Evenimente
„Noaptea, ca hoţii!”/Directorul general al Politiei Locale Ploiesti, Catalin Albu, schimba comisia de disciplina a institutiei/Actiunea a beneficiat de un nivel de secretizare – strict secret de importanţă deosebită, strict secret sau secret chiar fata de subordonati – Ziarul Incisiv de Prahova
Nu mai este o noutate pentru nimeni ca fostii sefi ai IPJ Prahova (Bogdan Despescu & Eduard Miriţescu) continua sa faca „jocurile” in judet si nu numai…
- Despescu, fost șef al Poliției Române, a fost numit secretar de stat la sfârșitul lui noiembrie 2019, imediat după instalarea cabinetului Ludovic Orban
- doctoratul și l-a obținut în 2010 de la Academia de Poliție cu o teză despre „criminalitatea în domeniul achizițiilor publice” – una dintre temele recurente de neîncredere a publicului în instituțiile statului român
- în teza sa de doctorat, susținută acum un deceniu, Despescu a copiat din diverși autori – cuvânt cu cuvânt – peste 150 de pagini
- recordul cantitativ personal al chestorului șef de poliție Bogdan Despescu: peste o cincime din teză – 77 de pagini – sunt plagiate dintr-o singură carte
- recordul calitativ personal al lui Despescu este cvadruplul plagiat: fostul șef al polițiștilor din România a stabilit performanța academică de a plagia de patru ori, în pagini diferite ale tezei sale, același segment de text dintr-un studiu al Societății Academice din România
- în ciuda acestor încălcări ale integrității academice, fostul șef al Poliției Române a chemat în judecată în 2018 ministerul și IGPR pe motiv că nu i-au acordat sporul de doctorat eliminat în 2010, în plină criză economică, prin lege
- în martie 2019, Despescu obținea în instanță mii de lei – inclusiv actualizări cu rata inflației – drept spor pentru un doctorat plagiat
- sumele pe care Despescu le-a obținut în instanță sunt, în acest moment, secretizate de Ministerul de Interne
https://pressone.ro/numarul-2-din-ministerul-de-interne-chestorul-bogdan-despescu-a-plagiat-peste-150-de-pagini-din-teza-sa-de-doctorat
Despre jonglerii cu iz penal din aparatul central!
In iulie, Europol atentionase asupra unor combinatii cu iz penal facute de Minoiu & comp, destinate sa asigure mentinerea lui Miritescu la varful IGPR.
Inspectoratul General al Poliției Române are un nou adjunct al inspectorului general definitivat pe post. Este a doua poziție cea mai importantă în Poliția Română, după cea de inspector general, și are în competență structurile de investigații criminale.
Este vorba despre chestorul de poliție Valentin Minoiu, directorul general adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane din MAI, care a „dorit” să ocupe funcția de adjunct al șefului Poliției Române, însă doar pentru o zi. După care, a fost împuternicit director general al Direcției Generale Resurse Umane.
Pentru că este foarte greu de explicat pentru publicul larg ce s-a întâmplat în realitate, vom încerca să sintetizăm telegrafic starea de fapt care sfidează orice moralitate profesională și chiar depășește limitele legale, din perspectiva noastră. Așadar, avem următoarele detalii:
- Ianurie 2020, chestorul Eduard Mirițescu, apropiat al secretarului de stat Despescu, din funcția de inspector șef al IPJ Prahova, este promovat la nivelul IGPR și împuternicit pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general, având în portofoliu tot ce înseamnă „judiciarul”;
- Iulie 2020, chestorului Eduard Mirițescu i se prelungește împuternicirea în funcția de adjunct 1 al inspectorului general al Poliției Române;
- Decembrie 2020 pe site-ul Poliției Române, funcția de adjunct 1 al inspectorului general este scoasă la concurs;
- Ianuarie 2021, după numirea ministrului Bode, toate concursurile de la nivelul Poliției Române sunt „sistate temporar”, fără a se menționa vreun motiv sau temei de drept care să justifice această decizie;
- Februarie 2021, împuternicirea pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general al Poliției Române expiră, fiind atins termenul maxim de 12 luni pentru care putea fi împuternicit în mod legal;
