Connect with us

Evenimente

POVESTEA cardului de sănătate. Ghiță, abonat la contracte suspecte cu CNAS

Publicat

pe

România a fost printre ultimele state europene care au introdus un sistem informatic centralizat pentru gestionarea banilor din sistemul medical.

În 1999, a început proiectarea Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale, care trebuia să contabilizeze servicii medicale pentru aproape 20 de milioane de oameni. Licitaţia a fost organizată în luna decembrie din acelaşi an. Şase companii IT au depus oferte. Nouă luni mai târziu comisia a desemnat câştigătorul – compania Compaq. Licitaţia a fost contestată de o altă firmă participantă. Curtea Supremă de Justiţie a respins acţiunea, iar contractul a fost semnat abia în iulie 2002. Compania urma să primească 119 milioane de euro.

În iunie 2004, în urma unui control al Curţii de Conturi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi la Ministerului Sănătăţii, au fost descoperite nereguli grave cu privire la cheltuirea banilor de la bugetul statului. Camera Deputaţilor a înfiinţat mai târziu o comisie de anchetă, care a descoperit deconturi ilegale, suplimentarea nefondată a bugetului casei de sănătate prin subvenţii guvernamentale, dar și că nu exista o evidenţă clară a banilor cheltuiţi pentru dezvoltarea sistemului informatic naţional.

Din 2003 până în 2006 au fost semnate mai multe acte adiţionale la contractul de informatizare din 2002, în valoare de peste 15 milioane de euro. Pe lângă Compaq au intrat în joc și companiile SIVECO şi HP România.

În 2010, Guvernul Boc a aprobat memorandumul privind „Implementarea Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate” şi a stabilit un calendar strict care implică Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Contractul, în valoare de 25 de milioane de euro, pentru software-ul necesar cardului de sănătate a fost câștigat în 2012 de un consorțiu format de HP și Novensys Corporation, o companie cu acționariat românesc. Novensys este unul dintre furnizorii importanți de soluții IT pentru autoritățile publice, potrivit unui raport al Corpului de Control al Premierului din 2016.

Documentele au aratat că Novensys era printre primele 10 companii care au câștigat contracte cu statul în perioada 2011-2016. Controlul a vizat maniera în care ministerele și unitățile din subordinea lor au cheltuit bani pe produse software neutilizate sau care funcționează defectuos. În mod straniu, la doar doi ani de când câștigase un contract atât de important din partea statului român, compania a intrat în insolvență. Potrivit hotnews.ro, de numele celor trei acționari se leagă și probleme penale. Unul dintre ei a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare pentru fapte de corupție. Judecătorii l-au găsit vinovat de cumpărare de influență și instigare la spălare de bani. Ceilalți doi parteneri de afaceri din acționariatul companiei au fost arestați preventiv în 2016 ca urmare a unei anchete în care procurorii DIICOT l-au pus sub acuzare pe fostul șef al Microsoft România pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Ce a rămas în urma acestei licitații? Un sistem care nu a fost cu adevărat funcțional din momentul implementării. Casa Națională de Asigurări de Sănătate dădea asigurări că vinovați ar fi de fapt furnizorii de servicii de sănătate sau medicii care nu știu să utilizeze cardul și suprasolicită sistemul.

În realitate, la începutul lunii mai 2015, în primele zile de funcţionare a sistemului, medicii şi pacienţii au avut parte de o surpriză neplăcută – ba nu se valida serviciul, ba au fost validate prea multe carduri într-un timp scurt, fapt care a dus la blocarea sistemului. Problemele au continuat sistematic.

Emiterea cardului de sănătate nu a fost nici ea lipsită de probleme. Pentru jumătate de milion de români cardul nu a fost emis nici la doi ani după termenul limită la care devenea obligatoriu. Pacienții s-au văzut în situația de a le fi refuzat accesul la servicii medicale decontate, deși plăteau contribuții și erau asigurați în sistem. Teoretic, puteau merge la medic cu dovada calității de asigurat primită de la angajator. În practică, nu odată s-a întâmplat ca furnizorii de servicii medicale să îi refuze, pe motiv că nu le va fi plătită consultația de către casa de asigurări.

Cardul de sănătate trebuia să intre în vigoare încă din anul 2007. După 9 ani de când s-a vorbit prima dată despre el, adică în toamna anului 2015, cardul a devenit obligatoriu. Prin lege, folosirea lui este obligatorie la orice consultație, internare sau pentru eliberarea unei rețete. An de an, medicii de familie s-au plâns că sistemul informatic continuă să se blocheze de câteva ori pe zi și că nu pot valida rețete și consultații. Mai mult, nu putea fi verificată nici măcar calitatea de asigurat a pacienților.

