Evenimente
Care este serverul perfect pentru voi
Procurorul Ionuţ Botnaru, unul dintre cei cinci candidaţi admişi la interviurile de la Ministerul Justiţiei pentru funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi-a retras candidatura.
„Noi urma să ne continuăm activitatea cu interviul domnului Ionuţ Botnaru, dar vreau să vă fac cunoscut că am în faţă o solicitare a domnului Botnaru, o informare, în sensul că şi-a retras candidatura pentru funcţia de procuror-şef al DNA”, a anunţat, joi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, la finalul interviului susţinut de candidatul programat înaintea lui Botnaru.
Ionuţ Botnaru este procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Reamintim ca, Incisiv de Prahova a dezavluit faptul ca, o serie de acţiuni s-ar fi desfăşurat în ultima vreme, încă din decembrie 2019, din partea unor membri ai secţiei de procurori a CSM care ar insista să-şi impună toţi “aleşii lor” pentru şefia marilor parchete- DNA, PG şi DIICOT, arată mai multe surse judiciare şi din Justiţie.
Mizele ar fi fost două: exercitarea unui control nelalocul lui al Secţiei de Procurori a CSM asupra PG, DNA şi DIICOT, pentru a şti tot ce se întâmplă în aceste instituţii, ce dosare se fac şi cui, şi preconizata desfiinţare a SIIJ şi mutarea dosarelor pe magistraţi înapoi în DNA. Iar importantă pentru “deţinerea frâielor reale ale Justiţiei” este această pârghie pe dosarele magistraţilor.
4 candidaţi “din partea” Secţiei de Procurori a CSM
Vorbim despre candidatul pentru şefia DIICOT- Viorel Badea, care este director adjunct al INM, fost procuror DIICOT, despre Răzvan Horaţiu Radu- actualul adjunct al Procurorului General, fost agent guvernamental la CJUE şi CEDO, soţul judecătoarei ÎCCJ, Cristina Rotaru Radu, iar la DNA Secţia de procurori a CSM ar avea chiar 2 candidaţi. Pe Ionuţ Botnaru, procurorul general al PCA Ploieşti şi pe Crin Nicu Bologa, actual prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Ionuţ Botnaru care şi el s-a înscris pe ultima sută de metri pentru şefia DNA, fără să aibă nicio expertiză în domeniu pe speficitatea investigării corupţiei, nicio intrumentare spectaculoasă, ba chiar mai mult a fost procuror DIICOT, procuror şef DIICOT Ploieşti şi apoi candidat unic, fără contracandidat şi competiţie, singur, din toată justiţia prahoveană, pentru ocuparea funcției de procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.
În 2015, Ionuț Botnaru, atunci procuror șef al DIICOT Ploiești, a susținut examenul în fața unei comisii a Parchetului General, condus de Tiberiu Nițu, și el prahovean și apropiat al lui Victor Ponta, trecând bineînțeles examenul şi devenind noul procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Numai că Ionuț Botnaru, care în 2019-2020 vrea să devină chiar şeful DNA, apare menționat în 2014, chiar în calitatea sa de șef al DIICOT Ploiești, într-o ordonanță clasată de procurorul Lucian Papici, ca un apropiat al clanului Cosma/Alexe din Prahova, intervenind în dosarul în care toți aceștia erau cercetați. Clasarea avea să genereze dosarul Ghiţă, care a detonat atât DNA Ploieşti cât şi dosarul lui Sebastian Ghiţă. Iată pasajele:
“Acţionând concertat pe mai multe planuri, de data aceasta prin intermediul lui Saghel Mihail Emanuel, Alexe Răzvan l-a capacitat, pentru atingerea scopurilor sale oculte, şi pe Botnaru Ionuţ, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Ploieşti. Iniţial, acesta l-a asigurat pe Alexe Răzvan că, la nivelul structurii pe care o conduce nu era înregistrată nicio lucrare penală în care să figureze el sau persoane din cercul său de interese, ca învinuiţi sau ca inculpaţi. Mai apoi, Botnaru Ionut a apelat la Mihailă Aurelian Constantin pentru a avea acces la date legate de stadiul dosarelor penale ce îl vizau pe Alexe Razvan, pentru a le comunica acestuia.
