri de taxe de anul viitor, în contextul negocierilor pe care ministrul Finanţelor le poartă la Bruxelles, la Comisia Europeană, referitoare planul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar.

„Eu vă dau o veste tristă astăzi, nu va fi nicio creştere de cotă de TVA. Tocmai s-au terminat discuţiile dintre ministrul de Finanţe şi Comisia Europeană. A avut întâlniri şi astăzi, într-o oră se urcă în avion şi vine acasă şi sunt convins că mă va informa şi pe mine şi pe domnul preşedinte Nicolae Ciucă, cum este normal”, a declarat Marcel Ciolacu.

Acesta a precizat că veştile de la Bruxelles sunt bune.

„Normal, sunt veşti bune şi le discutăm în detaliu mâine (n.r. – joi). Înseamnă că nu vom mări taxele. Domne”, noi avem o evaziune fiscală de 10% din PIB, avem cel mai mare GAP de TVA, avem anumite cheltuieli necontrolate, de exemplu în domeniul Sănătăţii, unde, din punctul meu de vedere, noua legislaţie pe care am trecut-o prin Guvern, împreună cu ministrul de Finanţe, este corectă. Respectiv, să avem achiziţii centralizate pentru tot sistemul de sănătate, nu putem cumpăra o seringă, unii o cumpără cu 1 leu, alţii o cumpără cu 3 lei, aceeaşi seringă.Trebuie să termine, suntem în 2024, s-a terminat haiducia în România. Toată această ordonare va aduce, automat, la o reducere de cheltuieli”, a arătat Ciolacu.

Elevii din teritoriile ocupate ale Ucrainei vor învăța biografia lui Putin la școală. „Profesorii vor crea un cult al personalității liderului ocupanților”

Premierul s-a declarat total de acord privind realizarea unei „reforme bugetare”.

„Nu putem să ducem în continuare, să facem digitalizare, e impusă, şi, iarăşi, îmi pare rău, până-n 2026 se va termina. Nu mai putem să ne pitim şi nu mai putem să găsim motive, pentru că, altfel, pierdem banii din PNRR. (…) România se modernizează, nu vor fi taxe şi impozite, şi mai mult, nu va fi nicio creştere de TVA pentru că ar însemna o tâmpenie. Orice punct de creştere la TVA aduce o inflaţie de 0,5%, tocmai am adus inflaţia de la două cifre, am adus-o la sub 5%. Este pentru prima oară când avem o creştere la consum şi o creştere a nivelului de trai, acum, o luăm, din nou, de la capăt?”, a menţionat Ciolacu.

Şeful Executivului a făcut precizările înainte de participare la lansarea proiectului de construcţie a unui corp nou de spital de psihiatrie pentru copii în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, proiect realizat în baza unui protocol de colaborare între Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi Fundaţia Filantropică Metropolis.

Citeste in continuare

Evenimente

Amânarea ratelor bancare pentru producătorii agricoli a fost adoptată de Guvern

Publicat

pe

Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, o Ordonanță de urgență care prevede amânarea plății ratelor datorate băncilor de către fermierii afectați de seceta pedologică și de problemele economice generate de războiul din Ucraina.

Conform Ministerului Agriculturii, OUG prevede suspendarea de drept, începând cu data solicitării, a rambursării datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Modificările și completările vizează următoarele aspecte:

– transmiterea către creditori a solicitării de suspendare, însoțită de copia procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate

– dobânda percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în valută, stabilite în contracte, după caz. Nivelul ROBOR-ului se stabilește în ziua înregistrării cererii debitorului

Măsura suspendării executărilor silite se va aplica -aloric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor documente în vederea certificării cantităților livrate.

În cazul în care debitorii își achită până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024. Măsura se aplică pe întregul lanț valoric, respectiv fermieri – distribuitori – producători/furnizori.

Pe toată perioada aplicabilității măsurilor menționate sunt interzise orice acte sau operațiuni având ca obiect transferuri patrimoniale de către fermieri, altele decât cele făcute în cursul firesc al desfășurării activității curente, acestea fiind prezumate ca realizate în frauda creditorilor și lovite de nulitate absolută.

Termenul de aplicare a măsurilor descrise mai sus se prelungește până la data de 01 august 2025

De prevederile actului normativ vor beneficia producătorii agricoli din contractele de credit, respectiv leasing, încheiate cu instituții de credit sau instituții financiare nebancare, care dețin copii ale proceselor – verbale de constatare și evaluare a pagubelor, încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate.

Citeste in continuare

Evenimente

Alocațiile pentru copii cresc din ianuarie 2025: Noile sume anunțate

Publicat

pe

De la 1 ianuarie 2025, alocațiile pentru copii vor beneficia de o nouă majorare, conform anunțului făcut de Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu.

ceasta a precizat că alocațiile vor fi ajustate cu o creștere de 10,4%, în conformitate cu rata inflației, oferind astfel un sprijin financiar suplimentar familiilor din România. Măsura face parte din strategia guvernamentală de a sprijini părinții în creșterea și educarea copiilor, oferindu-le un ajutor financiar adaptat la creșterea costurilor vieții.

Noile valori ale alocațiilor pentru copii începând din 2025

Ministrul Muncii a detaliat sumele ce vor fi acordate după această ajustare. Astfel, pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația va ajunge la 323 de lei lunar, în timp ce pentru copiii cu vârsta sub 2 ani și cei cu dizabilități, alocația va depăși 700 de lei. „Alocațiile vor crește cu 10,4%, ceea ce înseamnă că pentru copiii mai mari de 2 ani vom ajunge la aproximativ 323 de lei, iar pentru cei sub 2 ani, valoarea va crește la peste 700 de lei”, a declarat Simona Bucura Oprescu.

Această ajustare a alocațiilor continuă tendința de creștere anuală în funcție de rata inflației. În luna ianuarie 2023, alocațiile au fost majorate cu 13,8%, urmând aceeași regulă stabilită prin Ordonanța de Urgență 126/2021, care prevede că, începând din 2023, alocațiile se indexează automat anual, conform inflației anuale comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Creșterea din ianuarie 2023 a dus la următoarele valori:

de la 256 de lei la 292 de lei pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani și pentru tinerii care urmează cursuri liceale sau profesionale;
de la 631 de lei la 719 lei pentru copiii cu handicap de până la 18 ani.

Majorarea alocațiilor vine ca o măsură de protecție socială esențială pentru familiile din România, contribuind la acoperirea unor costuri crescute în educația și îngrijirea copiilor. Indexarea automată cu inflația, conform reglementărilor în vigoare, asigură că aceste sume reflectă evoluțiile economice și ajută familiile să facă față provocărilor financiare.

Alocațiile se vor majora în fiecare an, la începutul lunii ianuarie, pe baza inflației raportate de INS pentru anul anterior, asigurând astfel o ajustare constantă a acestui ajutor esențial pentru familii.

Citeste in continuare

Trending