- Februarie 2021, concursul „sistat temporar” în luna ianuarie 2021 este ANULAT. Condițiile în care poate fi anulat un concurs sunt prevăzute de Ordinul MAI nr. 140/2016, iar noi nu am identificat niciuna dintre aceste condiții. Astfel, apreciem că anularea s-a realizat în mod ilegal și fără a se asigura transparența prin postarea acestui anunț pe site-ul Poliției Române, așa cum s-a procedat cu celelalte anunțuri. Un alt aspect care sare în ochi este că dintre cele 3 concursuri pentru pozițiile de adjuncți ai inspectorului general, doar acesta este anulat;
- Februarie 2021, după anularea concursului pentru funcția de adjunct 1 al șefului Poliției Române, poziția poate fi ocupată din nou prin împuternicire (însă nu de chestorul Mirițescu) sau mutare, doar în condițiile în care persoana are un coeficient al funcției mai mare sau egal cu funcția de adjunct al insp. gen., adică persoane care ocupă funcții de directori generali adjuncți sau directori generali din MAI;
- A doua zi după anularea concursului, chestorul Valentin Minoiu, care deține funcția de director general adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane, solicită să fie mutat pe funcția de adjunct I al șefului Poliției Române, i se aprobă, iar a doua zi este împuternicit director general al DGMRU în MAI. Chestorul Minoiu nu a făcut parte NICIO ZI din structurile poliției judiciare, nu a întocmit NICIODATĂ acte de urmărire penală, nu a lucrat NICIODATĂ într-un dosar penal și nu a lucrat NICIO ZI în Poliția Română;
- Prin această mutare, funcția de adjunct I devine „temporar vacantă” și poate fi ocupată din nou prin împuternicire de chestorul Mirițescu, care exercită și în prezent această funcție;
Acum, revenim la culisele acestor permutări, făcute „noapte ca hoții”, despre care nici măcar cei din Poliția Română nu știu. Chestorul Valentin Minoiu a terminat în 2003 ASE-ul (cibernetica economica) și în 2010 Facultatea de Drept la „Spiru Haret” iar din 2010 este „veșnic” împuternicit la Direcția Generală Management Resurse Umane din MAI, prin metoda „suveică”. Acesta ar fi acceptat acest compromis, de a solicita mutarea pe poziția de adjunct I al Poliției Române, care să-i permită apropiatului secretarului de stat Despescu să fie împuternicit în continuare, pentru că i s-ar fi promis că la momentul scoaterii la concurs al poziției de director general al Direcției Generale Resurse Umane din MAI, va fi cu siguranță desemnat „câștigător”.
Toate aceste combinații ar fi avut succes doar dacă ar fi trecut neobservate și nu ar fi existat oameni care să pună întrebări. Asta explică și faptul că actele referitoare la anularea concursului, numirea în funcție a chestorului Valentin Minoiu și ulterior împuternicirea chestorului Mirițescu, nu au fost văzute de nimeni din Poliția Română și s-ar afla ținute „la secret” în birourile Direcției Generale Management Resurse Umane. De altfel, inclusiv CV-ul chestorului Mirițescu și al chestorului Minoiu au fost șterse de pe site-ul instituției și nu mai sunt accesibile.
Mai mult, o altă greșeală flagrantă care îi dă de gol și care împinge toate aceste acțiuni spre zona „ilegalității” este reprezentată de faptul că numai concursul de adjunct 1 al Poliției Române a fost anulat, în timp ce concursurile pentru poziția 3 și 5 sunt în continuare „sistate temporar”. Asta demonstrează că totul a fost realizat „cu dedicație” pentru apropiatul secretarului de stat Despescu, cel care conduce „de facto” ministerul de interne.
Apoi, este fără precedent ca o asemenea numire, în poziția 2 cea mai importantă după inspectorul general al Poliției Române să nu fie comunicată în mass-media și opiniei publice. Dar până la urmă ce să comunici și cum să justifici „combinațiile” și „jocurile de culise” care pot întruni elementele constitutive a cel puțin 3 infracțiuni.
Sindicatul Europol a trimis deja mai multe solicitări de informații publice, atât MAI, cât și IGPR, pentru a confirma existența acestor jocuri de culise și pentru a încerca să aflăm considerentele acestor mutări. Dar cine să le cerceteze dacă inclusiv la Direcția Generală Anticorupție se află tot un împuternicit, care nu iese din cuvântul celor care l-au girat pe această funcție, adică exact aceeași care au realizat și această operațiune. Suntem curioși dacă ministrul Lucian Bode a știut de ceea ce se întâmplă în ministerul pe care se presupune că ar trebui să-l conducă.