Astfel, la data de 11.09.2013, Botnaru Ionut l-a vizitat la biroul de lucru pe Mihailă Aurelian Constantin şi şi-a exprimat solicitarea ca atare, sens în care cel din urmă l-a convocat imediat pe procurorul de caz Negulescu Mircea, sunându-l pe telefonul mobil, prin centrala parchetului, la orele 12:02 şi l-a chestionat cu privire la demersurile derulate în cauză, respectiv, dacă s-a început urmarirea penală şi faţă de cine, pentru ce fapte, daca au fost solicitate/obţinute autorizatii pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale făptuitorilor, dacă s-a epuizat perioada legală de autorizare a interceptărilor, dacă s-a soicitat prelungirea autorizaţiilor iniţiale. (…)
Mai apoi, Mihailă Aurelian Constantin i-a comunicat cu celeritate datele obţinute lui Botnaru Ionut, în biroul acestuia de lucru, existând indicii că acesta, la rându-i le-a comunicat lui Saghel Mihai Emanuel, care le-a remis lui Alexe Razvan. (…) “
Procuroul Ionuț Botnaru a fost vehiculat în 2015, pentru conducerea DIICOT central, fiind considerat un apropiat al actualului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, și el prahovean, coleg și el de facultate cu Victor Ponta, iar presa a scris că este un apropiat al SRI Prahova.
De asemenea, surse din magistratură arată că Botnaru este apropiat şi de un alt membru al Secţiei de Procurori din CSM, Codruţ Olaru.
Tot în 2015, Ionuț Botnaru prin structura condusă de el s-a apucat să investigheze și cazul Romprest, omul de afaceri Florian Walter fugind din țară chiar înaintea investigației iar pentru asta structura condusă de Ionuț Botnaru nu a putut să dea explicații.
Interviuri favorabile cu noul șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Ionuț Botnaru, au apărut de-a lungul timpului în media locale apropiate grupărilor din PSD, apropiatul său, procurorul Ionuț Matei de la DIICOT Ploiești, fiind atunci delegat în locul său să coducă structura DIICOT în locul lui Botnaru.
De la scurgerile din dosare a intervenit şi cearta între procorurul Ionuţ Botnaru şi fostul procuror DNA, Mircea Negulescu. Iar la finele lui 2013, DNA i-a pus telefoanele sub supraveghere lui Botnaru.
Ulterior, după apariţia scandalului Negulescu în presă în 2017 şi devoalarea unor discuţii telefonice cu soţiile inculpaţilor, Negulescu a făcut referire la “o zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară”. În acea seară de 14 februarie 2017, procurorul general de atunci, Augustin Lazăr a dat comunicat pe 15 februarie 2017 că nu este el “zdreanţa ordinară” la care face referire Negulescu, ci procuroarea Luminiţa Cristea de la PÎCCJ, care în realitate activează la PCA Ploieşti şi şeful acesteia, procurorul general al PCA Ploieşti, care era Ionuţ Botnaru. Cert este că nimeni în 2 ani l-a lămurit până la urmă cine e “zdreanţa ordinară” de care zicea Negulescu: Cristea sau Botnaru?
Un procuror înstărit, “băiat orientat”, şi avid după funcţii cu susţinere de la alţii, aflat în asociaţia profesională “Team Just”, Ionuţ Botnaru, cel care dorea să devină şeful DNA în 2020, deţine 5 terenuri intravilane în Prahova, 1 apartament şi o casă de vacanţă în Prahova, o maşină BMW X5 şi un Seat Toledo, are 2 conturi de 65.000 de lei la Banca Transilvania, un credit de 93.750 de euro la RBS, are venituri din bani publici de 3529 de euro lunar iar soţia sa, Irina Hermina Botnaru, judecător, la Curtea de Apel Ploieşti, fosta șefă a Secției a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Prahova, are venituri şi ea din bani publici de 3000 de euro pe lună.
Reamintim ca, Incisiv de Prahova a dezvaluit in exclusivitate intentia lui Butnaru Ionut de a „ocupa” sefia DNA Strcutura Centrala, inca din data de 03.01.2020 necomentand la aceea vreme acesta informatie socanta. (Cristina T.).
