Connect with us

Stiri economice

​Document Proiectul lege privind creșterea salariului minim a fost publicat. Vezi 4 efecte directe ale creșterii salariului minim – Finante & Banci

Publicat

pe

​Proiectul de lege care propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat de anul viitor la 2.230 lei lunar ( o creștere de 7,2 % față de luna decembrie 2019) a fost publicat miercuri de Ministerul Muncii. În anul 2019 tariful orar este de 12,43 lei/oră pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, iar în anul 2020 tariful orar va fi de 13,327 lei/oră pentru un program complet de lucru, arată nota de fundamentare care însoțește proiectul.

La stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2020 la valoarea de 2.230 lei s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considereare rata inflației și creșterea reală a productivității muncii pe persoană, precum și factori de corecție în funcție de dinamica creșterii economice, mai arată Nota de Fundamentare.

Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut (fără alte sporuri) se menține la 2.350 lei lunar.

În anul 2019 tariful orar corespunzător acestui salariu este de 14,044 lei/oră pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, iar în anul 2020 tariful orar se menține la 14,044 lei/oră pentru un program complet de lucru de 167,333 ore.

În prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 2.080 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, în medie pe lună în anul 2019, reprezentând 12,43 lei/oră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

În România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2080 lei un număr de 1.370.232 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariați activi – 5.631.757. La aceștia se adaugă un număr mic de funcționari publici (33 salariați). Față de aceste categorii, pentru sectorul construcții, de salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit la 3000 lei beneficiază un număr de 310.778 angajați.

Se estimează, totodată, că majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor și reducerii muncii la negru.

Creșterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forță de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariați(femei, tineri,etc.).

  • Ce efecte are creșterea salariului minim?

De asemenea, majorarea salariului de baza minim brut pe tara influențează alte drepturi și obligații, cum ar fi:

  • modificarea salariului de baza minim brut pe țară determină creșterea contribuției pentru persoane cu handicap neincadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78(3)); –
  • modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art.151);
  • majorarea plafonului în funcție de care persoanelor fizice ce obtin venituri non-salariale le poate reveni obligația de a plăti contribuții de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcție de nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare la termenul de depunere a declarației unice pentru veniturile estimate – Legea 227/2015-art145 (1) lit.b); art.146 (51);art.180);
  • majorarea normelor de venit pentru veniturile din activități independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfășurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12. (Legea 227/2015 – art.69(3)).

Impactul asupra mediului de afaceri

Majorarea salariului minim brut pe țară a condus la majorarea costului unitar cu forța de muncă și la scăderea profitabilității firmelor din sectoarele industriei producătoare de bunuri de consum. Măsura creșterii salariului minim afectează ramuri cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic față de medie, cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă.

În ramurile comerţ cu amănuntul cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete şi transporturi terestre şi transporturi prin conducte sunt concentraţi peste 30% din salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim, fiind astfel principalele ramuri influenţate de măsura de majorare a salariului minim. Alte sectoare economice vulnerabile sunt: activități de investigații și protecție, restaurante și alte activități de servicii alimentație, industria alimentară.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Lovitură pentru Guvernul Ciolacu. Comisia Europeană cere suspendarea celei de-a treia tranșe din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro

Publicat

pe

România nu și-a respectat angajamentele luate în ceea ce privește reforma întreprinderilor de stat, dar şi cele legate de investiţii din domeniul transporturilor şi de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor. Motiv pentru care Comisia Europeană cere suspendarea tranșei de plată numărul 3, din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro.

Comisia Europeană (CE) a aprobat marţi o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de două miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse şase jaloane, fiind vorba despre reforme ale guvernanţei întreprinderilor de stat, precum şi de investiţii din domeniul transporturilor şi de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor.

În acest context, Comisia Europeană propune suspendarea parţială a plăţii în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. „Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante, ele primind totodată o plată parţială legată de jaloanele şi ţintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, precizează Executivul comunitar în comunicat.

