Evenimente
De ce sa fug… ei sunt HOTI si eu sa fug… Morometii – Marin Preda…golania, in varianta Politiei Locale Ploiesti, in plina pandemie
Cer public și imperios Ministerului de Finanțe să publice pe site-ul IMMINVEST., transparent, beneficiarii reali ai companiilor care vor împrumuturi subvenționate. Altfel, ministerul de finanțe SRI și STS se contrapun în mod inexplicabil statelor membre NATO care, în programele de susținere a economiei au afirmat foarte clar: fără ajutoare pentru companii cu beneficiari reali în circumscripții fiscale off-shore. Cea mai recenta devoalare a faptului că este simulata preocuparea pentru pastrarea locurilor de munca este dovedita de programul IMMINVEST – din start adresat doar catre 15.000 de companii pe care Florin le vede ,,bancabile”. Nu contest, poate ca printre creditele subventionate, printr-un mecanism din start viciat, vor fi ca beneficiari si companii care merita. Dar cum sa legi tu la conducta de banii publici institutii financiare nebancare, dintre acelea care dau dobanzi cu 1% pe zi sau cu 4343% pe an?
De ce sunt incluse IFN-urile (care percep dobânzi intre 1% pe zi și peste 3000% pe an) la credite subventionate de stat. Un raspuns. #nimicpentrupopulatie, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.
Vreți un împrumut cu dobândă de 1% pe zi? Nicio problemă, Florin Cîțu și Ludovic Orban oferă garanții de stat și dobânzi subvenționate de stat vehiculelor care iau bani publici pentru nimic și ii plasează la dobânzi anuale de peste 3000%.
Este o scăpare a STS-ului, SRI-ului și Ministerului de Finanțe că nu afișează public pe site-ul IMM INVEST beneficiarii reali ai celor care au făcut cerere pentru credite cu dobânzi subvenționate de stat? Eu o opinez că nu este o scăpere ci din contră, o lipsă de transperanță menită să ascundă câți din beneficiarii în final ai schemei de ajutor a clienților politici sunt înregistrați în off-shore-uri.
Cer public și imperios Ministerului de Finanțe să publice pe site-ul IMMINVEST., transparent, beneficiarii reali ai companiilor care vor împrumuturi subvenționate. Altfel, ministerul de finanțe SRI și STS se contrapun în mod inexplicabil statelor membre NATO care, în programele de susținere a economiei au afirmat foarte clar: fără ajutoare pentru companii cu beneficiari reali în circumscripții fiscale off-shore.
Din păcate, prin IMM Invest, Ministerul de Finanțe se alătură politicii monetare a BNR păguboase pentru populație și pentru micile companii, pe care le vulnerabilizează în criză, păstrând dobânzile la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană (7%) și favorizând marjele de profit cămătărești ale băncilor: ele iau bani cu 2% și plasează banii (pe medie) la 7%. Am mai arătat că în Zona Euro dobânzile la credite sunt de 1,41%, de cinci ori mai mici decât în România.
Iar în Polonia, dobânzile la credite sunt sub jumătate față de dobânzile din România., ceea ce în opinia mea arată că obligațiile Consiliului de Administrație BNR condus de Mugur Isărescu primează în fața intereselor economiei naționale, inclusiv în criză.
Am arătat că menținerea dobânzilor ridicate din România (în primul rând prin nereducerea dobânzii cheie spre 1% de către BNR) ceea ce antrenează și păstrarea marjelor de profit ale băncilor din activitatea de creditare la nivelul de 5 puncte procentuale (cu 500% este mai mare marja de profit din activitatea de creditare a băncilor din România față de marja de profit a băncilor din activitata de creditare în zona Euro), nu este decât o politică deliberată de a conserva profiturile băncilor, de a nu le pune într-un mod de piață și legitim, prin diminuarea prin mecansime de piață a marjelor de profit, să participe și ele la factura crizei economice. Mugur Isărescu le conservă profiturile și marjele de dobândă, în dauna populației.