Este inadmisibil, atât pentru polițiștii din sistem, cât și pentru cetățenii acestei țări care așteaptă de la noi integritate și corectitudine, să ajungi să „tranzacționezi” funcții vitale, după bunul plac al unor oameni care dețin funcții politice. Ne întrebăm dacă domnul chestor Minoiu, care deține astăzi funcția de adjunct 1 al șefului Poliției Române, cu competențe de coordonare pe zona de judiciar, știe cum arată coperta unui dosar penal sau dacă o fi fost și el curios cum merge ancheta la Arad, ancheta pe care trebuia să o coordoneze dacă și-ar fi exercitat funcția pe care o ocupă.
Vom continua să scoatem la suprafață mizeriile care se petrec în sistemul nostru, cu toate intimidările și amenințările care ne-au fost transmise în momentul în care am mers pe firul acestei informații. Suntem conștienți că deranjăm foarte mult prin aceste luări de poziție și prin prezentarea jocurilor de culise, însă nu putem asista nepăsători la distrugerea Poliției Române de un grup de oameni care acționează la comandă politică și pentru interesele lor proprii.
Apropo, zilele trecute citeam un comunicat al DIICOT în cazul unor infracțiuni de constituire de grup infracțional care suna așa:
Ce ziceți, nu vi se pare că seamănă izbitor cu ceea ce am descris noi mai sus?
Viitorul ne aparține, preciza echipa Sindicatului EUROPOL
Mai mult, pentru ca situatia prezentata parea halucinanta, si Sindicatul Diamantul a trimis si ei o petitie in care solicita clarificari.
Mai jos, prezentam petitia acestora si, pe link, raspunsurile primite de la MAI si IGPR care confirma manevrele lui Minoiu si ale stapanilor lui, astfel cum au fost prezentate de Europol.
SPR DIAMANTUL
NR.724/MS din 16 iulie 2021
Catre
MAI, IGPR
Subscrisa Sindicatul Politistilor din Romania „Diamantul”, persoana juridica cu personalitate legal dobândita conform sentintei civile nr. 22(PJ)/23.11.2006 , pronuntata în dosarul nr. 15033/302/2006 al Judecatoriei sectorului 5, cu sediul in Bucuresti, str. Corbita nr. 39, sector 5, CIF 19544011, cont bancar RO 96CECEB31231RON1692764, deschis la CEC – Sucursala Lipscani, Bucuresti, , cu sediul pentru comunicarea actelor de procedura in Bucuresti, strada Ienachita Vacarescu nr.17A, ap.1, sector 4, tel/fax 0213152826, email petitii.sprdiamantul@yahoo.com
In baza Legii 544 din 2001, va rugam sa ne comunicati, pe mail
Daca corespunde realitatii, situatia prezentata public pe pagina sindicatului Europol, dupa cum urmeaza:
Februarie 2021, împuternicirea pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general al Poliției Române expiră, fiind atins termenul maxim de 12 luni pentru care putea fi împuternicit în mod legal;
Februarie 2021, concursul „sistat temporar” în luna ianuarie 2021 este ANULAT. Condițiile în care poate fi anulat un concurs sunt prevăzute de Ordinul MAI nr. 140/2016, iar noi nu am identificat niciuna dintre aceste condiții. Astfel, apreciem că anularea s-a realizat în mod ilegal și fără a se asigura transparența prin postarea acestui anunț pe site-ul Poliției Române, așa cum s-a procedat cu celelalte anunțuri. Un alt aspect care sare în ochi este că dintre cele 3 concursuri pentru pozițiile de adjuncți ai inspectorului general, doar acesta este anulat;
Februarie 2021, după anularea concursului pentru funcția de adjunct 1 al șefului Poliției Române, poziția poate fi ocupată din nou prin împuternicire (însă nu de chestorul Mirițescu) sau mutare, doar în condițiile în care persoana are un coeficient al funcției mai mare sau egal cu funcția de adjunct al insp. gen., adică persoane care ocupă funcții de directori generali adjuncți sau directori generali din MAI;
A doua zi după anularea concursului, chestorul Valentin Minoiu, care deține funcția de director general adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane, solicită să fie mutat pe funcția de adjunct I al șefului Poliției Române, i se aprobă, iar a doua zi este împuternicit director general al DGMRU în MAI. Chestorul Minoiu nu a făcut parte NICIO ZI din structurile poliției judiciare, nu a întocmit NICIODATĂ acte de urmărire penală, nu a lucrat NICIODATĂ într-un dosar penal și nu a lucrat NICIO ZI în Poliția Română;
Prin această mutare, funcția de adjunct I devine „temporar vacantă” și poate fi ocupată din nou prin împuternicire de chestorul Mirițescu, care exercită și în prezent această funcție;
https://sindicateuropol.ro/avem-un-nou-sef-al-politiei…/
Va rugam sa ne comunicati nr. de inregistrare al petitiei.
Cu stima,
SPR DIAMANTUL
Prin Secretar General Marin Serbanescu
Raspunsurile MAI si IGPR sunt pe link:
https://drive.google.com/…/14nAZeHAa4htMXDNNAjP…/view…
Vom reveni. (Cristina T.).
Evenimente
Ipocrizie fără margini a lui Bolojan. „Dumnezeu cu mila, că Ilie n-are așa ceva” – ANALIZĂ
Directorul Bibliotecii Universitare din Sibiu demontează retorica austerității „necruțătoare” a premierului Ilie Bolojan. Într-o analiză postată pe rețelele de socializare, Valer Simion Cosma invocă răspunsul cinic oferit de șeful guvernului senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, care i-a cerut public să nu taie din beneficiile bolnavilor oncologici, pentru a arăta că dincolo de pretinsa imparțialitate, Bolojan ocolește cu grijă o serie de privilegii fiscale acordate celor cu venituri foarte mari.
„Lista excepțiilor și privilegiilor de care nu se atinge necruțătorul Bolojan este mult mai lungă. Alături de proprietarii de mașini istorice, putem să-i adăugăm pe cei cu venituri foarte mari din profesii independente – avocați, notari, consultanți financiari –, dar și pe cei care încasează rente sau dividende”, scrie Cosma.
Acesta atrage atenția asupra modului în care contribuția la sănătate (CAS), teoretic de 10%, este plafonată pentru veniturile din activități independente și din capital. „Legea stabilește plafoane raportate la salariul minim brut pe economie. În prezent, salariul minim este de 4.050 lei pe lună, ceea ce înseamnă că baza maximă anuală de calcul este de 97.200 lei. Contribuția maximă la sănătate ajunge astfel la 9.720 lei pe an”, explică el.https://www.facebook.com/cosma.simionvaler/posts/pfbid0tpcu3sE15E3Nvh7oP3i5c6jzQPDvKNrwiV9fMARWt1ZWeEQ4eQuYmsRvzDp89gRgl
Consecințele sunt evidente: „Un notar, un avocat de top sau un medic cu practică privată care câștigă 100.000 de lei pe an plătește aproape 10% din venit pentru sănătate. Dar cine câștigă 200.000, 400.000 sau chiar 1 milion de lei pe an plătește exact aceeași sumă. Diferența nu este în valoarea absolută, ci în procentul real: la 200.000 de lei, contribuția efectivă scade spre 4–5%; la 400.000, spre 2–2,5%; la venituri și mai mari, devine aproape simbolică.”
Cosma subliniază că acest regim fiscal avantajează în mod vădit elitele economice: „Plafonarea face ca, dincolo de un anumit nivel, contribuția la sănătate să nu mai crească deloc, astfel încât veniturile foarte mari ajung să fie taxate cu 1–2% în termeni reali, mult sub nivelul plătit de salariați, pensionari sau persoane cu venituri mici.”
„După atingerea plafonului, solidaritatea fiscală se oprește”, conchide Cosma, acuzând guvernul Bolojan că închide ochii la aceste privilegii în timp ce impune măsuri dure celor vulnerabili.
Reacția profesorului sibian vine după ce, potrivit stenogramelor de la ultima ședință a liderilor PNL, Ilie Bolojan i-a răspuns senatoarei Nicoleta Pauliuc că nu vrea să-i excepteze pe bolnavii cronici sau pe persoanele vulnerabile de la noile măsuri de austeritate, preferând să fie „omul rău din sală”. Cu toate acestea, Bolojan a evitat un răspuns când i s-a atras atenția că există excepții, dar pentru privilegiați.
