Connect with us

Evenimente

Care este serverul perfect pentru voi

Publicat

pe

Procurorul Ionuţ Botnaru, unul dintre cei cinci candidaţi admişi la interviurile de la Ministerul Justiţiei pentru funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi-a retras candidatura.

„Noi urma să ne continuăm activitatea cu interviul domnului Ionuţ Botnaru, dar vreau să vă fac cunoscut că am în faţă o solicitare a domnului Botnaru, o informare, în sensul că şi-a retras candidatura pentru funcţia de procuror-şef al DNA”, a anunţat, joi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, la finalul interviului susţinut de candidatul programat înaintea lui Botnaru.
Ionuţ Botnaru este procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Reamintim ca, Incisiv de Prahova a dezavluit faptul ca, o serie de acţiuni s-ar fi desfăşurat în ultima vreme, încă din decembrie 2019, din partea unor membri ai secţiei de procurori a CSM care ar insista să-şi impună toţi “aleşii lor” pentru şefia marilor parchete- DNA, PG şi DIICOT, arată mai multe surse judiciare şi din Justiţie.
Mizele ar fi fost două: exercitarea unui control nelalocul lui al Secţiei de Procurori a CSM asupra PG, DNA şi DIICOT, pentru a şti tot ce se întâmplă în aceste instituţii, ce dosare se fac şi cui, şi preconizata desfiinţare a SIIJ şi mutarea dosarelor pe magistraţi înapoi în DNA. Iar importantă pentru “deţinerea frâielor reale ale Justiţiei” este această pârghie pe dosarele magistraţilor.
4 candidaţi “din partea” Secţiei de Procurori a CSM
Vorbim despre candidatul pentru şefia DIICOT- Viorel Badea, care este director adjunct al INM, fost procuror DIICOT, despre Răzvan Horaţiu Radu- actualul adjunct al Procurorului General, fost agent guvernamental la CJUE şi CEDO, soţul judecătoarei ÎCCJ, Cristina Rotaru Radu, iar la DNA Secţia de procurori a CSM ar avea chiar 2 candidaţi. Pe Ionuţ Botnaru, procurorul general al PCA Ploieşti şi pe Crin Nicu Bologa, actual prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Ionuţ Botnaru care şi el s-a înscris pe ultima sută de metri pentru şefia DNA, fără să aibă nicio expertiză în domeniu pe speficitatea investigării corupţiei, nicio intrumentare spectaculoasă, ba chiar mai mult a fost procuror DIICOT, procuror şef DIICOT Ploieşti şi apoi candidat unic, fără contracandidat şi competiţie, singur, din toată justiţia prahoveană, pentru ocuparea funcției de procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.


În 2015, Ionuț Botnaru, atunci procuror șef al DIICOT Ploiești, a susținut examenul în fața unei comisii a Parchetului General, condus de Tiberiu Nițu, și el prahovean și apropiat al lui Victor Ponta, trecând bineînțeles examenul şi devenind noul procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Numai că Ionuț Botnaru, care în 2019-2020 vrea să devină chiar şeful DNA, apare menționat în 2014, chiar în calitatea sa de șef al DIICOT Ploiești, într-o ordonanță clasată de procurorul Lucian Papici, ca un apropiat al clanului Cosma/Alexe din Prahova, intervenind în dosarul în care toți aceștia erau cercetați. Clasarea avea să genereze dosarul Ghiţă, care a detonat atât DNA Ploieşti cât şi dosarul lui Sebastian Ghiţă. Iată pasajele:
“Acţionând concertat pe mai multe planuri, de data aceasta prin intermediul lui Saghel Mihail Emanuel, Alexe Răzvan l-a capacitat, pentru atingerea scopurilor sale oculte, şi pe Botnaru Ionuţ, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Ploieşti. Iniţial, acesta l-a asigurat pe Alexe Răzvan că, la nivelul structurii pe care o conduce nu era înregistrată nicio lucrare penală în care să figureze el sau persoane din cercul său de interese, ca învinuiţi sau ca inculpaţi. Mai apoi, Botnaru Ionut a apelat la Mihailă Aurelian Constantin pentru a avea acces la date legate de stadiul dosarelor penale ce îl vizau pe Alexe Razvan, pentru a le comunica acestuia.