Evenimente
Rezistența la cutremur a tipurilor de blocuri din România, evaluată de Enciclopedia Mondială a Locuințelor
Inginerii constructori din toată lumea, reuniți în Asociația Internațională pentru Inginerie a Cutremurelor au elaborat, cu ajutorul Institutului de Cercetare a Ingineriei Cutremurelor, o enciclopedie a construcțiilor de locuințe în zonele active din punct de vedere seismic de pe tot globul.
Cercetările, de o minuțiozitate de care numai niște ingineri dedicați pot da dovadă, au fost publicate pe site-ul World Housing Encyclopedia, iar printre construcțiile analizate se numără și cele din România.
1. Imobil cu cadru de beton armat cu pereți interiori din zidărie proiectați pentru sarcini gravitaționale
„Acest tip de construcție urbană a fost practicată în România în perioada 1907-1945, în București. Aceste clădiri sunt mijlocii sau înalte (5-10 etaje superioare). Structura portantă este un schelet de beton armat. Stâlpii sunt distribuiti neuniform, iar unele grinzi sunt susținute de stâlpi cu armături inadecvate sau secțiuni reduse ale elementelor de beton armat, ceea ce împiedică formarea cadrelor rezistente la cutremure. Scările și ascensoarele slăbesc structura. Aceste clădiri au fost afectate de cutremurele din 1940 și 1977, dar au răspuns bine în raport cu vulnerabilitatea lor ridicată. Din cele 61 de clădiri puternic avariate în urma cutremurului din 1977, 28 erau de acest tip, dar erau înalte (7-9 etaje),” scrie raportul.
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE.
2. Bloc cu 11 etaje din beton turnat în cofraj, cadre glisante
„Un tip de bloc foarte des întâlnit, construit în orașele românești, în special în București, în perioada comunistă. Această construcție are mai mult decât un singur perete portant pe direcția longitudinală și astfel comportamentul clădirii la sarcini seismice este îmbunătățit semnificativ. Având înălțime uniformă și formă dreptunghiulară, ele conțin în general patru unități pe un etaj. Tipul structural este cel „Fagure”. Deși pereții perimetrali sunt portanți, în ei există deschideri largi. În timpul cutremurului din 4 martie 1977 acest tip de clădire s-a comportat destul de bine, s-au observat doar daune superficiale.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ
Motivele pentru care femeile aleg să înșele. Paradoxal, nu sunt cele pe care le cred bărbații
3. Casa unifamilială, cu două etaje, cu pereți de cărămidă și podele din lemn
„Acest tip de locuințe urbane a fost construit în România în anii 1930 ca locuințe unifamiliale pentru clasa de mijloc. Clădirile tipice descrise în acest raport sunt clădiri cu unul sau două etaje, cu pereți de zidărie portanti și au un zid comun cu clădirea alăturată. Pereții sunt de cărămidă iar structura podelei este formată din scânduri și grinzi din lemn. Acest tip de locuință a răspuns bine în timpul cutremurelor din 1940 și 1977. Cel mai frecvent tip de deteriorare a fost sub formă de fisuri la coșurile de fum. Unele dintre clădirile mai vechi de acest tip au fost afectate de alte cutremure din trecut.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE
4. Blocuri de apartamente din panouri prefabricate din beton
„Acest tip de locuințe urbane multifamiliale a fost construit în România din anii 1960 până în anii 1990. Sistemul portant este o construcție cu panouri mari din beton armat prefabricat. Clădirile de acest tip sunt de obicei înalte (10 sau 11 etaje), deși există și clădiri mici sau medii (4 până la 8 etaje) cu detalii structurale diferite. Panourile de perete sunt așezate atât pe direcția longitudinală, cât și pe cea transversală. Nu s-au raportat pagube semnificative clădirilor de acest tip de construcție în timpul cutremurului din 1977.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului acesta de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ
5. Clădiri din beton armat turnat în cofraj cu perete de forfecare (tip „OD”, cu plan „fagure”)