Din acest punct de vederen Includerea IFN-urilor (instituții financiare nebancare) pe lista companiilor care pot accesa credite garantate de stat și cu dobânda subvenționată de stat în programul IMM Invest nu este o eroare. Este o mișcare deliberată, ticăloasă, care are ca efect vulnerabilizarea suplimentară a populației, deja lovită de: i) criza de sănătate publică; ii) incertitudinea locului de muncă și a veniturilor viitoare; iii)criza econcomică.
În primul rând că prin acest program în primul rând statul subvenționează profitul băncilor. El garantând și el plătind dobânda cea mai mare parte din suma se duce în profit al băncilor, care atrag bani la 2% și plasează fără niciun fel de risc la dobânzie de 4,5-5% pentru credite garantate de stat, cu dobânda plătită de stat. #nimicpentrumicilecompanii.
Dacă programul nu ar fi urmărit conservarea profitului băncilor s-ar fi întâmplat așa:
BNR ar fi redus dobânda cheie spre 1%;
Rata de dobândă ROBOR ar fi scăzut spre 1,5%;
Ministerul de Finanțe, cara garantează creditul și plătește dobânda prin programul IMM INVEST ar fi permis o marjă doar de cel mult 0,5% peste ROBOR. Adică o dobândă de 2% sub jumătate din ceea ce subvenționeză statul pentru bănci (4,5% – 5%).
Diferența de la 2% la 5% este ban public direcționat, din buget, pe datorie, către acționarii băncilor comerciale și pe cale de consecință, luată de la populație și micile companii (prin bugetul de stat).
Permiterea includerii IFN-urilor în schema de ajutor de stat IMM invest, nu face decât să jumulească în continuare populația, și, atenție, cea mai lovită de criză/de nesiguranță pătură a populației. Pe cei care trăiesc de pe o zi pe alta.
Modelul a fost experimentat și în criza precedentă – creditele în francți elvețieni, unde, la scutul BNR, băncile au vizat cea mai vulnerabilă categorie a populației: cea care pentru că nu se putea împrumuta în lei sau în Euro a fost împinsă și mințită de către bănci, la scutul BNR, privind oportunitatea de investiții în franci elvețieni. BNR a favorizat încălcarea regulii de aur: împrumută-te în moneda în care obții venituri.
Presa a scris deja despre o sumedenie de IFN-uri care s-au înscris în programul IMM Invest, unele conectate politic. Aceastea ar urma să ia bani cu dobândă plătită de la bugetul de stat și apoi să le plaseze la dobânzi de 70-400-2000-3000% pe an. Sau dacă vreți, pentru simplicare, la dobânzi de 1% pe zi.
Această permisiune este triplu ticăloasă:
i) niciun program de ajutor de stat nu ar trebui să fie țintit către vânzătorii de bani (cum sunt IFN-urile), care speculează nebancabilitatea populației (sărăcită prin modul în care BNR a condus politica monetară) ci către cei care generează și mențin locuri de muncă;
ii) Cîțu știe că în România sunt doar 15.000 de companii bancabile, iar IFN-urile sunt mai bancabile decât oricare dintre noi, întrucât au marje cămătărești;
iii) IFN-urile urmează să ia bani gratis de la stat cu garanție bancară și să îi vândă celor mai sărăci dobânzi de 1 la sută pe zi.
Am luat doar trei exemple de IFN-uri care au aplicat la programul IMMINVEST. Și pun alăturat și ofertele de pe site-urile lor:
Un prim exemplu este ECOFINANCE IFN, companie înregistrată în 2017. Compania a cerut credit garantat de stat și cu dobânda plătită de stat în 28 aprilie (în primele 21 de minute de la deschiderea programului). Oferta lor este de prezentata chiar pe site. Pentru un credit de 500 de lei, dobânda anuală efectivă este de 3.963,35%. La 500 de lei luați de la acest IFN, după 2 ani plătești 1799,54 de lei.
