Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a dispus luni, investigaţii asupra incidentului din portul Constanţa, în care o navă care avea la bord 14.600 de ovine s-a înclinat la 60 de grade rămânând la marginea şenalului navigabil, potrivit unui comunicat al Ministerului, scrie Mediafax. Ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode, a dispus, la prima oră a dimineții, prin ordin de ministru, inițierea investigației tehnice privind siguranța și constituirea comisiei de investigație.
Totodată, ministrul Lucian Bode a semnat și un ordin comun alături de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe și Csutak Nagy Laszlo, președintele Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru constituirea de echipe mixte care vor verifica modul în care au fost respectate prevederile legale privind încărcarea-descărcarea, îndeplinirea serviciilor de siguranță maritimă, gradul de poluare, contaminarea apei în urma incidentului, respectarea condițiilor de transport privind suprafața necesară îmbarcării, verificarea documentelor însoțitoare, dar și alte elemente ce pot rezulta în urma investigațiilor.
”Dacă în urma verificărilor vom constata o încălcare a prevederilor legale, vom sesiza organele abilitate astfel încât cei responsabili să răspundă. Nu putem să permitem repetarea unor asemenea evenimente”, a spus ministrul Lucian Bode.
Edilul a povestit în exclusivitate pentru Realitatea PLUS, în cadrul unei întâlniri interne a Partidului Național Liberal, desfășurată în toamna anului trecut la Sighetu Marmației, Ilie Bolojan le-ar fi transmis primarilor prezenți că PSD nu va ajunge să preia conducerea Guvernului la momentul rotativei, deși acest lucru era prevăzut în protocolul coaliției de guvernare.
Bomba zilei: Bolojan vrea să îi trădeze pe social-democrați
Potrivit primarului, discuția ar fi avut loc în timpul Școlii de Vară a liberalilor, la începutul lunii octombrie, într-un cadru informal, la o masă la care participau aproximativ zece primari, înconjurați de zeci de membri ai partidului, parlamentari și lideri locali. În acel context, mai mulți edili ar fi ridicat problema măsurilor adoptate de Guvern și a riscului ca acestea să fie anulate în cazul în care PSD ar prelua funcția de premier la rotativă.
Primarul susține că Ilie Bolojan ar fi transmis atunci că, deși rotativa va avea loc, social-democrații nu vor ajunge să numească premierul. „Și atunci noi am întrebat, cum adică. Și a spus: `Veți vedea, există un plan`. Din ceea ce noi am aflat ulterior, se pare că va fi un premier tehnocrat din zona USR ului, nu din PSD”, a dezvăluit primarul.
Dezvăluire șoc la Realitatea PLUS: ”Bolojan vrea să pună un premier de la USR, nu de la PSD”
Din punctul lui de vedere, Vladimir Petruț susține că această strategie ar avea rolul de a împiedica revenirea asupra unor decizii considerate sensibile și de a evita un eventual impact electoral negativ pentru PNL. El a mai spus că, în interiorul partidului, există temeri că PSD ar putea modifica anumite politici dacă ar prelua conducerea executivului, ceea ce ar afecta echilibrul politic înaintea alegerilor.
De ce nu vrea Bolojan să dea guvernarea PSD-ului la rotativa guvernamentală
„Eu știu că nu va fi dată guvernarea PSD-ului, pentru că PSD-ul, prin metehnele lor și modul lor de a lucra, ar fi tentat să dea înapoi anumite lucruri care au fost luate și atunci barometrul politic în alegeri ar face o diferență. PNL-ul n ar putea să se lupte cu PSD-ul pentru a și menține măsurile și atunci va veni un tehnocrat care să mențină măsurile, să nu afecteze cele două partide. O să vedeți că așa va fi”, a dezvăluit politicianul.
Întrebat dacă PSD ar trebui să țină cont de aceste dezvăluiri și să iasă de la guvernare, Vladimir Petruț a declarat că social-democrații pot proceda fix așa cum își doresc.
