Evenimente
Fostul sef Antitero, combinatorul SRI, a făcut milioane de euro de pe urma traficului de țigări și parfumurilor de lux care erau dosite in cala avioanelor
Cum se explică faptul că bugetul pe acest an, impus de PNL prin siluirea Constituției, nu prevede sume cât de cât semnificative destinate dezvoltării? Cum se explică în același timp că, în materie de colectare, Guvernul PNL nu țintește acolo unde se produce marea evaziune, ci întoarce pur și simplu capul în altă parte, spre cetățeanul simplu și spre micile afaceri pe care le mai pot învârti românii? În 2020 și mai ales în 2021, răspunsurile la întrebările de mai sus vor defini un stat asistat. Sau, mai bine spus, captiv.
Era până acum o trăsătură definitorie a politicilor de tip liberal accelerarea dezvoltării în domenii aducătoare de valoare adăugată. Astfel încât, într-un viitor previzibil, câștigurile realizate astfel să poată fi redistribuite în beneficiul societății. Vremurile când în laboratoarele de strategie ale PNL se elaborau politici care porneau de la această premiză au trecut de mult. Din această perspectivă și nu numai, PNL și-a pierdut atât substanța liberală cât și substanța națională. Ce se întâmplă dacă nu pompezi bani în dezvoltare și mai ales în acele domenii care îți întorc înapoi investițiile cu profit maxim? Creșterea economică stagnează pur și simplu. România a reușit câțiva ani să se situeze pe poziții fruntașe în Uniunea Europeană din perspectiva creșterii economice. O creștere despre care permanent Klaus Iohannis și consilierii săi de la Cotroceni au afirmat că nu este durabilă. Că nu este sustenabilă. Că nu este realistă. Iar acum și în acest an mai ales ei vor justifica oprirea creșterii arătând cu degetul spre greaua moștenire. Numai că bugetul le aparține. În totalitate. Iar la baza lui a stat o filozofie economică. Care este găunoasă. Cel puțin din aceasă perspectivă. Nu sunt acolo prevăzuți bani pentru investiții, nici măcar în sensul salvării aparențelor. Dacă nu investești, n-ai creștere. Și tot ce-ți mai rămâne de făcut este să te uiți înapoi cu mânie. Și să dai vina pe „ciuma roșie”. Uitând că și „ciuma roșie” a procedat, în felul ei, atipic. De fapt s-a produs o inversare de politici. În sensul că PSD a făcut eforturi mai mari pentru dezvoltarea României deși după opinia mea insuficente, dar oricum mai mari în comparație cu PNL, care merge înainte și cu frâna de picior apăsată la maximum și cu cea de mână trasă cât se poate de sus.
În același timp, uitându-ne la bugetul promovat prin asumara răspunderii și fiind atenți la declarațiile publice ale liderilor PNL, descoperim cea de-a doua hibă care transformă România în stat captiv. Încasările. Se vorbește insistent despre reformarea ANAF, în vedera creșterii gradului de încasare. Despre reformare, în sensul digitalizării la maximum a operațiilor. Dar nu se spune nimic despre vreo schimbare a filozofiei care stă la baza acestui proces de colectare. De fapt, PNL încearcă să mascheze o întreagă operațiune făcută la scală națională, care vizează protejarea la maximum a multinaționalelor. Dacă întreaga economie bazată pe capitalul autohton, reprezentând maximum jumătate, în cele mai optimiste statistici, din economia națională, pompează la buget circa 80% din totalul veniturilor, iar economia rezultând din investițiile străine doar 20%, trebuie să ai orbul găinii pentru a ajunge la concluzia stupidă că digitalizarea și perfecționarea sistemelor informatice sunt de natură să crească încasările la buget. Fără ca această modernizare să fie însoțită și de o schimbare fundamentală a strategiei de colectare.
