Evenimente
Culisele statului paralel | DOVADA explozivă a legăturilor lui Codruț Marta cu mărcile Realitatea. Relațiile lui Marta cu Elan Schwartzenberg și Sorin Enache
Realitatea PLUS vă dezvăluie, în exclusivitate, legăturile dintre Codruț Marta și mărcile Realitatea PLUS, relațiile acestuia cu Dragoș Dobrescu, Elan Schwartzenberg, dar și cu Sorin Enache, fostul director executiv al postului Realitatea TV. Totul în emisiunea „Culisele statului paralel” realizată de Anca Alexandrescu.
Anca Alexandrescu: În seara aceasta avem probe. Realitatea PLUS are dovezi. Avem documentele. Am declarația dlui Dragoș Dobrescu din dosarul dispariției lui Codruț Marta, în care povestește despre momentul acela al dispariției. Se confirmă ce spune Cristian Rizea că între Dragoș Dobrescu, grupul de la Monaco, Codruț Marta, Sorin Blejnar exista o legătură.
Povestea începe undeva in 2013, in luna aprilie. Despre dispariția lui Codruț Marta s-au spus nenumărate lucruri. Avem in primul rand procesul verbal semnat de procurorul Carmen Damian in urma căruia se face legătura dintre Codruț Marta si marcile Realitatea. (…) Pe baza declarațiilor de martor ale lui Dragoș Dobrescu. (…)
Dan Bucura: Într-adevăr acești oameni erau împreună. În ceea ce-l privește pe C Marta era lapte și miere până la problemele lui penale. Era în supraveghere operativă. A devenit un fel de oaie neagră a grupului. (…) Ce pot să vă spun ca om care l-a cunoscut personal pe Codruț Marta. Nu prea era omul să-l faci dispărut și să nu sune pe cineva, era un personaj căruia îi plăcea viața. (…) Eu tind să cred că nu mai este printre noi. Legat de evenimentele din zilele dispariției sale. E prima oară când aud de asta, de declarație, totul era pe surse. Într-adevăr în cercu lde priteni es a admis din prima clipă ca a fost ultimul care l a vazut in viata pe Codruț Marta. El avea un echipaj operativ de filaj de la SRI. El a dispărut având un echipaj care-l fila!
Anca Alexandrescu: Citez din declarația lui Dragoș Dobrescu de martor, dată în 11 iunie 2012, legată de dispariția lui Codruț Marta: Cred că am fost amestecat în povestea dispariției lui Codruț Marta, întrucât cineva a avut interesul să fie implicat un grup, și nu doar o persoană. Având în vedere comportamentul lui Elan Schwartzenberg, cred că este posibil ca Elan să fi vrut să nu fi fost singur în această problemă (…) După aceea povestește că îl cunoaște pe Codruț Marta de 10 ani și că l-a cunoscut prin intermediul lui Radu Țica.
Și povestește că luni, 21.05.2012, am vorbit cu Codruț Marta la telefon. Cred că el m-a sunat și a rămas să vorbim pe la 17-18 și să stabilim o întâlnire. Dacă Codruț Marta promitea că urmează să vorbim, se ținea de cuvânt și revenea ulterior cu un telefon. Asta povestește despre ziua respectivă (…)
Povestește după aceea… este o încrengătură în declarații…, încearcă cumva să-l lege pe Elan Schwartzenberg de această poveste, dar după aceea vine și spune: Mi-am adus aminte. În ziua de marți, 22, m-am întâlnit cu Elan Schwartzenberg, care era acolo cu Enache Sorin. Un personaj foarte important. Și vreau să atrag atenția în această seară asupra dl Enache Sorin. În scandalul Realitatea PLUS are un rol extrem de important și în legătură directă cu Sebastian Ghiță. Cu cine?, cu statul paralel… (…)
Iată că dl Enache a fost la masă cu dl Elan și dl Dobrescu când se vorbea despre dispariția lui Codruț Marta. (…)
Mi-au spus așa, erau acolo și Răzvan Anca, mi-au spus că a dispărut de acasă (povestește Dragoș Dobrescu – n.red.). Mi-am adus minte că în urmă cu câteva luni a mai dispărut într-o noapte, m-am gândit că e la vreo prietenă mai veche, deși știam că după ce s-a căsătorit cu Andreea Marta s-a lăsat de acele petreceri. (…) Am fost îngrijorat, am sunat în stânga, în dreapta, am sfătuit-o pe Andreea Marta să depună plângere la Poliție, dar nu a depus, pentru că era foarte apropiată de Elan și a spus că nu depune.