„Este problema lor personală, dar eu am ținut foarte mult, bine, eu am mai spus chestia asta o dată, și am ținut foarte mult să fie înregistrată la dumneavoastră această declarație, pentru că atunci când va veni momentul o să vedeți că o să mă sunați să mi spuneți că am avut dreptate”, a încheiat Vladimir Petruț.
La Davos se semnează pactul pentru Consiliul pentru Pace, la invitația președintelui american Donald Trump. România lipsește pe motiv că nu are posibilitatea să achite taxa de aderare de un miliard de dolari. Realitatea Plus și realitatea.net transmit, în direct, declarațiile lui Donald Trump de la Davos.
UPDATE 12.20 – Războiul din Gaza se apropie de sfârșit
Vorbind despre situația din Gaza, Donald Trump a declarat că „războiul se apropie de sfârșit” și a lansat un avertisment către mișcarea islamistă palestiniană Hamas: „Dacă Hamas nu face ceea ce a promis (…), va fi sfârșitul pentru ei. Știți, s-au născut cu armele în mâini.”
SUA au pus capăt la opt conflicte în nouă luni
Președintele american a afirmat că Statele Unite au „stins numeroase incendii” și că administrația sa a reușit să „oprească opt războaie în nouă luni”. „Suntem bucuroși că putem pune capăt acestor conflicte”, a adăugat el.
UPDATE 12:10 – Donald Trump anunță că „un război va fi încheiat foarte curând”, făcând referire la conflictul din Ucraina. „Știți despre ce vorbesc, cel pe care credeam că îl voi rezolva ușor, dar s-a dovedit a fi cel mai dificil”.
UPDATE 12.05: „Toată lumea vrea să facă parte din Consiliul Păcii”.
ORA 12:00 Ceremonia de semnare a debutat, cu membrii fondatori ai Consiliului Păcii pe scenă.
Printre aceștia se numără președintele Argentinei, Javier Milei, și premierul Ungariei, Viktor Orbán, alături de alți lideri.
Joi, la Davos are loc penultima zi a Forumului Economic Mondial, dominată de tensiuni geopolitice, reacții la inițiativa lui Donald Trump privind Consiliul pentru Pace și intervenții-cheie ale liderilor globali, inclusiv din partea UE și Rusiei.
Alte momente așteptate joi
Sesiuni despre inteligența artificială și reglementare globală
Dezbateri privind viitorul comerțului internațional, în contextul tensiunilor dintre SUA, China și UE
Întâlniri bilaterale între lideri de stat și CEO ai marilor companii tech și energetice
La mijlocul lunii ianuarie, România a fost lovită de un val de frig care a pus sistemul energetic sub presiune. În loc să reacționeze strategic, statul a intrat în „modul de supraviețuire”, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Consumul de gaze a crescut cu 5%, cel de electricitate cu 7%, iar prețul gazului a urcat cu 13%. În mod normal, asta ar fi dus automat la scumpirea curentului, însă o conjunctură favorabilă a făcut ca o situație de criză să fie evitată.
Această „decuplare” între gaz și electricitate a fost o excepție fericită, nu rezultatul unei planificări guvernamentale. A arătat însă ce înseamnă cu adevărat securitate energetică: nu discursuri, ci capacitatea de a avea alternative reale în momente de criză. Fără vânt, România ar fi fost forțată să ardă mai mult gaz, să importe mai mult și să devină mai vulnerabilă — cu efecte în lanț până în Republica Moldova.
Concluzia autorului este clară: 18 ianuarie 2026 a fost o lecție despre ce înseamnă autonomie energetică. Nu improvizație, nu „merge și-așa”, ci diversificare, flexibilitate, stocare și coordonare unitară. Tocmai de aceea, se reiterează propunerea înființării unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, care să gestioneze integrat toate formele de energie și să permită decizii rapide în momente critice. România are nevoie de strategie, nu de noroc meteorologic.