Din perspectiva de mai sus, nici PSD la guvernare nu a făcut prea mult. Pentru că pur și simplu s-a temut să se confrunte cu marii evazioniști. Când PSD a revenit la guvernare după „tehnocratul” Dacian Cioloș, s-a făcut mult timp că nu vede faptul că în ANAF fuseseră detașați și lucrau la greu circa 100 de ofițeri SRI. Evident că această operațiune tipică pentru un stat subteran avusese drept pretext lupta principalului serviciu secret al țării împotriva evaziunii fiscale și criminalității din domeniul economic. În realitate, SRI făcea astfel ceea ce face și acum. Protejează interesele concernelor străine. Care, la rândul lor, se află sub protecția statelor de origine. Într-un târziu, sub presiunea presei în special, pe măsura aparentei destructurări a binomului SRI-DNA, o bună parte din ofițerii SRI au fost retrași de la ANAF. Dar experiența lor a fost între timp implementată și preluată de cei care au rămas. Și nici sub guvernările PSD nu a putut fi oprită marea evaziune fiscală pe care multinaționalele o fac utilizând sofisticate inginerii financiare, prin care își externalizează profiturile. În special prin așa-zisele achiziționări de servicii la un cost mult mai mare decât cel real. Liviu Dragnea, sub presiunea opiniei publice, a avut la ultimul Congres organizat de el în PSD o tresărire de demnitate și de patriotism. Atunci când a semnalat această realitate și s-a gândit că cel mai simplu instrument pentru eficientizarea colectării ar fi impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri. Odată încasat acest impozit, societatea evazionistă putea să facă câte jonglerii dorea cu banii câștigați în România, fără a mai afecta bugetul statului. Această declarație a echivalat cu semnarea unei sentințe la moarte. Dragnea nici măcar nu și-a mai putut duce acest plan până la capăt, pentru că între timp a fost atacat concentric și în forță de reprezentanții statelor de origine ale multinaționalelor evazioniste. Tot ce a mai putut face PSD, o nimica toată, a fost să impoziteze strict doar cifra de afaceri a societăților din domeniul energetic. A durat foarte puțin. Pentru că una dintre primele măsuri luate de Guvernul Orban, tot prin asumarea răspunderii, a fost revenirea din această perspectivă la situația anterioară.
Prin urmare, Guvernul sau Guvernele liberale, câte vor fi, nu își propun o accelerare a dezvoltării în 2020, după cum reiese clar din datele bugetului de stat, și nu își propun nici vreo strategie coerentă de creștere a veniturilor statului prin creșterea colectării. Pentru că Guvernul nu se uită unde sunt banii, ci întoarce ostentativ capul acolo unde nu mai e nimic de stors. Sau, ca să fiu mai exact, nu mai e mai nimic de stors.
Aceasta este situația din acest an. La capătul acestui an vom constata deci că ritmul de dezvoltare a încetinit iar volumul banilor colectați la buget nu a crescut. Anul viitor, în 2021, vom culege ce nu am semănat în 2020. Și, dacă așa stau lucrurile, trebuie să dăm în fine un răspuns la întrebările puse la începutul acestei analize. În folosul cui PNL adoptă cele două politici păguboase? Am văzut că în niciun caz nu în folosul României. Atunci, dat fiind faptul că ne aflăm și în interiorul Uniunii Europene și dacă ne referim la piața extraeuropeană, într-o competiție cu alte state, rezultă că de pe urma tâmpeniilor guvernamentale inițiate de oameni care încă își mai spun liberali, vor avea de câștigat companii economice din terțe state, care își desfășoară activitatea în România. Prin urmare, PNL duce o politică antinațională. Și este pentru prima dată în întreaga istorie a acestui partid când a predat total armele capitalului străin, atât în materie de investiții aducătoare de valoare adăugată, cât și în materie de colectare a veniturilor. Se mai poate numi un asemenea partid „liberal”? Se mai poate el numi și „național”? (Sorin Roșca Stănescu)
Evenimente
Ministrul Alexandru Nazare anunţă că România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P, evitând retrogradarea în Junk!