În ziua de marți, 22.05, Elan le-a spus lui Răzvan Anca și Andrei Marta, fratele lui Codruț Marta, că l-a văzut pe Codruț Marta în ziua de luni, 21.05.2012 la Realitatea. Ulterior, de miercuri, 23.05.2012, mie mi-a spus că Codruț Marta a mers cu el la Snagov unde au băut o palincă și la un moment dat Codruț Marta a plecat.
Luni, 28.05., adică după opt zile, după ce a fost audiat la Parchet, Elan a spus că de fapt Codruț Marta a mers la Snagov dar n-a mai intrat în curte. În ziua de miercuri de după dispariție mi -a spus „Nu te băga, mă ocup eu!”. Eu am înțeles (Dobrescu – n.red.) că nu trebuie să-i mai agit pe ceilalți punând întrebări, pentru că Elan se va ocupa să-l caute pe Codruț.
Eu am insistat să se formuleze sesizare. (…) Vineri, după dispariție, în jurul prânzului, Andreea (Marta – n.red.) a convocat o întâlnire la Casa Doina, la sugestia mea (a lui D. Dobrescu – n.red.) cu prietenii lui pentru ca toti sa puna cap la cap tot ce stiau. Au participat la întâlnire soții Blejnar, șoferul lui Codruț Marta, sora Andreei Marta și Andreea Marta, Marius și Maria Căpanu, Horațiu Țica, Viorel Comăniță, șeful Vămii, și Adrian Marta, fratele lui Codruț Marta. A venit și Elan. A stat foarte puțin. Am insistat să participe și șoferul lui Codruț Marta, din cauza contradicțiilor celor susținute de Elan cu privire la prezența lui Codruț Marta la Snagov. Șoferul a povestit ca in jur de ora 17-18, Elan a venit la Realitatea în parcare și i-a dat cele două telefoane care-i aparțineau lui Codruț Marta, spunându-i să se plimbe cu telefoanele prin oraș că o să-l caute Codruț. Șoferul a întrebat – păi cum sa ma gaseasca daca telefoanele sunt la mine? – Zice ca lasa, ca are un alt telefon si o sa te gaseasca.
Anca Alexandrescu: Nu intamplator am subliniat prezenta lui Sorin Enache la acea masa unde s-a intalnit Dobrescu cu Elan Schwartzenberg. Enache era directorul Realitatii atunci, ulterior l-a tradat pe Vintu, a trecut la Sebastian Ghita, exista dovezi prezentate in proces de SOV despre o convorbire inregistrata dintre Ghita si Enache. Avem detalii pe larg despre Enache si jocul pe care l-a facut si legatura cu Ghita si cu acest stat paralel de care noi tot vorbim aici. L-am contactat pe Sorin Enache, nu a raspuns la mesajele noastre.
Dan Bucura, te asteptai ca Dobrescu sa fie proprietarul marcii Realitatea?
Dan Bucura: Nu ca ma asteptam, stiam! Sunt apropiat de postul asta de pe vremea cand il avea Vintu si am inteles cam cum functioneaza. Un post de genul si de calibrul Realitatea are nevoie de mai multe lucruri. Dar in primul rand are nevoie de un finantator, dincolo de cine se ascunde in acte si cum se ascunde. Dincolo de finantator, postul a fost intotdeauna interesant pentru tot soiul de grupuri, grupulete din exterior, ca s-au numit ele oameni de afaceri, structuri de informatii, politicieni. Totdeauna, cei din exterior au vanat Realitatea. Era interesanta. Asta s-a intamplat si in acele momente. Cand s-a facut acea tranzitie, preluarea postului de la Sebastian Ghita la Elan Schwartzenberg, cel putin la inaintare, cel care aducea bani si finanta postul asta ca el sa mearga luna de luna, sa plateasca curentul, camerele, oamenii, era Schwartzenberg. Dar nu stiam sursa banilor… Pe de alta parte, in vremea aia nu am stiut niciodata cum functiona sistemul asta de off-shore-uri din spate si cine detinea pana la urma Perla coroanei, ca e usor sa platesti niste oameni, niste camere, niste lucruri care functioneaza aici, dar daca nu ai brandul, daca nu ai Perla, ca sa-i spun asa, nu conteaza si miza acolo e! Si acum am inteles, inteleg de ceva vreme, de fapt, cum functiona. Schwartzenberg era probabil la un moment dat cu banii… Nu inteleg partea aia din procesul-verbal de autosesizare in care Dobrescu spune ca l-a rugat Elan sa ia el ca nu vrea sa ia Elan.
