Evenimente
,,Poți să îi prostești pe puțini de multe ori, pe mulți de puține ori, dar niciodata pe mulți de multe ori”/Că așa e cu statul de drept
Procurorul Ionuţ Botnaru, unul dintre cei cinci candidaţi admişi la interviurile de la Ministerul Justiţiei pentru funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi-a retras candidatura.
„Noi urma să ne continuăm activitatea cu interviul domnului Ionuţ Botnaru, dar vreau să vă fac cunoscut că am în faţă o solicitare a domnului Botnaru, o informare, în sensul că şi-a retras candidatura pentru funcţia de procuror-şef al DNA”, a anunţat, joi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, la finalul interviului susţinut de candidatul programat înaintea lui Botnaru.
Ionuţ Botnaru este procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Reamintim ca, Incisiv de Prahova a dezavluit faptul ca, o serie de acţiuni s-ar fi desfăşurat în ultima vreme, încă din decembrie 2019, din partea unor membri ai secţiei de procurori a CSM care ar insista să-şi impună toţi “aleşii lor” pentru şefia marilor parchete- DNA, PG şi DIICOT, arată mai multe surse judiciare şi din Justiţie.
Mizele ar fi fost două: exercitarea unui control nelalocul lui al Secţiei de Procurori a CSM asupra PG, DNA şi DIICOT, pentru a şti tot ce se întâmplă în aceste instituţii, ce dosare se fac şi cui, şi preconizata desfiinţare a SIIJ şi mutarea dosarelor pe magistraţi înapoi în DNA. Iar importantă pentru “deţinerea frâielor reale ale Justiţiei” este această pârghie pe dosarele magistraţilor.
4 candidaţi “din partea” Secţiei de Procurori a CSM
Vorbim despre candidatul pentru şefia DIICOT- Viorel Badea, care este director adjunct al INM, fost procuror DIICOT, despre Răzvan Horaţiu Radu- actualul adjunct al Procurorului General, fost agent guvernamental la CJUE şi CEDO, soţul judecătoarei ÎCCJ, Cristina Rotaru Radu, iar la DNA Secţia de procurori a CSM ar avea chiar 2 candidaţi. Pe Ionuţ Botnaru, procurorul general al PCA Ploieşti şi pe Crin Nicu Bologa, actual prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Ionuţ Botnaru care şi el s-a înscris pe ultima sută de metri pentru şefia DNA, fără să aibă nicio expertiză în domeniu pe speficitatea investigării corupţiei, nicio intrumentare spectaculoasă, ba chiar mai mult a fost procuror DIICOT, procuror şef DIICOT Ploieşti şi apoi candidat unic, fără contracandidat şi competiţie, singur, din toată justiţia prahoveană, pentru ocuparea funcției de procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.
În 2015, Ionuț Botnaru, atunci procuror șef al DIICOT Ploiești, a susținut examenul în fața unei comisii a Parchetului General, condus de Tiberiu Nițu, și el prahovean și apropiat al lui Victor Ponta, trecând bineînțeles examenul şi devenind noul procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Numai că Ionuț Botnaru, care în 2019-2020 vrea să devină chiar şeful DNA, apare menționat în 2014, chiar în calitatea sa de șef al DIICOT Ploiești, într-o ordonanță clasată de procurorul Lucian Papici, ca un apropiat al clanului Cosma/Alexe din Prahova, intervenind în dosarul în care toți aceștia erau cercetați. Clasarea avea să genereze dosarul Ghiţă, care a detonat atât DNA Ploieşti cât şi dosarul lui Sebastian Ghiţă. Iată pasajele:
“Acţionând concertat pe mai multe planuri, de data aceasta prin intermediul lui Saghel Mihail Emanuel, Alexe Răzvan l-a capacitat, pentru atingerea scopurilor sale oculte, şi pe Botnaru Ionuţ, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Ploieşti. Iniţial, acesta l-a asigurat pe Alexe Răzvan că, la nivelul structurii pe care o conduce nu era înregistrată nicio lucrare penală în care să figureze el sau persoane din cercul său de interese, ca învinuiţi sau ca inculpaţi. Mai apoi, Botnaru Ionut a apelat la Mihailă Aurelian Constantin pentru a avea acces la date legate de stadiul dosarelor penale ce îl vizau pe Alexe Razvan, pentru a le comunica acestuia.
Astfel, la data de 11.09.2013, Botnaru Ionut l-a vizitat la biroul de lucru pe Mihailă Aurelian Constantin şi şi-a exprimat solicitarea ca atare, sens în care cel din urmă l-a convocat imediat pe procurorul de caz Negulescu Mircea, sunându-l pe telefonul mobil, prin centrala parchetului, la orele 12:02 şi l-a chestionat cu privire la demersurile derulate în cauză, respectiv, dacă s-a început urmarirea penală şi faţă de cine, pentru ce fapte, daca au fost solicitate/obţinute autorizatii pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale făptuitorilor, dacă s-a epuizat perioada legală de autorizare a interceptărilor, dacă s-a soicitat prelungirea autorizaţiilor iniţiale. (…)
Mai apoi, Mihailă Aurelian Constantin i-a comunicat cu celeritate datele obţinute lui Botnaru Ionut, în biroul acestuia de lucru, existând indicii că acesta, la rându-i le-a comunicat lui Saghel Mihai Emanuel, care le-a remis lui Alexe Razvan. (…) “
Procuroul Ionuț Botnaru a fost vehiculat în 2015, pentru conducerea DIICOT central, fiind considerat un apropiat al actualului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, și el prahovean, coleg și el de facultate cu Victor Ponta, iar presa a scris că este un apropiat al SRI Prahova.
De asemenea, surse din magistratură arată că Botnaru este apropiat şi de un alt membru al Secţiei de Procurori din CSM, Codruţ Olaru.
Tot în 2015, Ionuț Botnaru prin structura condusă de el s-a apucat să investigheze și cazul Romprest, omul de afaceri Florian Walter fugind din țară chiar înaintea investigației iar pentru asta structura condusă de Ionuț Botnaru nu a putut să dea explicații.
Interviuri favorabile cu noul șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Ionuț Botnaru, au apărut de-a lungul timpului în media locale apropiate grupărilor din PSD, apropiatul său, procurorul Ionuț Matei de la DIICOT Ploiești, fiind atunci delegat în locul său să coducă structura DIICOT în locul lui Botnaru.
De la scurgerile din dosare a intervenit şi cearta între procorurul Ionuţ Botnaru şi fostul procuror DNA, Mircea Negulescu. Iar la finele lui 2013, DNA i-a pus telefoanele sub supraveghere lui Botnaru.
Ulterior, după apariţia scandalului Negulescu în presă în 2017 şi devoalarea unor discuţii telefonice cu soţiile inculpaţilor, Negulescu a făcut referire la “o zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară”. În acea seară de 14 februarie 2017, procurorul general de atunci, Augustin Lazăr a dat comunicat pe 15 februarie 2017 că nu este el “zdreanţa ordinară” la care face referire Negulescu, ci procuroarea Luminiţa Cristea de la PÎCCJ, care în realitate activează la PCA Ploieşti şi şeful acesteia, procurorul general al PCA Ploieşti, care era Ionuţ Botnaru. Cert este că nimeni în 2 ani l-a lămurit până la urmă cine e “zdreanţa ordinară” de care zicea Negulescu: Cristea sau Botnaru?
Un procuror înstărit, “băiat orientat”, şi avid după funcţii cu susţinere de la alţii, aflat în asociaţia profesională “Team Just”, Ionuţ Botnaru, cel care dorea să devină şeful DNA în 2020, deţine 5 terenuri intravilane în Prahova, 1 apartament şi o casă de vacanţă în Prahova, o maşină BMW X5 şi un Seat Toledo, are 2 conturi de 65.000 de lei la Banca Transilvania, un credit de 93.750 de euro la RBS, are venituri din bani publici de 3529 de euro lunar iar soţia sa, Irina Hermina Botnaru, judecător, la Curtea de Apel Ploieşti, fosta șefă a Secției a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Prahova, are venituri şi ea din bani publici de 3000 de euro pe lună.
Reamintim ca, Incisiv de Prahova a dezvaluit in exclusivitate intentia lui Butnaru Ionut de a „ocupa” sefia DNA Strcutura Centrala, inca din data de 03.01.2020 necomentand la aceea vreme acesta informatie socanta. (Cristina T.).
Evenimente
Un mare producător de zahăr din România CONCEDIAZĂ zeci de angajați. Ce ofertă li s-a făcut oamenilor?
Agrana România, unul dintre cei mai mari producători de zahăr de pe piața locală, va disponibiliza zeci de angajași de la Fabrica din Buzău, până la finele anului. Decizia companiei austriece a fost luată la câteva luni după oprirea procesului de rafinare.