Astfel, la data de 11.09.2013, Botnaru Ionut l-a vizitat la biroul de lucru pe Mihailă Aurelian Constantin şi şi-a exprimat solicitarea ca atare, sens în care cel din urmă l-a convocat imediat pe procurorul de caz Negulescu Mircea, sunându-l pe telefonul mobil, prin centrala parchetului, la orele 12:02 şi l-a chestionat cu privire la demersurile derulate în cauză, respectiv, dacă s-a început urmarirea penală şi faţă de cine, pentru ce fapte, daca au fost solicitate/obţinute autorizatii pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale făptuitorilor, dacă s-a epuizat perioada legală de autorizare a interceptărilor, dacă s-a soicitat prelungirea autorizaţiilor iniţiale. (…)
Mai apoi, Mihailă Aurelian Constantin i-a comunicat cu celeritate datele obţinute lui Botnaru Ionut, în biroul acestuia de lucru, existând indicii că acesta, la rându-i le-a comunicat lui Saghel Mihai Emanuel, care le-a remis lui Alexe Razvan. (…) “
Procuroul Ionuț Botnaru a fost vehiculat în 2015, pentru conducerea DIICOT central, fiind considerat un apropiat al actualului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, și el prahovean, coleg și el de facultate cu Victor Ponta, iar presa a scris că este un apropiat al SRI Prahova.
De asemenea, surse din magistratură arată că Botnaru este apropiat şi de un alt membru al Secţiei de Procurori din CSM, Codruţ Olaru.
Tot în 2015, Ionuț Botnaru prin structura condusă de el s-a apucat să investigheze și cazul Romprest, omul de afaceri Florian Walter fugind din țară chiar înaintea investigației iar pentru asta structura condusă de Ionuț Botnaru nu a putut să dea explicații.
Interviuri favorabile cu noul șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Ionuț Botnaru, au apărut de-a lungul timpului în media locale apropiate grupărilor din PSD, apropiatul său, procurorul Ionuț Matei de la DIICOT Ploiești, fiind atunci delegat în locul său să coducă structura DIICOT în locul lui Botnaru.
De la scurgerile din dosare a intervenit şi cearta între procorurul Ionuţ Botnaru şi fostul procuror DNA, Mircea Negulescu. Iar la finele lui 2013, DNA i-a pus telefoanele sub supraveghere lui Botnaru.
Ulterior, după apariţia scandalului Negulescu în presă în 2017 şi devoalarea unor discuţii telefonice cu soţiile inculpaţilor, Negulescu a făcut referire la “o zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară”. În acea seară de 14 februarie 2017, procurorul general de atunci, Augustin Lazăr a dat comunicat pe 15 februarie 2017 că nu este el “zdreanţa ordinară” la care face referire Negulescu, ci procuroarea Luminiţa Cristea de la PÎCCJ, care în realitate activează la PCA Ploieşti şi şeful acesteia, procurorul general al PCA Ploieşti, care era Ionuţ Botnaru. Cert este că nimeni în 2 ani l-a lămurit până la urmă cine e “zdreanţa ordinară” de care zicea Negulescu: Cristea sau Botnaru?
Un procuror înstărit, “băiat orientat”, şi avid după funcţii cu susţinere de la alţii, aflat în asociaţia profesională “Team Just”, Ionuţ Botnaru, cel care dorea să devină şeful DNA în 2020, deţine 5 terenuri intravilane în Prahova, 1 apartament şi o casă de vacanţă în Prahova, o maşină BMW X5 şi un Seat Toledo, are 2 conturi de 65.000 de lei la Banca Transilvania, un credit de 93.750 de euro la RBS, are venituri din bani publici de 3529 de euro lunar iar soţia sa, Irina Hermina Botnaru, judecător, la Curtea de Apel Ploieşti, fosta șefă a Secției a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Prahova, are venituri şi ea din bani publici de 3000 de euro pe lună.
Reamintim ca, Incisiv de Prahova a dezvaluit in exclusivitate intentia lui Butnaru Ionut de a „ocupa” sefia DNA Strcutura Centrala, inca din data de 03.01.2020 necomentand la aceea vreme acesta informatie socanta. (Cristina T.).