Evenimente
Inflație record în România. Petrișor Peiu (AUR): La noi, prețurile cresc de două ori mai rapid decât în alte state UE
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că România a devenit campioana inflației în Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 8,6%, de două ori mai mare decât în următoarele state din clasament.
„Oficiul de Statistică al Uniunii Europene a publicat astăzi cele mai recente date privind rata anuală a inflaţiei din statele membre. România rămâne ţara cu cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, cu un avans anual al preţurilor de 8,6%, o rată dublă faţă de următoarele două state clasate în ierarhie: Slovacia, cu 4,1%, şi Estonia, cu 4%. Media Uniunii Europene este mult mai scăzută, de doar 2,3%”, spune Petrişor Peiu într-un comunicat.
”Aici ne-au adus politicile fiscale pompieristice adoptate de coaliţia PSD–PNL–USR–UDMR. Inflaţia este taxa ascunsă pe care românii o plătesc de fiecare dată când achiziţionează un bun sau un serviciu, taxă care se adaugă celorlalte majorări împovărătoare de impozite, taxe şi accize impuse de guvernanţi sub pretextul corecţiei deficitului bugetar”, afirmă senatorul.
Potrivit lui Peiu, ”problema majoră este că Guvernul Bolojan continuă să îşi finanţeze cheltuielile publice prin inflaţia galopantă, prin tăierea facilităţilor fiscale şi prin creşterea taxelor şi impozitelor locale, în loc să oprească robinetul banilor publici care se scurg lunar către instituţiile şi autorităţile neperformante ale statului român”.
”Pentru statele membre ale UE, inflaţia din România este un exemplu cât se poate de clar de „aşa nu”, iar pentru români a venit momentul ca partidele care au aruncat economia naţională în aer să devină un exemplu de „aşa nu” la viitoarele alegeri parlamentare”, subliniază liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.
Prețul aurului a atins marți dimineața un nou maxim istoric, depășind pentru prima dată pragul de 4.700 de dolari pe uncie, în contextul intensificării tensiunilor tarifare și geopolitice la nivel global. La ora 06:06 GMT, uncia de aur a urcat până la 4.717,16 dolari, peste recordul anterior de 4.690,59 dolari stabilit cu doar o zi înainte, potrivit datelor Bloomberg compilate de EFE.
Și argintul a urmat aceeași tendință ascendentă, atingând un nou record istoric de 94,72 dolari pe uncie marți dimineața, depășind ușor maximul de 94,68 dolari pe uncie consemnat în sesiunea precedentă. Evoluția celor două metale prețioase reflectă interesul crescut al investitorilor pentru active considerate de refugiu în perioade de incertitudine.
Noile recorduri vin după anunțul făcut în weekend de președintele SUA, Donald Trump, privind introducerea, din luna februarie, a unei taxe vamale de 10% asupra importurilor din țările care susțin Groenlanda. Analistul XTB, Adrian Hostaled, subliniază că aurul reacționează la pozițiile conflictuale dintre Europa și Statele Unite, care sporesc riscul unei destabilizări a NATO. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană ia în calcul impunerea unor tarife de până la 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA, inclusiv posibilitatea utilizării instrumentului anticoercitiv, ce ar putea limita accesul companiilor americane pe piața unică europeană.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Uncategorizedacum 2 zileCabinet de Kinetoterapie în Focșani – Recuperare Medicală, Fizioterapie și Masaj Terapeutic Personalizat
-
Entrepreneursacum 2 zileMentenanța anuală a unui hidrofor. Pași pe care trebuie să îi urmezi
-
Evenimenteacum 2 zile
Cutremur politic în Bulgaria: președintele Rumen Radev demisionează!
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul Bolojan pregătește concedieri pe bandă rulantă. Ședința coaliției, marcată de tensiuni uriașe
-
Imobiliareacum 2 zileConstrucții durabile. Calitate reală. Investiții sigure pe termen lung.
-
Evenimenteacum 2 zileCât rezistă un buchet de trandafiri de săpun în timp și de ce depinde durata lui de viață?
-
Evenimenteacum 2 zile
Marius Lazurca, consilierul lui Nicușor Dan, impus la șefia SRI. Președintele și Ilie Bolojan fac presiuni asupra numirii – SURSE
-
Evenimenteacum o zi
România rămâne ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Austeritatea lui Bolojan a aruncat în aer prețurile