Un al doilea exemplu este CreditFix IFN, companie înregistrată în 2015. Compania a cerut credit garantat de stat și cu dobândă plătită de stat în 29 aprilie 2020, iar oferta lor prezentată de pe site ne arată că vrea să atragă credit cu dobândă zero (plătită de stat) și să o plaseze categoriilor vulnerabile de populație cu până la 4.343%. Pe site publică și cât ar fi dobânda zilnică pentru un credit de 3.000 de lei: 36 de lei. Adică 1,2% dobândă pe zi:
Un al treilea exemplu este al Easy Credit 4 All IFN. Compania funcționează din 2009, și a cerut credite cu dobândă zero de la stat în primele 25 de minute de la deschiderea programului. Compania arată pe site că oferă credite cu dobânzi de 3% pe lună, 36% pe an și dobândă anuală efectivă (DAE) de 43,37%. DAE poate ajunge și până la 79,4%, nivel pe care compania îl prezintă ca DAE maxim:
În concluzie, includerea IFN-urilor în programul IMMINVEST, nu face decât să confirme ceea ce v-am avertizat de la început: #nimicpentrupoplatie și #nimicpentrumicilecompanii. (Cerasela N.).
Evenimente
Curățarea facială agresivă poate afecta bariera pielii? Ce alternative moderne există pentru tenul sensibil și congestionat
Mult timp, ideea de „curățare profundă a tenului” a fost asociată cu proceduri agresive, extracții mecanice dureroase și iritații care persistau zile întregi după tratament. Pentru multe persoane cu ten sensibil, reactiv sau predispus la acnee, experiența unei curățări faciale clasice însemna roșeață accentuată, disconfort și senzația că pielea a fost „agresată”.
Recent însă, dermatologia și estetica medicală au început să schimbe modul în care este abordată curățarea tenului. Accentul nu mai cade doar pe eliminarea mecanică a impurităților, ci pe protejarea barierei cutanate și pe utilizarea procedurilor care curăță pielea fără a produce inflamație inutilă.
Una dintre tehnologiile utilizate tot mai frecvent în tratamentele moderne de curățare facială este Jet Peel, o formă de peeling hidromecanic care utilizează un jet controlat de ser fiziologic și aer pentru exfoliere, oxigenare și curățare profundă a pielii.
De ce nu mai este recomandată agresarea repetată a pielii?
Bariera cutanată reprezintă stratul protector al pielii și are rol esențial în menținerea hidratării și protecția împotriva bacteriilor, alergenilor și factorilor iritanți externi.
Atunci când pielea este agresată repetat prin:
- extracții traumatice;
- exfolieri excesive;
- produse foarte iritante;
- proceduri realizate prea frecvent;
bariera cutanată poate deveni vulnerabilă.
Consecințele pot include:
- sensibilitate crescută;
- roșeață persistentă;
- deshidratare;
- senzație de usturime;
- exces compensator de sebum;
- agravarea inflamației acneice.
Dermatologii discută tot mai frecvent despre conceptul de „skin barrier damage”, mai ales în contextul popularizării excesive a acizilor exfolianți și a rutinelor agresive promovate online.
Ce înseamnă o curățare facială modernă?
În prezent, tratamentele moderne de curățare facială încearcă să combine:
- exfolierea controlată;
- curățarea porilor;
- hidratarea;
- stimularea circulației;
- protejarea barierei cutanate.
Ideea nu mai este „să traumatizezi” pielea pentru a o curăța, ci să îndepărtezi excesul de sebum, keratina și impuritățile într-un mod cât mai puțin agresiv.
Tocmai în acest context au devenit populare procedurile hidromecanice și terapiile care utilizează presiune controlată și soluții sterile pentru exfoliere și detoxifiere cutanată.