PROCURORUL GENERAL -Ionut Botnaru de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti „tinteste” la sefia DNA Structura Centrala

Dezvăluiri din subteranele bătăliei pentru “numirea” şefilor marilor Parchete, mişcări fără precedent.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Curățarea facială agresivă poate afecta bariera pielii? Ce alternative moderne există pentru tenul sensibil și congestionat

Publicat

pe

De

Curățarea facială

Mult timp, ideea de „curățare profundă a tenului” a fost asociată cu proceduri agresive, extracții mecanice dureroase și iritații care persistau zile întregi după tratament. Pentru multe persoane cu ten sensibil, reactiv sau predispus la acnee, experiența unei curățări faciale clasice însemna roșeață accentuată, disconfort și senzația că pielea a fost „agresată”.

Recent însă, dermatologia și estetica medicală au început să schimbe modul în care este abordată curățarea tenului. Accentul nu mai cade doar pe eliminarea mecanică a impurităților, ci pe protejarea barierei cutanate și pe utilizarea procedurilor care curăță pielea fără a produce inflamație inutilă.

Una dintre tehnologiile utilizate tot mai frecvent în tratamentele moderne de curățare facială este Jet Peel, o formă de peeling hidromecanic care utilizează un jet controlat de ser fiziologic și aer pentru exfoliere, oxigenare și curățare profundă a pielii.

De ce nu mai este recomandată agresarea repetată a pielii?

Bariera cutanată reprezintă stratul protector al pielii și are rol esențial în menținerea hidratării și protecția împotriva bacteriilor, alergenilor și factorilor iritanți externi.

Atunci când pielea este agresată repetat prin:

  • extracții traumatice;
  • exfolieri excesive;
  • produse foarte iritante;
  • proceduri realizate prea frecvent;

bariera cutanată poate deveni vulnerabilă.

Consecințele pot include:

  • sensibilitate crescută;
  • roșeață persistentă;
  • deshidratare;
  • senzație de usturime;
  • exces compensator de sebum;
  • agravarea inflamației acneice.

Dermatologii discută tot mai frecvent despre conceptul de „skin barrier damage”, mai ales în contextul popularizării excesive a acizilor exfolianți și a rutinelor agresive promovate online.

Ce înseamnă o curățare facială modernă?

În prezent, tratamentele moderne de curățare facială încearcă să combine:

  • exfolierea controlată;
  • curățarea porilor;
  • hidratarea;
  • stimularea circulației;
  • protejarea barierei cutanate.

Ideea nu mai este „să traumatizezi” pielea pentru a o curăța, ci să îndepărtezi excesul de sebum, keratina și impuritățile într-un mod cât mai puțin agresiv.

Tocmai în acest context au devenit populare procedurile hidromecanice și terapiile care utilizează presiune controlată și soluții sterile pentru exfoliere și detoxifiere cutanată.

Ce este tratamentul Jet Peel?

Jet Peel este o procedură de peeling hidromecanic care utilizează un jet de ser fiziologic și aer comprimat pentru curățarea și exfolierea controlată a pielii.

Spre deosebire de extracțiile mecanice clasice, procedura nu presupune traumatisme agresive asupra pielii și poate fi adaptată inclusiv tenurilor sensibile sau reactive.

Prin presiunea controlată a jetului, tratamentul contribuie la:

  • îndepărtarea celulelor moarte;
  • curățarea porilor;
  • reducerea excesului de sebum;
  • îmbunătățirea microcirculației;
  • oxigenarea țesuturilor;
  • stimularea drenajului limfatic superficial.