Potrivit sursei citate, cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme şi a 17 investiţii care vor genera schimbări pozitive pentru cetăţenii şi întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziţia verde şi digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale şi de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia şi managementul apei, al deşeurilor şi al pădurilor.

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se află stimularea eficienţei energetice în industrie. Astfel, a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investiţiilor în eficienţa energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanţă energetică, introduce supravegherea pieţei şi aplicarea standardelor de eficienţă energetică, precum şi noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.

De asemenea, în ceea ce priveşte reforma sistemului public de pensii, a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabileşte că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului aferent veniturilor obţinute. Conform principiului contributivităţii, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuţiilor plătite în timpul vieţii profesionale.

În plus, vor fi investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a parcului imobiliar existent în condiţiile în care au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice şi contracte de renovare integrată (consolidare seismică şi eficienţă energetică) a clădirilor publice.

Comisia a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor şi ţintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic şi financiar (CEF), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a emite un aviz.

În paralel, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că jaloanele respective legate de investiţii şi de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziţie o lună pentru a-i transmite Comisiei observaţiile sale.

„În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă şi după evaluarea observaţiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România. În cazul în care, în urma observaţiilor transmise de România, Comisia îşi confirmă evaluarea potrivit căreia jaloanele în cauză nu au fost atinse în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plăţi (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre”, se mai arată în comunicatul CE.

Din momentul respectiv, România va avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârşitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, ea va ridica suspendarea şi va efectua plata cuantumului suspendat, apreciază reprezentanţii CE.

Planul de redresare şi rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi de reforme. Planul va fi finanţat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. 

Citeste in continuare

Evenimente

Un mare producător de zahăr din România CONCEDIAZĂ zeci de angajați. Ce ofertă li s-a făcut oamenilor?

Publicat

pe

Agrana România, unul dintre cei mai mari producători de zahăr de pe piața locală, va disponibiliza zeci de angajași de la Fabrica din Buzău, până la finele anului. Decizia companiei austriece a fost luată la câteva luni după oprirea procesului de rafinare.

Producătorul austriac a notificat Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Buzău, anunțând că s-a ajuns la un acord cu sindicaliștii, iar din decembrie vor pleca acasă peste 50 de oameni, potrivit regulile privind concedierea colectivă.

„Începând cu 10 decembrie, 55 de salariați vor fi afectați de măsura concedierii, dintr-un număr de aproximativ 350 cât înseamnă tot grupul Agrana. Aceste persoane care vor fi concediate vor primi plăți compensatorii, respectiv 6 salarii brute individuale pentru o vechime între 1-10 ani, 9 salarii pentru o vechime între 10 și 15 ani, 12 salarii pentru vechime 15-20 de ani și pentru peste 20 de ani, 15 salarii brute individuale”, a declarat directorul AJOFM Buzău pentru presa locală.

Acesta a precizat că în total sunt în jur de 350 de persoane angajate şi din acest grup, 55 de salariaţi sunt concediaţi, „în niciun caz nu reiese că s-ar închide fabrica”. nici că va fi relocată

Citeste in continuare

Evenimente

Este scandal uriaș pe implementarea salariului european. Sindicaliștii cer guvernului măsuri de urgență

Publicat

pe

Este scandal uriaș pe implementarea salariului european în țara noastră. Sindicaliștii cer de urgență Guvernului să stabilească mecanismul de creștere al venitului și cer să fie respectate prevederile directivei, potrivit Realitatea Plus.

Potrivit calculelor făcute de sindicate, venitul brut ar trebui să ajungă la 4.300 de lei, însă simulările de până acum arată că salariul va ajunge la 4.100 de lei brut ceea ce înseamnă un salariu net de puțin peste 2.400 de lei.

Miercuri, sindicatele și patronatele discută cu premierul despre venit, iar sindicaliștii cer ca formula de calcul să fie bazată pe date efective și nu pe prognoze.

Mai mult, directiva spune că salariul minim se va raporta la jumătate din salariul mediu. Ultimele date publicate de INS arată că în luna august salariul mediu a scăzut.

Citeste in continuare

Trending