Ce este tratamentul Jet Peel?
Jet Peel este o procedură de peeling hidromecanic care utilizează un jet de ser fiziologic și aer comprimat pentru curățarea și exfolierea controlată a pielii.
Spre deosebire de extracțiile mecanice clasice, procedura nu presupune traumatisme agresive asupra pielii și poate fi adaptată inclusiv tenurilor sensibile sau reactive.
Prin presiunea controlată a jetului, tratamentul contribuie la:
- îndepărtarea celulelor moarte;
- curățarea porilor;
- reducerea excesului de sebum;
- îmbunătățirea microcirculației;
- oxigenarea țesuturilor;
- stimularea drenajului limfatic superficial.
În același timp, pielea este pregătită pentru absorbția mai eficientă a substanțelor active utilizate ulterior în tratament.
De ce Jet Peel este diferit de curățarea facială clasică?
Una dintre cele mai importante diferențe este lipsa extracției mecanice agresive în multe cazuri. În curățarea facială tradițională, punctele negre și comedoanele sunt eliminate frecvent prin presiune mecanică directă asupra pielii, ceea ce poate produce:
- inflamație;
- iritație;
- capilare sparte;
- sensibilizare cutanată;
- agravarea leziunilor acneice active.
În cazul peelingului hidromecanic Jet Peel, îndepărtarea impurităților se realizează prin presiunea controlată a jetului de ser fiziologic și prin exfoliere progresivă.
Acest lucru permite o curățare mai blândă și mai bine tolerată de multe tipuri de ten.
Pentru ce tipuri de ten poate fi recomandat?
Tratamentul Jet Peel poate fi adaptat pentru:
- ten gras;
- ten mixt;
- ten congestionat;
- ten deshidratat;
- ten sensibil;
- ten tern;
- ten cu pori dilatați;
- ten predispus la comedoane.
În anumite cazuri, procedura poate fi integrată și în protocoale pentru:
- acnee ușoară;
- ten asfixic;
- piele devitalizată;
- piele afectată de stres și poluare.
Protocolul este personalizat în funcție de particularitățile fiecărui pacient și de nevoile pielii.
Ce efecte are peelingul hidromecanic asupra pielii?
Pe lângă efectul de curățare, tratamentul Jet Peel are și rol de:
- stimulare a microcirculației;
- drenaj limfatic superficial;
- hidratare;
- oxigenare tisulară;
- pregătire a pielii pentru absorbția ingredientelor active.
După procedură, multe persoane observă:
- piele mai luminoasă;
- textură mai uniformă;
- reducerea aspectului congestionat;
- senzație de piele „curată” și hidratată;
- diminuarea excesului de sebum.
Rezultatul este de obicei imediat vizibil, fără perioada lungă de recuperare asociată unor proceduri agresive.
Ce tipuri de tratamente pot fi asociate cu Jet Peel?
Un avantaj important al tehnologiei este faptul că poate fi integrată în tratamente complexe de estetică medicală.
În funcție de nevoile pielii, procedura poate fi asociată cu:
- vitamina C;
- acid hialuronic;
- tratamente antioxidante;
- măști peel-off;
- terapii hidratante;
- fiole vitaminizante;
- protocoale anti-aging.
Prin exfolierea și curățarea controlată a pielii, absorbția ingredientelor active poate fi îmbunătățită.
Este potrivit și pentru persoanele cu acnee?
În anumite forme de acnee și ten congestionat, Jet Peel poate fi utilizat ca procedură complementară pentru:
- reducerea excesului de sebum;
- curățarea porilor;
- îndepărtarea impurităților;
- reducerea aspectului încărcat al pielii.
Totuși, protocolul trebuie adaptat în funcție de severitatea acneei și de sensibilitatea pielii.
În formele inflamatorii severe, dermatologul stabilește dacă procedura este potrivită sau dacă sunt necesare alte terapii înainte.