Anca Alexandrescu: Nu, atentie! Aici este vorba despre doua momente. Sunt cele doua declaratii ale lui Dobrescu. Una e in august 2013, alta in octombrie 2013. In prima povesteste ca a aflat, de fapt, la inceputul anului ca se scot la licitatie aceste marci si l-a intrebat pe Elan daca-l deranjeaza sa cumpere el marcile si Elan i-a spus „Nu ma deranjeaza, puteti sa faceti si un business dupa aceea” si ca, ulterior, au facut o intelegere pe 1.650.000 pe care Elan nu i-a platit deci a cazut aceasta intelegere. In octombrie 2013 vine Dobrescu si spune „De fapt, Elan m-a rugat sa cumpar marcile pentru ca el nu putea la acel moment”. Din nou se contrazice. Am vazut si saptamana trecuta, atunci era o insolventa. Daca va aduceti aminte, si un razboi. A si fost in acest proces-verbal pe care l-am citit de la procuror, povesteste despre acea contestare, ca ei au fost retrasi pana la urma de la masa credala in urma procesului de insolventa.
Dan Bucura: Deduc asa: se pare ca Elan l-a rugat pe Dobrescu sa cumpere de fatada, el fiind bagat in povestea cu insolventa, iar asta i-a dat teapa.
Anca Alexandrescu: Vreau sa vedeti profilul lui Dobrescu, pentru ca noi am vorbit aici despre mafia gunoaielor si despre incercarea de preluare ostila sau cum vreti a firmei Romprest de la Florian Walter de aceleasi personaje. Vreau sa va citesc din acelasi proces-verbal in care iata ce spune Schwartzenberg: „Pe de alta parte, retinem si ca Elan Schwartzenberg a aratat la 28.06.2012 ca asista la o preluare in forta a Realitatii TV”. Nu va suna cunoscut? Este un modus operandi. Asta se intampla in 2012, cu Romprest se intampla in 2014. Aceeasi persoana, Dragos Dobrescu.
Stiti ce este caraghios? Ce spune Dobrescu in august 2013, la sfarsitul declaratiei de martor: „Cred ca Elan Schwartzenberg incearca sa gaseasca un cumparator pentru marcile Realitatea, sperand astfel sa-mi dea banii pe marci si sa obtina si un beneficiu din aceasta vanzare. Nu m-a contactat nicio persoana interesata de cumpararea marcilor. De altfel, nici nu este pozibil sa incerce cineva sa cumpere de la mine pentru ca nu stie nimeni ca eu sunt proprietar. Toate lumea știe că Elan Schwartzenberg e proprietarul mărcilor. Elan a afirmat in interviuri la TV, in scrisori deschise, etc, ca este proprietarul marcilor TV. Eu intentionez sa vand aceste marci deoarece am realizat ca nu doresc sa devin un proprietar de presa.” La fel ca la Romprest. La un anumit moment, s-a extras din aceasta poveste. Iata ca aceste lucruri se intampla in 2012, in acel moment cand Codrut Marta dispare.
Laurențiu Ciocăzanu: Dragos Dobrescu este un om de afaceri care in diverse conjuncturi, fie ca vorbim de cazul Romprest, fie ca vorbim de Realitatea, omul asta ramane mereu deasupra. Ce inseamna asta? Pana la proba contrarie, este un foarte abil om de afaceri. Din tot acest tablou, avem un foarte abil om de afaceri care este conectat la culisele statului paralel. Evident ca este (un protejat al statului paralel, n.r.). Sa ne aducem aminte de un alt protejat al statului paralel, Dan Condrea, care a murit brusc intr-un accident rutier si nu stie nimeni daca el a murit cu adevarat acolo sau daca a murit cineva pentru ca am vazut o masina intr-un pom si nimic altceva. Bineinteles ca acest Dragos Dobrescu este un om protejat se serviciile secrete, asa cum a fost si Dan Condrea si altii, numai ca, spre deosebire de altii, el a cazut mereu in picioare. El e valid, e pe piata, e liber.
Sursa: Realitatea din Justitie
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
Într-o lume în care informațiile circulă rapid, iar acuzațiile pot afecta în doar câteva momente reputația unei persoane, nevoia de a demonstra că spui adevărul devine din ce în ce mai importantă. Fie că este vorba despre un conflict la locul de muncă, o suspiciune într-o relație personală, o investigație internă sau o situație juridică, simpla afirmație „sunt nevinovat” nu este întotdeauna suficientă pentru a convinge.
În astfel de situații, testul poligraf poate reprezenta un instrument obiectiv de evaluare a sincerității declarațiilor unei persoane. Deși nu înlocuiește anchetele, probele materiale sau deciziile instanțelor, examinarea poligraf este utilizată în numeroase contexte pentru verificarea informațiilor și clarificarea unor suspiciuni. Tocmai de aceea, multe persoane aleg să solicite voluntar o testare, dorind să ofere un argument suplimentar în susținerea propriei versiuni a faptelor.
Atunci când este efectuat de specialiști cu experiență, folosind metodologii validate și întrebări formulate corespunzător, testul poligraf poate contribui la creșterea gradului de încredere în declarațiile persoanei examinate și poate deveni un sprijin important în procesul de clarificare a unei situații dificile.