„Aceasta este o locuință urbană multifamilială tipică practicată în toată România în perioada 1965-1989. Există multe clădiri de acest tip în prezent, cu aproximativ 8.000 de apartamente doar în București. Clădirile de acest tip au de obicei 10 sau 11 etaje. Structura principală portantă este o structură de perete de forfecare din beton turnat în cofraj, susținută de plăci solide beton armat. Fiecare bloc este format din mai multe (5-6) tronsoane separate prin rosturi seismice. Clădirile sunt adesea susținute de plăci mari de beton din cauza condițiilor de sol moale. În timpul cutremurului din 4 martie 1977, din 167 de tronsoane de tip „OD” existente în București la acel moment, unul s-a prăbușit total, 7 au suferit o prăbușire parțială, 19 au fost avariate semnificativ, 72 au fost deteriorate moderat și 61 au fost avariate ușor. Potrivit rapoartelor, avariile aduse acestui tip de construcție s-au datorat densității inadecvate a peretelui pe direcția longitudinală, cantității și detalierii inadecvate a armăturii pereților, lipsei de izolare laterală în pereți și în elementele de delimitare provocând cedarea betonului fragil.”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ
6. Structură cadru din beton armat cu contravântuiri diagonale și pereți interiori din cărămidă
„Aceasta este o variantă a binecunoscutei clădiri românești interbelice. Clădirile de acest tip sunt încă în folosință, în principal ca blocuri de locuințe. Acestea au o înălțime de 7 până la 11 etaje, iar structura portantă principală constă dintr-un cadru spațial din beton armat cu contravânturi diagonale din beton armat. Structura podelei constă din plăci solide de beton armat și grinzi turnate la locul lor. Cadrele sunt umplute cu pereți de zidărie de cărămidă (grosime tipică a peretelui 140 mm sau 280 mm). Trebuie remarcat faptul că, deși clădirile de acest tip de construcție au suferit avarii severe (în principal fisuri în stâlpi și pereții de umplutură din zidărie de cărămidă), nici o prăbușire nu a fost raportată. ”
Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ
De remarcat că nici unul dintre rapoartele experților care au întocmit enciclopedia nu clasează imobilele din România în grupele cu vulnerabilitate seismică mare (A sau B – adică risc iminent de prăbușire). Chiar și dintre problematicele blocuri de tip OD, cele care s-au prăbușit sau au fost avariate major au fost cele cu probleme de proiectare sau cele unde s-au furat materiale în procesul de producție.
Evenimente
Ciolacu anunță că nu va fi nicio creştere de cotă de TVA anul viitor
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a dat miercuri asigurări că „nu va fi nicio creştere de cotă de TVA” anul viitor. El a făcut aceste precizări întrebat despre varianta, vehiculată în spaţiul public de diverşi specialişti în economie, privitoare la creşteri de taxe de anul viitor, în contextul negocierilor pe care ministrul Finanţelor le poartă la Bruxelles, la Comisia Europeană, referitoare planul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar.
„Eu vă dau o veste tristă astăzi, nu va fi nicio creştere de cotă de TVA. Tocmai s-au terminat discuţiile dintre ministrul de Finanţe şi Comisia Europeană. A avut întâlniri şi astăzi, într-o oră se urcă în avion şi vine acasă şi sunt convins că mă va informa şi pe mine şi pe domnul preşedinte Nicolae Ciucă, cum este normal”, a declarat Marcel Ciolacu.
Acesta a precizat că veştile de la Bruxelles sunt bune.
„Normal, sunt veşti bune şi le discutăm în detaliu mâine (n.r. – joi). Înseamnă că nu vom mări taxele. Domne”, noi avem o evaziune fiscală de 10% din PIB, avem cel mai mare GAP de TVA, avem anumite cheltuieli necontrolate, de exemplu în domeniul Sănătăţii, unde, din punctul meu de vedere, noua legislaţie pe care am trecut-o prin Guvern, împreună cu ministrul de Finanţe, este corectă. Respectiv, să avem achiziţii centralizate pentru tot sistemul de sănătate, nu putem cumpăra o seringă, unii o cumpără cu 1 leu, alţii o cumpără cu 3 lei, aceeaşi seringă.Trebuie să termine, suntem în 2024, s-a terminat haiducia în România. Toată această ordonare va aduce, automat, la o reducere de cheltuieli”, a arătat Ciolacu.