De nenumărate ori, medicii de familie au fost nevoiți să opereze de două ori acelaşi serviciu acordat pacientului: o dată offline, când sistemul nu a funcționat şi încă o dată după ce CNAS a remediat problemele.

Ultimul mare scandal a fost anul trecut. Atunci, Ministerul Sănătății a trimis la DNA raportul în urma controlului demarat la CNAS. Asta după ce a transmis că au fost descoperite o serie de nereguli. Potrivit ministerului, în februarie 2017 sistemul nu era securizat şi controlat. Din această cauză, persoane neautorizate au avut acces la datele medicale ale pacienţilor, spun autoritățile.

Vara trecută, mai bine de o lună, platforma informatică a Casei Naționale de Sănătate a fost în colaps, iar, în urma scandalului, șeful CNAS și purtătorul de cuvânt au fost schimbați. Tot atunci autoritățile au anunțat că licitația pentru serviciile de mentenanță urmează să fie lansată.

Teamnet International, firma fondată de Sebastian Ghiță, este cea care a câștigat în 2016 prin licitație două contracte în valoare de peste 5 milioane de euro cu CNAS. Unul pentru mentenanța sistemului IT pentru cardul de sănătate, iar al doilea pentru platforma IT a asigurărilor de sănătate. După expirarea contractului, platforma pentru gestionarea cardurilor de sănătate a rămas fără mentenanță. Imediat au apărut noi blocaje.

Anul acesta, potrivit newsweek.ro, tot o firmă controlată de Sebastian Ghiță a câștigat două licitații de 11,8 milioane lei de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, licitații cu un singur ofertant. Obiectul: administrarea și mentenanța sistemelor informatice pentru Cardul Național de Sănătate și servicii de monitorizare centre suport. Contractele au fost adjudecate de compania Technology Systems and Services International. Potrivit aceleiași surse care a consultat datele de la Registrul Comerțului, asociatul majoritar al firmei Technology Systems and Services International este Teamnet International, o firmă controlată de fostul deputat Sebastian Ghiță, societate care a fost investigată pentru spălare de bani de Direcția Națională Anticorupție.

Technology Systems and Services International este administrată de Ion Ovidiu Trașcu, unul dintre colegii de facultate ai lui Sebastian Ghiță, dar și unul dintre acționarii minoritari ai companiei Teamnet International SA.

Pentru informatizarea sistemului de sănătate, statul a plătit în total peste 184 de milioane de euro.

 

Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Colegiul Medicilor introduce reguli stricte de la 1 ianuarie 2026 pentru publicitatea medicală. Reclamele stradale, permise doar la maximum 500 de metri de cabinet

Publicat

pe

Cea mai importantă schimbare este restricționarea publicității stradale la o rază de cel mult 500 de metri în jurul cabinetelor și clinicilor, măsură care a generat controverse în rândul furnizorilor de servicii medicale și al unor organizații de pacienți.

O măsură cu impact major asupra clinicilor din zone izolate

Limitarea distanței pentru afișajele stradale ar putea afecta în special unitățile medicale amplasate în cartiere periferice, pe străzi secundare sau în localități mici, unde panourile publicitare sunt rare sau inexistente, conform puterea.ro. Criticii semnalează că astfel de clinici pot pierde vizibilitatea necesară, mai ales dacă oferă tratamente inovatoare sau servicii specializate care nu sunt disponibile în alte orașe.

„Cum ar putea fi recunoscută o clinică dintr-o zonă de case, de exemplu în Otopeni, dacă nu există puncte de expunere în apropiere?”, se întreabă reprezentanți din sectorul privat. Ei consideră că regula pune piedici accesului la informații pentru pacienți din alte localități sau județe, care au nevoie de repere clare pentru a-și alege serviciile medicale.

Argumentele Colegiului Medicilor

Într-un răspuns oficial, CMR explică faptul că limita de 500 de metri are rolul de a preveni „publicitatea agresivă” și de a proteja prestigiul profesiei medicale. Potrivit organizației, regulile ar reduce riscul ca unitățile medicale să recurgă la campanii de marketing de amploare, în detrimentul actului medical în sine.

CMR susține că vizibilitatea clinicilor nu ar trebui să fie afectată, întrucât acestea pot folosi alte instrumente de comunicare permise de Codul deontologic: site-uri web și rețele sociale, cu condiția ca informațiile să fie verificate și fără promisiuni înșelătoare, broșuri și pliante, distribuite în mod controlat și participare la congrese, târguri de sănătate și evenimente științifice, pentru prezentarea noutăților medicale.