În același timp, pielea este pregătită pentru absorbția mai eficientă a substanțelor active utilizate ulterior în tratament.

De ce Jet Peel este diferit de curățarea facială clasică?

Una dintre cele mai importante diferențe este lipsa extracției mecanice agresive în multe cazuri. În curățarea facială tradițională, punctele negre și comedoanele sunt eliminate frecvent prin presiune mecanică directă asupra pielii, ceea ce poate produce:

  • inflamație;
  • iritație;
  • capilare sparte;
  • sensibilizare cutanată;
  • agravarea leziunilor acneice active.

În cazul peelingului hidromecanic Jet Peel, îndepărtarea impurităților se realizează prin presiunea controlată a jetului de ser fiziologic și prin exfoliere progresivă.

Acest lucru permite o curățare mai blândă și mai bine tolerată de multe tipuri de ten.

Pentru ce tipuri de ten poate fi recomandat?

Tratamentul Jet Peel poate fi adaptat pentru:

  • ten gras;
  • ten mixt;
  • ten congestionat;
  • ten deshidratat;
  • ten sensibil;
  • ten tern;
  • ten cu pori dilatați;
  • ten predispus la comedoane.

În anumite cazuri, procedura poate fi integrată și în protocoale pentru:

  • acnee ușoară;
  • ten asfixic;
  • piele devitalizată;
  • piele afectată de stres și poluare.

Protocolul este personalizat în funcție de particularitățile fiecărui pacient și de nevoile pielii.

Ce efecte are peelingul hidromecanic asupra pielii?

Pe lângă efectul de curățare, tratamentul Jet Peel are și rol de:

  • stimulare a microcirculației;
  • drenaj limfatic superficial;
  • hidratare;
  • oxigenare tisulară;
  • pregătire a pielii pentru absorbția ingredientelor active.

După procedură, multe persoane observă:

  • piele mai luminoasă;
  • textură mai uniformă;
  • reducerea aspectului congestionat;
  • senzație de piele „curată” și hidratată;
  • diminuarea excesului de sebum.

Rezultatul este de obicei imediat vizibil, fără perioada lungă de recuperare asociată unor proceduri agresive.

Ce tipuri de tratamente pot fi asociate cu Jet Peel?

Un avantaj important al tehnologiei este faptul că poate fi integrată în tratamente complexe de estetică medicală.

În funcție de nevoile pielii, procedura poate fi asociată cu:

  • vitamina C;
  • acid hialuronic;
  • tratamente antioxidante;
  • măști peel-off;
  • terapii hidratante;
  • fiole vitaminizante;
  • protocoale anti-aging.

Prin exfolierea și curățarea controlată a pielii, absorbția ingredientelor active poate fi îmbunătățită.

Este potrivit și pentru persoanele cu acnee?

În anumite forme de acnee și ten congestionat, Jet Peel poate fi utilizat ca procedură complementară pentru:

  • reducerea excesului de sebum;
  • curățarea porilor;
  • îndepărtarea impurităților;
  • reducerea aspectului încărcat al pielii.

Totuși, protocolul trebuie adaptat în funcție de severitatea acneei și de sensibilitatea pielii.

În formele inflamatorii severe, dermatologul stabilește dacă procedura este potrivită sau dacă sunt necesare alte terapii înainte.

Cât de des poate fi realizată procedura?

Frecvența tratamentului diferă în funcție de:

  • tipul de ten;
  • gradul de congestie;
  • sensibilitatea pielii;
  • obiectivele terapeutice.

În multe cazuri, procedura poate fi realizată lunar ca parte a rutinei de întreținere și curățare profesională a tenului.

Concluzie

Fiind o procedură complet non-invazivă, Jet Peel nu impune o perioadă de recuperare sau restricții sociale. Pacientul părăsește clinica cu o piele vizibil luminoasă, cu o textură uniformizată și o senzație profundă de prospețime, fără eritemul sau edemul caracteristice metodelor învechite.