Ministrul Alexandru Nazare anunţă că România a trecut cu bine de una dintre cele mai importante evaluări economice ale acestui an. S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al țării la nivelul BBB-, ceea ce înseamnă că România rămâne în categoria recomandată investițiilor. Decizia vine după evaluările Fitch și Moody’s, care au păstrat, la rândul lor, România în zona „investment grade”.
Este un semnal important într-o perioadă complicată, marcată de incertitudine politică și de presiuni asupra finanțelor publice. România rămâne la ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, iar perspectiva S&P este în continuare negativă, ceea ce arată că problemele nu au dispărut. Dar evitarea unei retrogradări confirmă că eforturile de consolidare fiscală și menținerea investițiilor au oferit argumente suficiente pentru păstrarea încrederii.
Miza este acum transformarea acestei stabilizări într-un punct de plecare pentru o etapă economică mai bună. Menținerea ratingului de investiții este importantă pentru accesul României la finanțare și pentru percepția investitorilor, dar adevăratul câștig pe termen lung ar veni din reducerea dezechilibrelor, utilizarea eficientă a fondurilor europene și păstrarea investițiilor publice la un nivel capabil să susțină dezvoltarea.
Există și motive pentru un optimism prudent. Datele prezentate înaintea evaluării arătau că, în primele opt luni ale anului, deficitul bugetar fusese redus cu 1,6 puncte procentuale față de perioada similară din 2025, în timp ce cheltuielile pentru investiții ajunseseră la aproximativ 97 de miliarde de lei.
Pentru România, următoarea etapă va fi însă decisivă. Menținerea ratingului nu reprezintă finalul procesului de redresare, ci confirmarea faptului că există încă spațiu pentru continuarea lui. Disciplina fiscală, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea investițiilor vor conta în următoarele evaluări.
Mesajul transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după evaluarea S&P merge tocmai în această direcție: România a reușit să protejeze ceea ce a construit până acum, dar trebuie să continue efortul pentru ca stabilizarea să se transforme într-o relansare economică sustenabilă.
Alexandru Nazare a transmis:
„România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație?
La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P.
Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului.
Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice.
Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile.
Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar.
Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună.
Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase.
Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre.”
În contextul imaginilor și materialelor video distribuite în spațiul public privind posibila prezență a ploșnițelor în imobilul „Virgil Madgearu” al Academiei de Studii Economice din București, universitatea a dispus verificarea imediată a spațiilor și a mobilierului vizate.
În noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie 2026, firma specializată care asigură serviciile de dezinsecție și deratizare în cadrul ASE a verificat spațiile din imobilele „Virgil Madgearu” și „Mihai Eminescu” – săli de curs, amfiteatre, holuri, grupuri sanitare, subsoluri și căi de acces – precum și mobilierul existent. În urma acestor verificări nu au fost identificate ploșnițe.
Ca măsură suplimentară de precauție, mobilierul asupra căruia au existat suspiciuni a fost scos din uz, supus procedurilor de dezinsecție, izolat și îndepărtat din spațiile utilizate de studenți și cadre didactice, pentru monitorizare și evaluare în condiții de siguranță. În seara zilei de 30 septembrie a fost efectuată încă o operațiune de dezinsecție în spațiile comune ale imobilului „Virgil Madgearu”.
La 1 octombrie 2026, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a efectuat o inspecție sanitară în spațiile ASE vizate de sesizări. Universitatea a pus la dispoziția inspectorilor documentele care atestă efectuarea periodică a operațiunilor de dezinsecție și măsurile adoptate după apariția sesizărilor.
În cadrul controlului a fost întocmit Procesul-verbal de constatare nr. 5564/01.10.2026, în care s-a consemnat faptul că, în urma verificării efectuate de firma specializată care asigură serviciile de dezinsecție și deratizare în cadrul ASE, nu au fost identificate ploșnițe.
Numai în lunile august și septembrie, în imobilul ASE din Calea Dorobanților au fost efectuate opt operațiuni de dezinsecție, în cadrul măsurilor periodice de prevenție și igienizare.