Cât de des poate fi realizată procedura?
Frecvența tratamentului diferă în funcție de:
- tipul de ten;
- gradul de congestie;
- sensibilitatea pielii;
- obiectivele terapeutice.
În multe cazuri, procedura poate fi realizată lunar ca parte a rutinei de întreținere și curățare profesională a tenului.
Concluzie
Fiind o procedură complet non-invazivă, Jet Peel nu impune o perioadă de recuperare sau restricții sociale. Pacientul părăsește clinica cu o piele vizibil luminoasă, cu o textură uniformizată și o senzație profundă de prospețime, fără eritemul sau edemul caracteristice metodelor învechite.
Pentru a menține funcția de barieră la parametri optimi și a preveni acumularea de noi impurități sub influența poluării urbane și a stresului oxidativ, se recomandă includerea acestui tratament în rutina lunară de întreținere profesională. Frecvența exactă și cocktailul de substanțe infuzate vor fi stabilite întotdeauna în mod individual, în urma analizei pielii.
La Clinica MediSpa din Cluj-Napoca, îngrijirea pielii este privită ca pe un act de echilibru și respect față de biologie. Poţi apela la o evaluare dermatologică personalizată pentru a descoperi cum ţi se poate reda luminozitatea și puritatea tenului tău, protejându-i în același timp sănătatea și resursele naturale.
În cadrul parteneriatului dintre Federația Română de Judo și Primăria Sectorului 2 București, la Școala Gimnazială nr. 39 a avut loc o nouă acțiune dedicată promovării judo-ului și valorilor sale în rândul copiilor.
La invitația Federației Române de Judo, ACS Motiuashi București, club din Sectorul 2, a prezentat celor aproximativ 100 de elevi participanți la programul „Școala de Vară” o demonstrație prin care cei mici au putut descoperi o parte dintre tainele frumosului nostru sport.
🥋 Sportivii Bârziloiu Darius, Grigore Darius, Dincă Victor și Smărăndeanu Mircea au prezentat elemente specifice judo-ului, într-o întâlnire în care sportul s-a împletit firesc cu educația, disciplina și respectul.
Un moment aparte l-a reprezentat faptul că Bârziloiu Darius, Grigore Darius și Dincă Victor sunt chiar elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 39, revenind de această dată în fața colegilor lor în calitate de judoka.
Demonstrația a fost coordonată de Sensei Adrian Szekely, antrenor coordonator al ACS Motiuashi și vicepreședinte al Federației Române de Judo, alături de Dorel Rumega, președintele Colegiului Central al Arbitrilor din cadrul Federației Române de Judo.
ACS Motiuashi București este condus de președintele clubului, Violeta Becelea Szekely, și reprezintă unul dintre cluburile de judo active chiar în comunitatea Sectorului 2.
🤝 Mulțumim Primăriei Sectorului 2 pentru deschiderea și sprijinul acordat acțiunilor prin care sportul ajunge mai aproape de copii, precum și conducerii Școlii Gimnaziale nr. 39, în mod special domnului director adjunct Dan Gheorghe, pentru primire și implicare.
Pentru Federația Română de Judo, asemenea acțiuni reprezintă mai mult decât simple demonstrații sportive. Ele sunt o investiție în educație, în caracter și în generațiile care vin.
Judo-ul începe pe tatami, dar lecțiile sale rămân pentru toată viața. 🥋❤️
Evenimente
O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România
O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.
FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.
Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.
„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.
De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup
Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.
A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.
Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.
În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.
Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.
Ce face, de fapt, FlairMakers?
Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.
Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.
În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.
De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.
„Noi construim acest sistem”
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”
Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.
Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei
Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.
Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”
Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.
Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator
Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.”
Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici
RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.
Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.
flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa
FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani
Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.
Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.
Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.
„FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.
Despre RePatriot
RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.
Despre FlairMakers
Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.
Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434