Pentru a menține funcția de barieră la parametri optimi și a preveni acumularea de noi impurități sub influența poluării urbane și a stresului oxidativ, se recomandă includerea acestui tratament în rutina lunară de întreținere profesională. Frecvența exactă și cocktailul de substanțe infuzate vor fi stabilite întotdeauna în mod individual, în urma analizei pielii.

La Clinica MediSpa din Cluj-Napoca, îngrijirea pielii este privită ca pe un act de echilibru și respect față de biologie. Poţi apela la o evaluare dermatologică personalizată pentru a descoperi cum ţi se poate reda luminozitatea și puritatea tenului tău, protejându-i în același timp sănătatea și resursele naturale.

Citeste in continuare

Evenimente

JUDO MAI APROAPE DE COPII, ÎN SECTORUL 2!

Publicat

pe

De

Deschiderea actiunii de promovare a judo-ului la Scoala Gimnaziala nr. 39 din Sectorul 2 Bucuresti

În cadrul parteneriatului dintre Federația Română de Judo și Primăria Sectorului 2 București, la Școala Gimnazială nr. 39 a avut loc o nouă acțiune dedicată promovării judo-ului și valorilor sale în rândul copiilor.

La invitația Federației Române de Judo, ACS Motiuashi București, club din Sectorul 2, a prezentat celor aproximativ 100 de elevi participanți la programul „Școala de Vară” o demonstrație prin care cei mici au putut descoperi o parte dintre tainele frumosului nostru sport.

🥋 Sportivii Bârziloiu Darius, Grigore Darius, Dincă Victor și Smărăndeanu Mircea au prezentat elemente specifice judo-ului, într-o întâlnire în care sportul s-a împletit firesc cu educația, disciplina și respectul.

Demonstratie de judo pe tatami sustinuta de sportivii ACS Motiuashi Bucuresti

Un moment aparte l-a reprezentat faptul că Bârziloiu Darius, Grigore Darius și Dincă Victor sunt chiar elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 39, revenind de această dată în fața colegilor lor în calitate de judoka.

Demonstrația a fost coordonată de Sensei Adrian Szekely, antrenor coordonator al ACS Motiuashi și vicepreședinte al Federației Române de Judo, alături de Dorel Rumega, președintele Colegiului Central al Arbitrilor din cadrul Federației Române de Judo.

Sportivii ACS Motiuashi alaturi de antrenori la Scoala Gimnaziala nr. 39

ACS Motiuashi București este condus de președintele clubului, Violeta Becelea Szekely, și reprezintă unul dintre cluburile de judo active chiar în comunitatea Sectorului 2.

🤝 Mulțumim Primăriei Sectorului 2 pentru deschiderea și sprijinul acordat acțiunilor prin care sportul ajunge mai aproape de copii, precum și conducerii Școlii Gimnaziale nr. 39, în mod special domnului director adjunct Dan Gheorghe, pentru primire și implicare.

Bannerele Federatiei Romane de Judo, Sectorului 2 si Scolii Gimnaziale nr. 39

Pentru Federația Română de Judo, asemenea acțiuni reprezintă mai mult decât simple demonstrații sportive. Ele sunt o investiție în educație, în caracter și în generațiile care vin.

Judo-ul începe pe tatami, dar lecțiile sale rămân pentru toată viața. 🥋❤️

Citeste in continuare

Evenimente

O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie

Publicat

pe

De

FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România

O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.

FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.

Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.

„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.

De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup

Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.

A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.

Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.

În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.

Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.

Ce face, de fapt, FlairMakers?

Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.

Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.

În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.

De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.

„Noi construim acest sistem”

Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”

Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.

Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei

Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.

Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”

Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.

Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator

Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.

Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici

RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.

Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.

flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa

FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani

Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.

Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.

Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.

FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.

Despre RePatriot

RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.

Despre FlairMakers

Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.

Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE