Consumul de carne de porc în România este de 32 de kilograme/locuitor/an, însemnând aproximativ 600.000 de tone de carne anual, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistiscă (INS). Din acestea, peste 65% vor veni din import, iar preţurile în supermarketuri au crescut deja cu 20% faţă de luna iulie.
„Peste 65% luna asta import, am crescut de la 45% la 65%. Cred că va fi o explozie de la începutul lunii decembrie, iar preţul deja a explodat, la porcul în viu, dacă doresc să achiziţioneze de la gospodăria populaţiei în câteva zile, de la 10 lei/kg în viu, a ajuns în Botoşani de exemplu la 15 lei. În supermarket, preţurile deja au crescut cu 15-20% faţă de luna iulie şi se aşteaptă creşteri în continuare”, a explicat pentru Mediafax Mary Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP).
Sorin Minea, preşedinte Romalimenta, a adăugat că, deşi suntem mari consumatori, „niciodată România nu a produs mai mult de 50% din necesar, în ultimii 25 de ani”.
Întrebat dacă românii vor putea mânca produse din carne de porc autohtonă la târgurile organizate de sărbători anul acesta, Sorin Minea a spus că „La târgurile astea de care vorbiţi dumneavoastră, mă îndoiesc profund că vreunul dintre producători poate demonstra trasabilitatea fără etichetă. Aceia vor spune că (produsele n.r.) sunt de la ei din curte, bio, naturale. Deci, dacă vreţi să mâncaţi ceva de care habar nu aveţi de unde este, vă recomand cu căldură aceste târguri. Nici eu nu ştiu, nici ei nu ştiu. Dar dacă nu cumva au crescătorii ascunse prin codrii patriei, restul cumpără carne de unde găsesc mai ieftină, cu pestă din România sau de afară”.
Acesta a mai spus că producătorii nu au documente prin care să demonstreze parcursul comercial al cărnii, iar cârnaţii aşa numiţi „tradiţionali” ar putea fi fabricaţi din carne din mai multe ţări, prezentată drept autohtonă.
„Producătorii aceştia aşa-zişi tradiţionali, niciunul nu are hârtii de trasabilitate. Ei cumpără pe încredere, vă spun ei că (produsul n.r.) e de la ei din curte. Eu când vând carne în magazin, dacă vând carne ca atare, potrivit legislaţiei trebuie să spun de unde provine, România, Spania, Germania. Într-un produs precum mezelul, cârnaţ, salam şi aşa mai departe, într-un cârnat poate să fie carnea din trei ţări. Dumnezeu ştie ce-i acolo. Dar dacă el spune că e naturală de la el din curte şi dumneavoastră credeţi…”, a declarat Minea pentru Mediafax.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a deschis oficial vineri, 29 noiembrie, târgul dedicat Zilei Naționale a României „Mâncăm și trăim românește”. Cu această ocazie, ministrul a înmânat grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnați de Pleșcoi” și ”Telemea de Sibiu”.
Întrebat de unde achiziţionează carnea producătorii de Cârnaţi de Pleşcoi, ministrul a răspuns că „de peste tot”, însă reţeta este orginală românească. „O cumpără de peste tot, dar reţeta e consacrată, reţeta este a lor. Deci reţeta, compoziţia, modul de preparare, nu mai are nimeni voie să folosească brandul respectiv pentru că e un brand recunoscut. Avem la nivel naţional 727 de produse înregistrate pe schemele de calitate naţională, recunoscute la nivel naţional, iar la nivel european avem doar 7. Carnea trebuie să fie de calitate, dar procurată de unde pot. În cazul cărnii de porc, din păcate din cauza acestei crize a pestei porcine africane, multă vreme de acum încolo carnea care se produce în România va fi mult sub necesarul de consum. Acum am ajuns undeva la 35%. Deci, dacă înainte de această criză produceam cam 60% din consum, acum în doi ani de zile s-a ajuns la 35% din consum. Restul este din import”, a declarat pentru Mediafax ministrul Agriculturii.
Fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) Horia Constantinescu a dat nişte exemple prin care şi-a exprimat scepticismul cu privire la realitatea produselor tradiţionale româneşti. „Marea majoritate nu sunt, în opinia mea, tradiţionale, ci etichetele sunt cu iz tradiţional”, a spus acesta.
„Închideam un magazin în Piaţa Delfin care vindea produse sibiene. Vreţi să râdem împreună? De ce credeţi că erau produsele sibiene? Pentru că cei doi patroni erau din Sibiu. Produsele erau din Buzău, Călăraşi şi alte zone. Şi întrebându-i de ce aţi scris Bunătăţi de Sibiu? Păi noi suntem din Sibiu. Cam aşa sunt şi produsele, marea majoritate nu sunt în opinia mea tradiţionale, ci etichetele sunt cu iz tradiţional. Închideam un sibian de lângă un magazin important din Constanţa şi-mi spunea directorul magazinului că ăsta vine dimineaţa, ia produsele de la noi, le pune etichetele, le dă cu boia şi cu piper şi zice că sunt produse de el. Cum ar putea unul care e permanent la vânzare, la raion, la tejghea să şi producă dacă el e zilnic acolo? Cine le trimite? Bunică-sa?”, a relatat Horia Constantinescu, pentru Mediafax.
Dacă în privinţa cărnii nu ne putem pronunţa că este autohtonă, situaţia nu este diferită nici în cazul fasolei. Potrivit ultimelor date publicate de INS privind fasolea, românii au consumat 3 kilograme de fasole verde/locuitor pe an, în perioada 2015-2016, însemnând 60.000 de tone de fasole pe an.
În 2018, producţia de fasole a fost de 17.000 de tone, aproximativ o treime faţă de producţia de 57.000 de tone de fasole din 1990.
Dacă luăm în considerare autoconsumul din mediu rural, orăşenii consumă 90% din fasolea provenită din import.
Autorităţile şi specialiştii transmit, aşadar, că din întreg marketingul cu produse tradiţionale româneşti, singurele care pot să îşi onoreze acest statut sunt reţetele.
Carnea de porc provine majoritar din import, iar la acest moment doar două judeţe au rămas neafectate de pesta porcină africană. În acest context, rămâne ca în loc de mâncare tradiţională să achiziţionăm produse ale căror „etichete sunt cu iz tradiţional”.