Lipsa studiilor care să justifice distanța de 500 de metri

Întrebate ce analiză tehnică a stat la baza stabilirii limitării la 500 de metri, autoritățile profesionale nu au oferit date concrete. CMR afirmă că reglementarea a fost inspirată de o veche prevedere privind distanțele dintre farmacii și de principiile eticii medicale, fără a menționa existența unor studii privind impactul publicității medicale asupra comportamentului pacienților.

Absența unor argumente statistice sau a unei evaluări independente a generat îngrijorări în rândul specialiștilor din domeniul sănătății și al organizațiilor care militează pentru transparență.

Critici legate de transparență și consultare publică

Colegiul Medicilor a precizat că proiectul a fost transmis structurilor interne și publicat online, însă nu a oferit informații despre participarea asociațiilor de pacienți sau a altor experți în procesul de elaborare a regulilor. În același timp, instituția a susținut că nu se supune Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public, întrucât nu gestionează fonduri publice — o poziție criticată de unii observatori.

Reguli largi, ușor de interpretat

Decizia publicată în Monitorul Oficial reglementează toate formele de promovare — de la firma medicală și până la campaniile online. Totuși, experții atrag atenția asupra unor formulări vagi, precum „promovare indirectă” sau „imagine instituțională”, care pot duce la interpretări diferite între colegiile teritoriale.

Se interzice: folosirea superlativelor, comparațiile cu alte clinici, menționarea ofertelor financiare sau a facilităților și orice mesaj care ar putea fi considerat „înșelător” sau „excesiv”.

Aceste limitări ar putea restrânge semnificativ capacitatea clinicilor de a comunica dotările, rezultatele sau nivelul de expertiză, spun criticii.

Publicitatea online – permisă, dar strict controlată

Deși site-urile și platformele digitale sunt acceptate, conținutul trebuie să fie strict informativ, iar reclamele online trebuie să respecte criterii greu de standardizat. Pentru unele clinici, în special cele care se bazează pe comunicarea digitală pentru a atrage pacienți din alte orașe, aceste prevederi pot reprezenta o piedică.

Colegiilor teritoriale le revine responsabilitatea de a verifica materialele publicitare și de a solicita modificări sau retragerea acestora în termen de 30 de zile. Fără criterii uniforme, există riscul unor abordări neunitare, ceea ce poate genera incertitudine în rândul furnizorilor de servicii medicale.

Citeste in continuare

Evenimente

Patronatele cer Guvernului înghețarea salariului minim la 4.050 lei. Care este justificarea lor și scenariul sumbru prezentat

Publicat

pe

Organizația patronală IMM România propune menținerea salariului minim la nivelul de 4.050 de lei pentru moment. Beniamin Lucescu, reprezentant al organizației, a anunțat, după reuniunea Consiliului Național Tripartit de la Palatul Victoria, că o eventuală majorare la 4.300 de lei ar trebui analizată după primele șase luni ale anului viitor, pe baza evoluției economice.

„IMM România în toţi cei patru ani consecutivi a susţinut creşterea salariului minim pe economie, pentru că economia funcţiona, productivitatea muncii, a producţiei, era mare. La ora actuală nu suntem împotriva creşterii salariului minim pe economie, cum s-a propus, 4.300 de lei, de la 4.050 de lei, dar trebuie să putem din punct de vedere economic să plătim aceşti bani. Până se va decide săptămâna viitoare, noi am propus să rămânem la 4.050 de lei, şi după primele şase luni, cu toate scumpirile, de taxe, impozite, 10% acciză, creşterea TVA-ului, să aşteptăm o evaluare şi, după primele şase luni, putem să spunem dacă putem suporta din punct de vedere al plăţii salariul minim pe economie. (…) În urma analizei făcute, am propus să rămânem la 4.050 de lei şi după şase luni de zile să facem, din nou, o evaluare să vedem dacă puterea economică ne dă voie să plătim aceşti bani”, a declarat Beniamin Lucescu, miercuri, după reuniunea Consiliului Naţional Tripartit desfăşurată la Palatul Victoria.

În acelaşi context, preşedintele onorific al IMM România, Ovidiu Nicolescu, a precizat că, din studiile realizate de organizaţia patronală, reiese că IMM-urile nu pot susţine o creştere a salariului minim pe economie pentru anul viitor.

„Potrivit analizelor realizate la nivelul IMM România şi a investigaţiei pe care am făcut-o pe un eşantion de 2.017 întreprinzători, punctul nostru de vedere este următorul: deşi înţelegem necesitatea de a amplifica veniturile minime, noi considerăm că în momentul de faţă acest lucru nu este cu putinţă. Pe de-o parte, majorarea salariului minim determină totdeauna majorarea tuturor categoriilor de salarii, deci ar fi un efect de avalanşă, iar urmare a acestui lucru ar creşte foarte mult cheltuielile firmelor şi atunci ar avea următoarele efecte negative: o parte dintre firme nu ar mai rezista, şi potrivit investigaţiei noastre, 14,7% dintre întreprinzători spun că ar trebui să-şi închidă porţile, iar ceilalţi ar trebui fie să-şi reducă activitatea, fie să le scadă competitivitatea”, a afirmat Nicolescu.

Citeste in continuare

Evenimente

Măsură drastică la Bosch Timișoara. Compania desființează peste 500 de posturi

Publicat

pe

An employee uses a touchscreen panel on the automobile gasoline direct injector valve assembly line at the Robert Bosch GmbH plant in Blaichach, Germany, on Tuesday, March 31, 2015. German unemployment dropped to a record low as the job market continued to underpin the country’s position as Europe’s economic powerhouse. Photographer: Krisztian Bocsi/Bloomberg via Getty Images

Peste 500 de angajați Bosch de la centrul din Timișoara își vor pierde locurile de muncă în următorii patru ani. Concedierile fac parte din planul de restructurare global al diviziei Bosch Global Business Services, prin care compania germană va elimina 3.400 de posturi la nivel mondial până în 2030.

Aceste concedieri fac parte dintr-un plan amplu de eficientizare prin care divizia globală Bosch Global Business Services își va reduce personalul cu aproximativ 3.400 de angajați la nivel mondial, până la finalul lui 2030.

Grupul Bosch anunță o nouă rundă de concedieri în România, vizând peste 500 de angajați de la centrul din Timișoara, în următorii patru ani, până la finalul lui 2030. Aceste posturi fac parte din divizia de servicii Bosch Global Business Services (GBS), care se ocupă de operațiuni precum contabilitate, achiziții sau resurse umane. În prezent, divizia GBS are aproximativ 1.800 de angajați la Timișoara.

Această ajustare face parte dintr-un plan strategic mult mai amplu al companiei germane, care vizează eliminarea a circa 13.000 de locuri de muncă la nivel global. Divizia GBS va elimina, la nivel internațional, aproximativ 3.400 de posturi până în 2030.

Care este motivul concedierilor masive

Bosch explică faptul că aceste schimbări sunt o consecință a contextului economic dificil și a presiunii tot mai mari din industrie. Compania susține că „economia globală trece printr-o schimbare structurală”, iar incertitudinile geopolitice, performanța slabă pe piețele-cheie și competiția crescută impun o reducere permanentă a costurilor pentru a menține competitivitatea. La nivel global, Bosch a invocat un deficit anual de costuri de 2,5 miliarde de euro.

Compania a precizat că, deși schimbările la Timișoara vor fi făcute treptat și obiectivul este ca ajustările să fie „cât mai acceptabile din punct de vedere social”, locația din Timișoara va rămâne un centru strategic pentru Bosch.

Nu este primul val de concedieri al companiei, în România

Aceasta nu este prima măsură de reducere de personal operată recent de Bosch în România. În octombrie 2025, fabrica din Cluj, parte din divizia Mobility Electronics, a anunțat că va renunța la 170 de poziții până la sfârșitul lunii decembrie 2025. Fabrica din Cluj are aproximativ 3.300 de angajați.

La nivel național, Bosch a înregistrat vânzări consolidate de 2,6 miliarde de lei în 2024, în creștere cu 2,6%, în ciuda condițiilor dificile. Compania a investit aproximativ 246 de milioane de lei în modernizarea și dezvoltarea fabricilor din Cluj și Blaj. Cu toate acestea, numărul total de angajați ai Bosch în România a scăzut cu circa 200, ajungând la 10.320 la finalul lui 2024.

La nivel internațional, Bosch avea aproximativ 418.000 de angajați în întreaga lume anul trecut. Stefan Grosch, membru în consiliul de administrație, a declarat: „Trebuie să lucrăm de urgență la competitivitatea noastră în sectorul mobilității și să ne reducem permanent costurile. Acest lucru este foarte dureros pentru noi, dar, din păcate, nu există nicio cale de ocolire.”

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE