Evenimente
Scheleţii (cu Damf Penal) din dulapul premierului desemnat /Dacian Ciolos a fost implicat direct in procesul de absorbtie a fondurilor comunitare si in punerea pe picioare a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) – Ziarul Incisiv de Prahova
A aparut o noua hotarare judecatoreasca devastatoare pentru dusmanii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ). La 8 septembrie 2021, judecatoarele Elena Barbu, Eleni Cristina Marcu si Ana-Hermina Iancu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie i-au cumintit pe fostii paraditori de la DNA Ploiesti Mircea Negulescu „Portocala” (foto dreapta) si Lucian Onea (foto stanga) cand acestia s-au ridicat impotriva sectiei speciale, dezvaluie Lumea Justitiei.
Mai exact, dupa cum puteti citi in incheierea anexata la final (publicata miercuri, 29 septembrie 2021, de G4media.ro), „inculpatul B.” (usor de identificat in persoana lui Negulescu) a ridicat exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre SIIJ, raportat si la Decizia nr.390 din 8 iunie 2021 a Curtii Constitutionale. Argumentele din exceptie au fost insusite de catre „inculpatul A.” (Onea). Neavand la dispozitie exceptia, dar judecand dupa argumentele ICCJ, ne ramane de presupus ca „Portocala” si Lucica i-au cerut instantei sa nu tina cont de Decizia CCR 390/2021, ci in schimb sa aplice Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, prin care CJUE s-a pronuntat impotriva SIIJ.
Pe de alta parte, cele trei judecatoare supreme le-au inchis gura fostelor glorii ale „Unitatii Haules”, explicandu-le de ce decizia citata a Curtii Constitutionale are prevalenta in fata unei decizii a CJUE. Dupa cum veti vedea mai jos, completul Barbu-Marcu-Iancu nu a facut altceva decat sa ia cu copy-paste pasaje din Decizia CCR 390/2021. Mentionam ca a existat o opinie separata, dar nu in sensul admiterii aberatiilor lui Mircea Negulescu si Lucian Onea, ci pentru pronuntarea asupra lor odata cu solutionarea fondului cauzei penale.
Iata principalul fragment din incheierea ICCJ din 8 septembrie 2021 (dosar nr. 1916/1/2019):
„Asupra cererii formulate de aparatorul ales al inculpatului B. Privind exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie:
In opinie majoritara, urmeaza a respinge exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie invocata de aparatorul ales al inculpatului B., insusita si de catre inculpatul A..
1. Drept urmare, asupra exceptiei privind nulitatea absoluta a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de S.I.I.J., invocata de inculpatul B., insusita si de inculpatul A., Inalta Curte constata ca, in baza Hotararii C.J.U.E, din 18 mai 2021 nu poate fi retinuta si constatata pretinsa necompetenta a organului de urmarire penala in instrumentarea cauzei de fata.
2. Se retine astfel ca prin Hotararea C.J.U.E mai sus evocata s-a stabilit, intre altele, ca art.2 si art.19 alin. (1) al doilea paragraf T.U.E, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale care prevede infiintarea in cadrul Ministerului Public a unei sectii specializate care are competenta exclusiva de a ancheta infractiunile savarsite de judecatori si de procurori fara ca infiintarea unei astfel de sectii sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si sa fie insotita de garantii specifice care sa permita, pe de o parte, sa se inlature orice risc ca aceasta sectie sa fie folosita ca instrument de control politic al activitatii respectivilor judecatori si procurori susceptibil sa aduca atingere independentei acestora si, pe de alta parte, sa se asigure ca respectiva competenta poate fi exercitata in privinta acestora din urma cu respectarea deplina a cerintelor care decurg din art.47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. […]
Deopotriva, se retine, ca prin aceeasi hotarare a C.J.U.E, s-a stabilit ca principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari de rang constitutional a unui stat membru, astfel cum este interpretata de instanta constitutionala a acestuia, potrivit careia o instanta inferioara nu este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala care intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si pe care o considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca fiind contrara acestei decizii sau art.19 alin. (1) al doilea paragraf T.U.E.
Avand in vedere aspectele asupra carora C.J.U.E s-a pronuntat prin hotararea precitata, aspecte care decurg din dreptul Uniunii si, in special, din valoarea statului de drept prevazuta la art.2 din T.U.E, Curtea Constitutionala a Romaniei a analizat, potrivit competentei sale, in ce masura principiul statului de drept, care are consacrare expresa in dreptul national, in art.l alin. (3) din Constitutia Romaniei, este afectat prin reglementarile care guverneaza S.I.I.J.
Prin decizia nr.390/08.06.2021 Curtea Constitutionala a constatat ca reglementarea nationala care guverneaza infiintarea S.I.I.J respecta prevederile constitutionale cuprinse in art.l alin.(3) referitoare la statul de drept si in art.21 alin. (1) si (3) referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si implicit este in acord cu prevederile art.2 si ale art.19 alin. (1) din T.U.E, argumentele formulate in sprijinul concluziei exprimate regasindu-se in paragrafele 56 – 76 ale deciziei.
