Connect with us

Stiri economice

​Salariul minim. Guvernul nu se grăbește să aprobe majorarea/ Ministrul Muncii: Nu dorim să luăm decizii peste noapte, nu am pus partenerii sociali în fața faptului împlinit – Finante & Banci

Publicat

pe

Violeta Alexandru a spus că la preluarea mandatului nu a găsit niciun scenariu privind salariul minim, nicio analiză de lucru, fiind luat totul de la zero.

Sindicatele și patronatele urmează să analizeze documentul cu cele trei scenarii până marțea viitoare când va avea loc o nouă întâlnire.

„Am convenit asupra analizării acestui material, astfel încât următoarea şedinţă să aibă loc marţi. Acesta este modul în care lucrăm şi contăm pe punctul lor de vedere pentru luarea unei decizii. (…) Mi-am exprimat deschiderea la dialog. Nu dorim să luăm decizii peste noapte, nu i-am pus (n.r. partenerii sociali) în fața faptului împlinit”, a spus Violeta Alexandru.

Potrivit analizei de impact, au fost luate în calcul trei scenarii de creștere, toate trei având în vedere o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei. Diferența este dată de instituirea unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice, în cazul scenariului 2, și de instituirea unui mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, în cazul scenariului 3.

Scenariul I Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei.

Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menținere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflației.

Scenariul II Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;

În plus față de scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice:
➢ în cazul în care diferență dintre creșterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim și cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creșterii economice, coeficientul de creștere fiind 0%;
➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, fără a depăși 1 punct procentual;
➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, negociat, fără a depăși 2 puncte procentuale.

Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea și se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situației economice prin deteriorarea profitabilității firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariații să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare.

Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al profitabilității sectorului privat.

Scenariul III Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;

În plus față de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, respectiv: coeficientul de corecție este un procent din diferența dintre rata efectivă și „rata naturală” a șomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali.

Pentru „rata naturală” a șomajului se folosește NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei BIM.

Această metodă prezintă, în plus față de sustenabilitate și majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ține cont de poziția ciclică a economiei și contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situației de pe piața muncii. În cazul în care rata șomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creștere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat și în acest fel creșterea câștigului mediu brut este încetinită față de scenariul I, presiunile inflaționiste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.

O situare a ratei efective a șomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creșteri a salariului minim pentru angajarea de forță de muncă și diminuarea șomajului.

Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al pieței muncii.

Pentru anul următor, mecanismul de corecție nu va fi aplicat întrucât creșterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata șomajului conform metodologiei BIM este prognozată la 3,8%, rată egală cu cea naturală.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Un mare producător de zahăr din România CONCEDIAZĂ zeci de angajați. Ce ofertă li s-a făcut oamenilor?

Publicat

pe

Agrana România, unul dintre cei mai mari producători de zahăr de pe piața locală, va disponibiliza zeci de angajași de la Fabrica din Buzău, până la finele anului. Decizia companiei austriece a fost luată la câteva luni după oprirea procesului de rafinare.

Producătorul austriac a notificat Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Buzău, anunțând că s-a ajuns la un acord cu sindicaliștii, iar din decembrie vor pleca acasă peste 50 de oameni, potrivit regulile privind concedierea colectivă.

„Începând cu 10 decembrie, 55 de salariați vor fi afectați de măsura concedierii, dintr-un număr de aproximativ 350 cât înseamnă tot grupul Agrana. Aceste persoane care vor fi concediate vor primi plăți compensatorii, respectiv 6 salarii brute individuale pentru o vechime între 1-10 ani, 9 salarii pentru o vechime între 10 și 15 ani, 12 salarii pentru vechime 15-20 de ani și pentru peste 20 de ani, 15 salarii brute individuale”, a declarat directorul AJOFM Buzău pentru presa locală.

Acesta a precizat că în total sunt în jur de 350 de persoane angajate şi din acest grup, 55 de salariaţi sunt concediaţi, „în niciun caz nu reiese că s-ar închide fabrica”. nici că va fi relocată

Citeste in continuare

Evenimente

Este scandal uriaș pe implementarea salariului european. Sindicaliștii cer guvernului măsuri de urgență

Publicat

pe

Este scandal uriaș pe implementarea salariului european în țara noastră. Sindicaliștii cer de urgență Guvernului să stabilească mecanismul de creștere al venitului și cer să fie respectate prevederile directivei, potrivit Realitatea Plus.

Potrivit calculelor făcute de sindicate, venitul brut ar trebui să ajungă la 4.300 de lei, însă simulările de până acum arată că salariul va ajunge la 4.100 de lei brut ceea ce înseamnă un salariu net de puțin peste 2.400 de lei.

Miercuri, sindicatele și patronatele discută cu premierul despre venit, iar sindicaliștii cer ca formula de calcul să fie bazată pe date efective și nu pe prognoze.

Mai mult, directiva spune că salariul minim se va raporta la jumătate din salariul mediu. Ultimele date publicate de INS arată că în luna august salariul mediu a scăzut.

Citeste in continuare

Evenimente

Ce angajați români din străinătate vor beneficia de al 13-lea salariu și prime de Crăciun?

Publicat

pe

Românii care lucrează în unele țări ale Uniunii Europene se pot bucura chiar și de al 14-lea salariu, precum și de bonusuri acordate la final de an. Mai precis, este vorba de două state care acordă astfel de beneficii angajaților.

În Austria şi Italia, angajaţii primesc două salarii în plus pe an. Unul dintre ele vine chiar înainte de vacanța de vară, în timp ce celălalt este plătit înaintea sărbătorilor de Crăciun.

Românii care lucrează în aceste două țări se pot bucura din plin de al 13-lea și al 14-lea salariu. Acestea sunt numite „Prime de Crăciun și de vacanță” sau uneori „al 13-lea și al 14-lea salariu”, scrie BZI.

Alte țări UE care le oferă bonusuri angajaților se află Portugalia, Spania, Grecia, Austria și Italia.

Unele companii împart cele două plăți speciale pe cursul anului, la fiecare trei luni, adică de patru ori pe an. 

Citeste in continuare

Trending