Pentru data de 3 octombrie este programată o nouă operațiune de dezinsecție în toate spațiile vizate, cu utilizarea unui produs biocid cu acțiune specifică asupra ploșnițelor.
Verificările efectuate până în prezent în imobilul „Virgil Madgearu” și în clădirile învecinate nu au confirmat existența unei infestări cu ploșnițe.
În aceste condiții, activitățile didactice și administrative se desfășoară conform programului stabilit, neexistând în prezent elemente care să impună suspendarea, mutarea sau reorganizarea acestora.
Academia de Studii Economice din București va continua monitorizarea situației și aplicarea măsurilor preventive necesare și va comunica orice informație nouă relevantă.
Biroul de presă al Academiei de Studii Economice din București
Evenimente
Repatriot Summit a început în forță. Peste 350 de oameni de afaceri și profesioniști din țară și diaspora cer clasei politice un guvern pentru România
În prima zi a RePatriot Summit a avut loc Gala Top 100 Români de Pretutindeni, cu încă 100 de români pe care orice guvern din lume și i-ar dori aproape
A XI-a ediție a RePatriot Summit s-a deschis ieri la Palatul Cotroceni, în Sala Unirii, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, cu peste 350de participanți români din țară și din afara granițelor. Această gală a adăugat 100 de nume la o listă care numără acum, începând de la Centenar, 900 de români remarcabili din toată lumea.
În aceeași sală au fost rostite nume de oameni care lucrează în securitate la NATO, în științe la Stanford și Columbia, în industrie la Boeing și Starlink, în diplomație la ONU și în spitale care dau tonul în Europa. RePatriot spune că România îi premiază o dată pe an și apoi, de cele mai multe ori, îi lasă pe lista de protocol, și cere Guvernului, oricare ar fi, să-i invite și să se așeze la aceeași masă cu ei.
Președintele Nicușor Dan a spus la deschidere:
„E bine ca oamenii să vină acasă, e bine și ca oamenii să stea acolo, să colaboreze și să se intereseze de România. Opțiunea e a fiecăruia. Trăim într-o lume liberă, iar pentru libertatea asta mulți s-au sacrificat. Îndemnul meu pentru cei din diaspora este să testați România. Să testați sistemul medical din România, pentru că, cu toate neajunsurile și cu toate disfuncționalitățile, România a progresat mult în ultimii 20 de ani.”
Președintele Moldovei, Maia Sandu, a transmis un mesaj video în care a spus: „Este o comunitate în care, încă de la început, s-au regăsit și antreprenori din Republica Moldova, călăuziți de dorința de a contribui la apropierea dintre cele două maluri ale Prutului.”, apoi a mai adăugat “Contăm pe experiența, ideile și investițiile dumneavoastră.”
Vicepreședintele Senatului, Mihai Cotet, a spus: „Nimeni nu își împachetează viața într-o valiză de bine. În spatele fiecărei povești de succes sunt ani de muncă, sacrificii, dorul de casă și curajul de a lua totul de la capăt într-o altă țară. România are nevoie de voi. Acum, poate mai mult ca niciodată. Are nevoie de experiența voastră, de expertiza voastră, de relațiile pe care le-ați construit, de standardele pe care le-ați învățat și, cel mai mult, de puterea voastră de a răzbi.”
De ce cere RePatriot Guvernul acum
Când banii publici sunt tot mai puțini, valoarea se mută la resursele pe care România le are deja: oameni, expertiză, capital, relații. Multe dintre ele se află în afara țării și nu cer bani de la buget, ci un motiv și un drum pentru a fi mai aproape și chiar de întoarcere.
„Oamenii din aceste pagini sunt ancora noastră. Ne arată că se poate. Ne obligă să facem din România locul în care te întorci cu drag, pentru o vacanță, pentru o investiție sau pentru a-ți aduce familia acasă. Pentru asta cerem clasei politice să facă urgent ceea ce are de făcut. Să ne dea un Guvern stabil, onest și profesionist. Este ultimul apel” , a spus Marius Bostan, antreprenor și inițiator Repatriot.
