Evenimente
Ședință de Guvern pentru ultima rectificare a anului. De unde se taie fonduri și unde se fac suplimentări
Potrivit proiectului prezentat joi de Ministerul Finanțelor, au fost suplimentate cheltuielile cu Sănătatea și pentru compensarea efectelor negative generate de criza coronavirus.
Veniturile bugetului se diminuează, pe sold, cu suma de 5,212 miliarde lei, iar cheltuielile cu 683,6 milioane lei. Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 4,529 miliarde lei. Astfel, deficitul bugetar, în sumă absolută, crește la 96,058 miliarde lei, acesta reprezentând 9,1% din PIB.
Taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au o contribuţie pozitivă de 68,6 milioane lei. De asemenea, s-a avut în vedere menţinerea estimărilor din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licenţelor de tip 5G de către ANCOM.
Capitolul „Alte impozite şi taxe fiscale” are o contribuţie pozitivă de 5,2 milioane de lei, iar contribuţiile de asigurări sociale au o influenţă pozitivă de 15,3 milioane de lei.
Venituri nefiscale sunt diminuate cu 115,3 milioane lei, potrivit proiectului.
„Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014 – 2020: -2,513 miliarde de lei, influenţă determinată de diminuarea necesarului de refinanţare a proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, prin deblocarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile şi rambursarea sumelor de la Comisia Europeană, ceea ce a determinat un echilibru a disponibilităţilor fondurilor europene”, se spune în document.
În nota de fundamentare se precizează că evoluţia veniturilor bugetare se datorează în principal: situaţiei încasărilor privind veniturile bugetare în primele 9 luni ale anului; impactului estimat de ANAF referitor la sumele ce vor fi încasate în luna decembrie, conform prevederilor OUG nr. 181/2020. Conform estimărilor ANAF, 5,3 miliarde lei vor fi viraţi de către agenţii economici în luna decembrie, suma reprezentând obligaţiile bugetare datorate după declararea stării de urgenţă; menţinerii în anul 2020 a veniturilor estimate a se încasa la bugetul de stat din vânzarea licenţelor de tip 5G; menţinerii sumelor repartizate prin mecanismului de tip swap de 1.104,1 milioane lei, aprobată iniţial prin OUG nr. 135/2020, în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 30.06.2020 şi prelungite la 30.09.2020, raportate potrivit legii.
Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1,158 miliarde de lei.
„Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: cheltuielile de personal se diminuează cu 164,1 milioane lei; cheltuielile cu bunuri şi servicii scad cu 35,3 milioane lei; cheltuielile cu dobânzi cresc cu 324,8 milioane lei; subvenţiile se diminuează cu 22,8 milioane lei; transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 4,076 miliarde de lei; alte transferuri se majorează cu 539,4 milioane lei; cheltuielile cu asistenţa socială se diminuează cu 96 de milioane de lei; proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014 – 2020 se diminuează cu 2,805 miliarde de lei; alte cheltuieli se majorează cu 230,8 milioane lei; fondurile de rezervă se majorează cu 1,2 miliarde de lei; cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 309 milioane de lei; cheltuielile de capital se diminuează cu 1,673 miliarde de lei; împrumuturile acordate se diminuează cu 101,0 milioane lei”, se spune în document.
Potrivit proiectului de act normativ, au fost suplimentate bugetele următoarelor instituţii: Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – plus 1,590 miliarde de lei per sold; Ministerul Sănătăţii – plus 1,078 miliarde de lei per sold; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – plus 1,181 miliarde de lei per sold; Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei – plus 999,5 milioane lei, per sold; Ministerul Fondurilor Europene – plus 104,97 milioane lei, per sold; Ministerul Public – plus 90,3 milioane lei per sold; Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – plus 19,17 milioane lei.
De asemenea, s-au diminuat creditele bugetare ale următorilor ordonatori principali de credite: Ministerul Apărării Naţionale – cu 2 miliarde de lei; Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – cu 854,7 milioane lei, per sold; Ministerul Afacerilor Interne – cu 635,4 milioane lei, per sold; Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – cu 82,6 milioane lei; Secretariatul General al Guvernului – cu 53,8 milioane lei; Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – cu 56 milioane lei; Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – cu 37,8 milioane lei per sold.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale aprobate potrivit prevederilor art. 24 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, cu completările ulterioare, în sumă de 969,3 milioane lei rămase nerepartizate, se alocă pe judeţe şi municipiul Bucureşti.
Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 1,1 miliarde de lei; la cheltuieli cu suma de 2 miliarde de lei la credite de angajament şi cu 1,1 miliarde de lei la credite bugetare, din care 600 milioane lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate cu scop curativ, medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a serviciilor medicale, 500 milioane lei pentru plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale.
Totodată, în proiectul ordonanţă se menţionează că deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash) creşte la 96,058 miliarde lei acesta reprezentând 9,1% din PIB.
Plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 80.216 miliarde de lei; plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în Produsul Intern Brut este în anul 2020 de -9,1%; pentru anul 2020 plafonul nominal al cheltuielilor totale, exclusiv asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pentru bugetul general consolidat este de 394,338 miliarde de lei, pentru bugetul de stat este de 229,898 miliarde de lei, pentru bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale este de 85,309 miliarde de lei, pentru bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este de 45,697 miliarde de lei şi pentru alte bugete componente ale bugetului general consolidat de 5.820 miliarde de lei; plafonul nominal al soldului bugetului general consolidat este de -96,058 miliarde de lei, al bugetului de stat este de -105,583 miliarde de lei şi al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este zero; plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2020, este de 47% din Produsul Intern Brut.
Evenimente
LIDAS Cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată în Europa. Ridicată la Tulcea
Liviu Șotre, CEO LIDAS, vorbește despre visul unui antreprenor tulcean, o fabrică de peste 100 de milioane de euro și curajul de a nu se opri. Este povestea omului din spatele pâinii pe care mulți dintre noi o mâncăm, chiar dacă nu știm cine o frământă.
Dincolo de antreprenorul care a creat la Tulcea cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată, dincolo de tânărul de 42 de ani care a dus visul părinților la alt nivel, dincolo de studiile care l-au pregătit pentru orice drum în viață, oricât de sus, oricât de greu, oricât de neprevăzut și oricât de grele ar fi greutățile foarte mari pe care le ridici zilnic când construiești ceva cu adevărat măreț , dincolo de soțul și tatăl care vrea un oraș mai bun și mai dezvoltat pentru familia sa și pentru toată comunitatea în care s-a născut, Liviu Șotre este modelul antreprenorului român dispus să lupte.
Liviu Sotre vrea mai mult și mai bine pentru cei de lângă el, și pentru asta nu se dă înapoi de la muncă, de la sacrificii personale care pot schimba destine.
Ne-a arătat, în discuțiile la fabrica de la Cataloi, fața nevăzută a microeșecurilor care fac posibil succesul. A drumului greu și cu provocări neprevăzute, necesar pentru a-ți îndeplini visul, și, mai ales, cât de important este să te focusezi pe călătorie mai mult decât pe destinație.
La marginea Deltei Dunării, departe de marile centre industriale ale României, un om a ales să construiască poate cea mai modernă fabrică de panificație congelată din Europa. A crescut în brutăria familiei, a crezut în pâine și în oameni. Astăzi, LIDAS traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa, dar povestea e departe de a se fi terminat.
Citește un amplu interviu în NewsWeek.
Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară
Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.
Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.
În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.
Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.
Cum se manifestă alergia alimentară
Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.
Manifestările pot include:
- mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
- umflarea buzelor, feței sau gâtului
- erupții cutanate sau urticarie
- dificultăți de respirație
- greață, vărsături sau diaree
- amețeală sau scăderea tensiunii arteriale
În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.
Cum se manifestă intoleranța alimentară
Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.
Cele mai frecvente manifestări sunt:
- balonare
- crampe abdominale
- gaze intestinale
- diaree
- disconfort general după masă
Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.
Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.
De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară
Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.
Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.
Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:
- sindromul de intestin iritabil
- intoleranța la histamină
- sensibilitatea la aditivi alimentari
- infecțiile digestive
Cum se pune diagnosticul corect
Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.
În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.
În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.
Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.
Ce rol are IgE în această diferențiere
Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.
În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.
Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.
Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.
Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.
Concluzie
Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.
Evenimente
The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.
Mai mult decât un Show: Un stil de viață
Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.
La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.
Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții
Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.
• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.
Detalii Eveniment
The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.
• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea
Rămâi Conectat
Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.
Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5
The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!