La paragraful 80 din decizia nr.390, in examinarea aspectului referitor la interpretarea principiului ‘suprematiei dreptului Uniunii’, din perspectiva caruia CJUE stabilise ca acesta se opune unei reglementari de rang constitutional a unui stat membru, astfel cum este interpretata de instanta constitutionala a acestuia, potrivit caruia o instanta inferioara nu este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala pe care o considera contrara dreptului Uniunii, Curtea Constitutionala a subliniat ca ‘o instanta judecatoreasca are abilitatea sa analizeze conformitatea unei dispozitii ‘din legile interne’, deci apartinand dreptului intern cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie si, in cazul in care constata contrarietatea, are competenta sa aplice cu prioritate dispozitiile de drept al Uniunii in litigiile ce antameaza drepturile subiective ale cetatenilor. In toate cazurile, Curtea constata ca, prin notiunile de ‘legi interne’ si ‘drept intern’, Constitutia are in vedere exclusiv legislatia infraconstitutionala, Legea fundamentala prezervandu-si pozitia ierarhic superioara in virtutea art. 11 alin. (3). Asa fiind, atunci cand stabileste ca ‘prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne’, art. 148 din Constitutie nu atribuie dreptului Uniunii prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei, astfel ca o instanta nationala nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii din dreptul intern, constatate ca fiind constitutionale prin prisma art. 148 din Constitutie, cu dispozitiile de drept european. Sistemul dreptului romanesc este format din totalitatea normelor juridice adoptate de catre statul roman si care trebuie sa fie in consonanta cu principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii, care sunt de esenta cerintelor statului de drept, principii inscrise in art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit caruia ‘In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie’, unica autoritate legiuitoare a tarii fiind Parlamentul, avand in vedere ca statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale. Democratia constitutionala, intr-un stat de drept, nu este insa o abstractie, ci este o realitate a unui sistem in cadrul caruia suprematia Constitutiei limiteaza suveranitatea legiuitorului, care in procesul de creare a normelor juridice si de adoptare a unor acte normative trebuie sa tina cont de o serie de principii de rang constitutional (a se vedea Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din 29 mai 2018, paragraful 73).
De asemenea, retine Inalta Curte ca fiind deosebit de relevant in cauza paragraful 84 din decizia nr.390 unde se mentioneaza ca ‘C.J.U.E., declarand caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte, a stabilit ca obligatiile ce rezulta din decizie cad in sarcina autoritatilor romane competente sa colaboreze institutional cu Comisia Europeana (paragraful 177 din hotarare), deci in sarcina institutiilor politice, Parlamentul si Guvernul Romaniei, si, pe de alta parte, ca obligatiile se exercita in temeiul principiului colaborarii loiale, prevazut de art. 4 din TUE.
Din ambele perspective, obligatiile nu pot incumba instantelor de judecata, organe ale statului care nu sunt abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene’. In continuare, instanta de contencios constitutional a aratat ca, in aplicarea Hotararii C.J.U.E din 18 mai 2021, ‘judecatorul national nu poate fi pus in situatia de a decide aplicarea prioritara a unei recomandari in detrimentul legislatiei nationale intrucat rapoartele M.C.V. nu normeaza, deci, nu sunt susceptibile de a intra intr-un conflict cu legislatia interna. Aceasta concluzie se impune cu atat mai mult in ipoteza in care legislatia nationala a fost declarata conforma Constitutiei de catre instanta constitutionala nationala prin prisma dispozitiilor art.148 din Constitutie’. (paragraful 85), concluzie intarita si de necesitatea respectarii principiului securitatii juridice, care ar fi incalcat in masura in care unele instante ar lasa neaplicate din oficiu dispozitii nationale pe care le considera ca fiind contrare dreptului european, in vreme ce altele ar aplica aceleasi reglementari nationale considerandu-le conforme dreptului european, standardul de previzibilitate al normei fiind puternic afectat.
In raport de cele aratate, Inalta Curte retine ca aspectele constatate si analizate prin Hotararea C.J.U.E din 18 mai 2021 nu creeaza obligatii in sarcina instantelor de judecata, alte organe ale statului fiind abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene pentru realizarea obiectivelor de referinta enuntate in anexa la Decizia nr. 2006/928, iar necompetenta materiala a organului de urmarire penala nu poate fi constatata in raport de existenta in fondul activ al legislatiei a unor norme care stabilesc tocmai competenta respectivului organ de urmarire penala.
Cu alte cuvinte, necompetenta organului judiciar nu poate fi declarata pe baza competentei stabilite prin lege”.