Înregistrarea evenimentului din prima zi se poate regăsi aici: https://fb.watch/v/6QZmhHzZn/
Top 100 Români de Pretutindeni: o listă care se citește ca o hartă
Gala a premiat oameni din zece domenii: management, antreprenoriat, profesioniști, știință, serviciu public și legal, religie, artă, educație, sănătate și sport. Inițiativa a fost lansată în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire și premianții au fost aplaudați la scenă deschisă.
Premiații ediției 2026 a Top 100 Români de Pretutindeni pot fi văzuți aici: https://www.repatriot.ro/wp-content/uploads/2026/10/Top-100-Romani-de-Pretutindeni-Editia-IX-2026.pdf
Felix Pătrășcanu a adăugat la închiderea galei că “Sunt zeci de mii de români care ar merita să fie pe listă și că laureații de azi sunt ancora de încredere, bunăstare și implicare.”
Romanian Performance Excellence Program: excelența care se măsoară
A urmat Gala Romanian Performance Excellence Program, organizată de FNTM, cu sprijinul RePatriot. Programul este inspirat de principiile Malcolm Baldrige National Quality Award și se aplică organizațiilor de orice mărime și din orice sector, inclusiv agențiilor guvernamentale. Steven Hoisington, judecător Baldrige din SUA, și Irina Bentu, absolventă RPEP 2023 și expert Lean Six Sigma, au vorbit despre organizații performante care acceptă să fie măsurate și unele sunt bune exemple de urmat. Au fost premiați peste 20 de profesioniști dedicați excelenței în management.
De la Cotroceni la Constanța
Seara, participanții au plecat spre Hotel Iaki, din Mamaia, unde Summitul continuă trei zile. Primul punct din agenda de astăzi s-a concentrat pe Marea Neagră: securitate, energie, porturi și comerț. Cum transformăm poziția României într-un avantaj economic pentru noi și pentru întreaga regiune, a fost o întrebare care a căutat răspuns.
„Unul dintre lucrurile pe care n-am crezut că o să le văd vreodată în viața mea a fost căderea Cortinei de Fier în ’89. Al doilea lucru pe care n-am crezut că o să-l văd vreodată e ce se întâmplă astăzi.Democrațiile occidentale sunt sub atac din partea a ceea ce eu numesc axa răului: Rusia, China și Iran.” a spus fostul Ambasador Adrian Zuckerman, Președintele Alianța.
Agenda se poate vedea aici: repatriot.ro/repatriot-summit-2026/agenda
Apoi s-a vorbit despre încredere, despre siguranță, tineri și banii care se întorc și se înmulțesc.
„Într-o lume în care incertitudinea a devenit noua normalitate, încrederea este una dintre cele mai valoroase resurse. Oamenii nu caută doar oportunități, ci și stabilitate și predictibilitate, iar acesta este rolul asigurărilor: să ofere continuitate și siguranță atunci când viitorul este greu de anticipat. Pentru românii din diaspora, care își împart viața și responsabilitățile între două țări, protecția înseamnă mai mult decât o poliță de asigurare. Înseamnă liniștea că familia, proprietățile și planurile lor din România sunt în siguranță. La Allianz-Țiriac, credem că protecția este condiția care face posibile investițiile, dezvoltarea și implicarea pe termen lung. Pentru că încrederea nu elimină riscul, ci îți dă curajul să construiești, știind că nu îl porți singur”, a declarat Anelis Baciu, Diaspora Project Manager la Allianz-Țiriac Asigurări.
Sâmbătă se lucrează pe proiecte, iar seara are loc un concert la Cazinoul din Constanța. Duminică, drumul spre București trece prin Adamclisi, Peștera Sfântului Andrei, Dervent și peste Dunăre pe la Călărași.