Premierul s-a declarat total de acord privind realizarea unei „reforme bugetare”.
„Nu putem să ducem în continuare, să facem digitalizare, e impusă, şi, iarăşi, îmi pare rău, până-n 2026 se va termina. Nu mai putem să ne pitim şi nu mai putem să găsim motive, pentru că, altfel, pierdem banii din PNRR. (…) România se modernizează, nu vor fi taxe şi impozite, şi mai mult, nu va fi nicio creştere de TVA pentru că ar însemna o tâmpenie. Orice punct de creştere la TVA aduce o inflaţie de 0,5%, tocmai am adus inflaţia de la două cifre, am adus-o la sub 5%. Este pentru prima oară când avem o creştere la consum şi o creştere a nivelului de trai, acum, o luăm, din nou, de la capăt?”, a menţionat Ciolacu.
Şeful Executivului a făcut precizările înainte de participare la lansarea proiectului de construcţie a unui corp nou de spital de psihiatrie pentru copii în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, proiect realizat în baza unui protocol de colaborare între Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi Fundaţia Filantropică Metropolis.
Evenimente
Amânarea ratelor bancare pentru producătorii agricoli a fost adoptată de Guvern
Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, o Ordonanță de urgență care prevede amânarea plății ratelor datorate băncilor de către fermierii afectați de seceta pedologică și de problemele economice generate de războiul din Ucraina.
Conform Ministerului Agriculturii, OUG prevede suspendarea de drept, începând cu data solicitării, a rambursării datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
Modificările și completările vizează următoarele aspecte:
– transmiterea către creditori a solicitării de suspendare, însoțită de copia procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate
– dobânda percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în valută, stabilite în contracte, după caz. Nivelul ROBOR-ului se stabilește în ziua înregistrării cererii debitorului
Măsura suspendării executărilor silite se va aplica -aloric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor documente în vederea certificării cantităților livrate.
În cazul în care debitorii își achită până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024. Măsura se aplică pe întregul lanț valoric, respectiv fermieri – distribuitori – producători/furnizori.
Pe toată perioada aplicabilității măsurilor menționate sunt interzise orice acte sau operațiuni având ca obiect transferuri patrimoniale de către fermieri, altele decât cele făcute în cursul firesc al desfășurării activității curente, acestea fiind prezumate ca realizate în frauda creditorilor și lovite de nulitate absolută.
Termenul de aplicare a măsurilor descrise mai sus se prelungește până la data de 01 august 2025
De prevederile actului normativ vor beneficia producătorii agricoli din contractele de credit, respectiv leasing, încheiate cu instituții de credit sau instituții financiare nebancare, care dețin copii ale proceselor – verbale de constatare și evaluare a pagubelor, încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate.
-
Evenimenteacum o zi
ANAF a lansat GHIDUL privind amnistia fiscală. Cum puteți scăpa mai ieftin de datoriile către stat?
-
Evenimenteacum 2 zile
ELECTRIC Up 2, PROGRAM DE FINANȚARE CU PANOURI FOTOVOLTAICE PENTRU ÎNTREPRINDERI DIN DOMENIUL HORECA. FINANȚĂRI IMPORTANTE ANUNȚATE DE SEBASTIAN BURDUJA
-
Evenimenteacum 2 zile
MINISTRUL ENERGIEI: VOM PROTEJA CONSUMATORII FINALI VULNERABILI, DUPĂ 1 APRILIE 2025
-
Uncategorizedacum 2 zile
Logitech lansează POP Icon Keys – inovație și stil pentru productivitate maximă
-
Companiiacum 2 zile
Importanța conținutului focalizat pentru reținerea vizitatorilor pe site-ul de prezentare
-
Evenimenteacum 2 zile
Înmatriculările de mașini electrice, în cădere liberă, în primele 9 luni din 2024
-
Evenimenteacum o zi
MINUTUL DE ENERGIE. ROMÂNIA ȘI MIXUL ENERGETIC – CALEA CĂTRE ENERGIE VERDE
-
Uncategorizedacum 2 zile
Foraje de Apă și Foraje pentru Pompa de Căldură: Soluții Profesionale de la Puturi Apa Profesionale