Când suspiciunile afectează reputația
Există numeroase situații în care o persoană ajunge să fie suspectată fără să existe dovezi clare împotriva sa. O dispariție de bunuri într-o companie, o acuzație lansată într-un conflict personal, o neînțelegere între colegi sau o informație transmisă eronat pot avea consecințe serioase asupra imaginii și credibilității unei persoane.
Din păcate, chiar și atunci când acuzațiile se dovedesc ulterior nefondate, efectele asupra reputației pot persista. Încrederea colegilor, a angajatorului sau chiar a membrilor familiei poate fi afectată, iar procesul de recâștigare a acesteia poate fi dificil.
În astfel de împrejurări, unele persoane aleg în mod voluntar să efectueze un test poligraf pentru a susține veridicitatea declarațiilor lor. Examinarea nu stabilește vinovăția sau nevinovăția din punct de vedere juridic, însă poate constitui un element suplimentar de evaluare și poate contribui la clarificarea circumstanțelor în care au apărut suspiciunile.
Pentru multe persoane, această abordare reprezintă o modalitate de a demonstra disponibilitatea de a coopera și de a răspunde transparent întrebărilor legate de situația investigată.
Obiectivitatea reacțiilor fiziologice
Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului poligraf este faptul că evaluarea se bazează pe monitorizarea unor reacții fiziologice involuntare, precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și modificările conductanței electrice a pielii.
În cadrul examinării, specialistul formulează întrebări relevante pentru situația investigată și analizează răspunsurile împreună cu reacțiile fiziologice înregistrate. Interpretarea rezultatelor este realizată în baza unor metode și protocoale specifice, de către examinatori instruiți în acest domeniu.
Spre deosebire de opiniile personale sau de impresiile subiective, examinarea poligraf urmărește indicatori fiziologici măsurabili, ceea ce oferă un grad suplimentar de obiectivitate în procesul de evaluare. Din acest motiv, testul este utilizat în numeroase contexte, inclusiv în investigații interne, procese de selecție pentru anumite funcții sensibile sau verificarea unor declarații în cadrul unor anchete.
Este important de înțeles că rezultatul unui test poligraf trebuie interpretat în contextul întregii situații și al celorlalte informații disponibile. Tocmai această abordare echilibrată îi conferă valoare ca instrument complementar de verificare.
Un pas spre recâștigarea încrederii
Pentru persoanele care au fost acuzate pe nedrept, procesul de recâștigare a încrederii poate fi dificil și de durată. În multe cazuri, simpla dorință de a efectua un test poligraf transmite un mesaj important despre disponibilitatea de a clarifica situația într-un mod transparent.
După finalizarea examinării, specialistul întocmește un raport oficial care reflectă concluziile evaluării. Acest document poate fi prezentat, atunci când este necesar și permis de context, angajatorului, avocatului sau altor persoane implicate în soluționarea cazului.
Pentru numeroși oameni, un astfel de raport reprezintă un element care contribuie la reconstruirea credibilității și la reducerea suspiciunilor. Deși nu înlocuiește alte probe și nu stabilește singur adevărul juridic, el poate avea un rol important în susținerea unei declarații și în facilitarea dialogului dintre părțile implicate.
Mai presus de toate, testul poligraf oferă persoanei examinate oportunitatea de a-și susține poziția printr-o procedură profesionistă, confidențială și bazată pe o metodologie consacrată.
Concluzie
Atunci când reputația este pusă sub semnul întrebării, orice mijloc obiectiv de verificare poate avea o valoare importantă. Testul poligraf nu înlocuiește investigațiile sau probele materiale, însă poate reprezenta un instrument complementar util pentru evaluarea sincerității declarațiilor și pentru clarificarea unor situații în care există suspiciuni sau acuzații contestate.
Realizată în condiții profesionale, de către examinatori specializați și cu respectarea standardelor de confidențialitate, examinarea poligraf poate contribui la consolidarea încrederii și la susținerea unei persoane care dorește să își prezinte punctul de vedere într-un mod cât mai obiectiv.
Pentru cei care au nevoie de o testare poligraf, fie în contextul unei investigații, al unui litigiu, al unei verificări voluntare sau pur și simplu pentru a-și susține credibilitatea într-o situație delicată, Best-Polygraph oferă servicii profesionale și confidențiale de testare poligraf. Cu experiență în domeniu și o abordare bazată pe obiectivitate, seriozitate și respectarea standardelor profesionale, echipa Best-Polygraph este pregătită să ofere evaluări adaptate fiecărui caz și să sprijine persoanele care își doresc o verificare realizată în condiții de maximă rigurozitate și discreție.