Evenimentul live de azi poate fi văzut aici: https://fb.watch/v/5UYP5sZsD/
Ediția a XI-a a RePatriot Summit este susținută de Allianz-Țiriac Asigurări, în calitate de Partener Strategic, Banca Transilvania și BucinMob – Parteneri Gold, precum și de Tema Energy, FAN Courier, Simtel, Aqua Carpatica, Axionet și 1SEO – Parteneri Silver. Printre Partenerii ediției se numără CGA Systems, FormTex, WLC Rent a Car, Alianța, AD Aeternam, Quick Leap, OkFlora, RadicStar și Patiseria Tineretului, iar Newsweek România, Romanian United Foundation – RUF și Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM sunt parteneri media și comunitari.
Despre RePatriot
RePatriot este o comunitate globală de antreprenori și profesioniști români care încurajează reconectarea românilor din diaspora cu România prin inițiative de business, educație, leadership civic și dezvoltare comunitară. Programul a fost lansat de Romanian Business Leaders, organizație care reunește peste 700 de antreprenori și lideri din mediul de afaceri românesc.
Mai multe pe repatriot.ro.
Câteva declarații făcute în cadrul lucrărilor:
Toate piedicile care eu le văd sunt legate de influența rusă
Amb (r, Președinte Alianța) Adrian Zuckerman:“România e o țară foarte bogată, are multe, multe resurse naturale, minerale, gaz, petrol, agricultură, forestiere. Are un potențial enorm, dar acest potențial trebuie să fie pus în valoare, ca România să se îmbogățească. Nu poți să spui numai că România are un potențial enorm. Toate piedicile care eu le văd sunt legate de influența rusă, care continuă de la revoluție. Oricum, cu oameni plătiți sau cu sisteme rămase în funcție. E ceva la care trebuie să ne uităm și să încercăm să eliminăm, astfel ca România să poată să se dezvolte și să ajungă la potențialul unde ar trebui să fie.”
Dana Bucin, consul onorific al României în Connecticut.
„Faptul că aparțin ambelor națiuni, celei române și celei americane, nu înseamnă să aleg între ele, ci să construiesc punți între ele. Așa văd rolul diasporei care vrea să fie în serviciul României. Dacă ești bine integrat în țara de adopție, vei folosi credibilitatea, relațiile și accesul pe care le ai ca să servești și țara de origine. Nu suntem mulți, dar suntem foarte vizibili.”
Războiul de alături. Lecții pe care, din nefericire, România nu vrea să le învețe.
„De ani de zile suntem într-un conflict care, zi de zi, ne aduce lecții pe care, din nefericire, România nu vrea să le învețe. Ucraina este în acest moment teatrul de dezvoltare a tehnologiilor. România va rămâne un cumpărător în acest domeniu sau va deveni una dintre țările care dezvoltă, produc și exportă?” a întrebat Cătălin Mihalache, General de brigadă în rezervă, fost atașat al apărării la Washington a servit România în cele mai fierbinți puncte de pe glob, în domeniul informațiilor) //
General în rezervă Cătălin Mihalache (fost atașat militar la Washington, a servit România în cele mai fierbinți puncte de pe glob, în domeniul informațiilor) //
Într-un conflict real, germanii se ocupă întâi de Germania, iar americanii de America, nu de Europa
Bogdan Ochiana, fondator Orbotics Industries: „Sunt din Galați. În clădirea în care s-a prăbușit drona locuiesc colegi de-ai mei din liceu. Pentru mine a fost întotdeauna puțin personal. Am cerut la HR 20 de ingineri cu ani de experiență în drone. Mi-au găsit exact zero. Ne-am angajat public să investim în România 200% din valoarea oricărui contract pe care îl primim. Când există un contract, lanțul de aprovizionare vine. Dacă există un conflict real, germanii se ocupă întâi de Germania, așa cum americanii se ocupă de America, nu de Europa. Noi nu suntem China, nu suntem America, dar putem să ne specializăm pe anumite nișe.”