Producătorul austriac a notificat Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Buzău, anunțând că s-a ajuns la un acord cu sindicaliștii, iar din decembrie vor pleca acasă peste 50 de oameni, potrivit regulile privind concedierea colectivă.
„Începând cu 10 decembrie, 55 de salariați vor fi afectați de măsura concedierii, dintr-un număr de aproximativ 350 cât înseamnă tot grupul Agrana. Aceste persoane care vor fi concediate vor primi plăți compensatorii, respectiv 6 salarii brute individuale pentru o vechime între 1-10 ani, 9 salarii pentru o vechime între 10 și 15 ani, 12 salarii pentru vechime 15-20 de ani și pentru peste 20 de ani, 15 salarii brute individuale”, a declarat directorul AJOFM Buzău pentru presa locală.
Acesta a precizat că în total sunt în jur de 350 de persoane angajate şi din acest grup, 55 de salariaţi sunt concediaţi, „în niciun caz nu reiese că s-ar închide fabrica”. nici că va fi relocată
Evenimente
Este scandal uriaș pe implementarea salariului european. Sindicaliștii cer guvernului măsuri de urgență
Este scandal uriaș pe implementarea salariului european în țara noastră. Sindicaliștii cer de urgență Guvernului să stabilească mecanismul de creștere al venitului și cer să fie respectate prevederile directivei, potrivit Realitatea Plus.
Potrivit calculelor făcute de sindicate, venitul brut ar trebui să ajungă la 4.300 de lei, însă simulările de până acum arată că salariul va ajunge la 4.100 de lei brut ceea ce înseamnă un salariu net de puțin peste 2.400 de lei.
Miercuri, sindicatele și patronatele discută cu premierul despre venit, iar sindicaliștii cer ca formula de calcul să fie bazată pe date efective și nu pe prognoze.
Mai mult, directiva spune că salariul minim se va raporta la jumătate din salariul mediu. Ultimele date publicate de INS arată că în luna august salariul mediu a scăzut.
Evenimente
Ce angajați români din străinătate vor beneficia de al 13-lea salariu și prime de Crăciun?
Românii care lucrează în unele țări ale Uniunii Europene se pot bucura chiar și de al 14-lea salariu, precum și de bonusuri acordate la final de an. Mai precis, este vorba de două state care acordă astfel de beneficii angajaților.
În Austria şi Italia, angajaţii primesc două salarii în plus pe an. Unul dintre ele vine chiar înainte de vacanța de vară, în timp ce celălalt este plătit înaintea sărbătorilor de Crăciun.
Românii care lucrează în aceste două țări se pot bucura din plin de al 13-lea și al 14-lea salariu. Acestea sunt numite „Prime de Crăciun și de vacanță” sau uneori „al 13-lea și al 14-lea salariu”, scrie BZI.
Alte țări UE care le oferă bonusuri angajaților se află Portugalia, Spania, Grecia, Austria și Italia.
Unele companii împart cele două plăți speciale pe cursul anului, la fiecare trei luni, adică de patru ori pe an.
-
Uncategorizedacum o zi
Adams Vision lansează campania de toamnă pentru creșterea imunității
-
Evenimenteacum 2 zile
SERIAL MARATON DE INTERVIURI EXPLOZIVE, LA REALITATEA PLUS. DEZVĂLUIRI DIN SUFRAGERIA LUI VANGHELIE CARE RESCRIU ISTORIA
-
Evenimenteacum o zi
MARIAN VANGHELIE, DEZVĂLUIRI BOMBĂ DIN INTERIORUL STATULUI PARALEL. DOCUMENTELE ȘI ÎNREGISTRĂRILE CARE ZDRUNCINĂ DIN TEMELII GAȘCA PENALILOR
-
Uncategorizedacum o zi
Cum un Magazin Online Crește Vizibilitatea Afacerii Tale
-
Uncategorizedacum o zi
Nature Republic: O oază de natură pentru îngrijirea delicată a pielii și a părului
-
Evenimenteacum o zi
Benyamin Steinmetz, miliardarul din spatele afacerilor de la Roșia Montană și Ferma Băneasa, reținut la Atena – SURSE
-
Evenimenteacum o zi
MINUTUL DE ENERGIE. PREȚURI MAI MICI ȘI SECURITATE ENERGETICĂ PRIN ENERGIE VERDE
-
Evenimenteacum o zi
TU DECIZI! LIA OLGUȚA VASILESCU: ÎL VĂD PE MARCEL CIOLACU PREȘEDINTE ȘI MI-AȘ DORI SĂ CÂȘTIGE. ȘTIU CÂTĂ EMPATIE ARE