Uniunea Europeană nu are încredere în capacitatea României de a rezolva problema multiplelor găuri abisale din buget, motiv pentru care ne va impune un set de măsuri drastice de reducere a cheltuielilor. Urmează majorări de taxe care vor lovi puternic în buzunarul românilor de rând.
Este haos uriaș și scandal din cauza prelungirii negocierilor cu privire la măsurile fiscale. Potrivit unor surse, Nicușor Dan și Ilie Bolojan nu s-au înțeles asupra majorării taxei pe valoare adăugată, iar discuția dintre ei a fost cu scântei. În timp ce Bolojan a spus că nu se poate reduce deficitul fără a crește TVA, președintele insistă să găsească o altă soluție.
În aceste condiții, astăzi, tara noastră este reprezentată, la Bruxelles de un secretar de stat, care însă, nu are un plan concret de măsuri. Cert este ca, taxele luate in calcul pana acum sunt extrem de dure. Pe lângă majorarea TVA, sunt luate în calcul creșteri ale impozitelor pe dividende și profit, dar și o taxă de solidaritate pentru veniturile mari.
Planul de măsuri fiscale poate fi prezentat Comisiei Europene doar în contextul în care este legiferat și, de aceea, la reuniunea ECOFIN nu se va discuta un astfel de plan, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș, care a precizat că, vineri, Comisia ar putea publica o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România.
„La ECOFIN pe ordinea de zi există un punct în care se analizează punerea în aplicare a cadrului de guvernanță economică și, în special, se analizează sau se abordează recomandările Consiliului în contextul procedurii de deficit excesiv. Și aici, în cazul României, după cum știți, pe data de 4 iunie a fost publicată o propunere de decizie care indică faptul că România nu a adoptat măsurile necesare ca răspuns la recomandarea de corectare a deficitului bugetar excesiv. Aceasta este situația. Vineri nu se discută planul de măsuri sau nu se poate discuta un asemenea plan de măsuri. Trebuie să precizez de la bun început faptul că, pentru a putea să-l prezentăm Comisiei Europene, orice plan de măsuri trebuie în primul rând să fie adoptat și legiferat de către Guvernul României sau de către Parlamentul României. În acel context în care este legiferat, se poate prezenta Comisiei Europene. Bineînțeles că totul se discută pe măsuri adoptate, fiindcă măsuri discutate sau măsuri posibile există o multitudine. Dar, ce este foarte important, pentru a ne încadra în țintele de cheltuieli nete pe care le-am stabilit atât în cadrul Planului Național Structural, cât și ulterior, trebuie să avem măsuri efective, așa cum am adoptat măsurile în decembrie 2024 și atunci ele au fost transmise și sunt reflectate de către Comisia Europeană în recomandarea din iunie 2025, de pe 4 iunie, în care se ia act de acelea, se consideră, dar sunt considerate a nu fi suficiente”, a explicat Alin Andrieș la un post TV.
Acesta a precizat că, potrivit scrisorii și recomandării din 4 iunie, Comisia Europeană subliniază faptul că autoritățile din România, în Planul Structural, și-au asumat ca până la 1 aprilie să ia măsurile necesare pentru încadrarea în țintele de cheltuieli nete și pentru a fi pe acea traiectorie propusă și agreată de consolidare fiscală.
Noi recomandări de la Comisia Europeană
„Și noi nu am adoptat acele măsuri în primul trimestru, după care nici în momentul de față încă nu am adoptat setul de măsuri cu privire la creșterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor, astfel încât să fie considerate de către Comisia Europeană suficiente pentru a ne putea încadra în traiectoria inițială. De aceea Comisia a realizat această, să spunem, propunere, recomandare, și care este un prim pas, fiindcă în etapa următoare Comisia Europeană va propune o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România și este așteptat ca publicarea acestei recomandări să fie mâine, pe 20 iunie, iar ulterior, în lipsa unor măsuri, activarea condiționalităților macro. Dar așteptăm următoarea recomandare de zilele următoare, care va fi discutată la ECOFIN, la întâlnirea de pe 8 iulie.(…) Din cunoștințe și discuții vor fi recomandări de o nouă traiectorie, dar să vedem cum va fi. Mâine se va publica recomandarea, draftul de recomandare, fiindcă, având în vedere că nu am luat măsurile necesare până în luna aprilie, Comisia Europeană consideră că trebuie să ajustăm cheltuielile nete aferente anului 2025 astfel încât să rămânem pe acea traiectorie care să ne ducă la o consolidare a deficitului până în 2030”, a mai spus secretarul de stat în MF.
În opinia sa, este important ca până la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare să fie adoptat un set de măsuri care să fie luat în considerare de către Comisia Europeană în analiza noii recomandări.
„Ar fi bine să avem deja un set de măsuri legiferat”
„Următorul ECOFIN va fi pe 8 iulie, dar bineînțeles că la nivel tehnic se discută în EFC (Comitetul Economic și Financiar n.r), pe 30 iunie – 1 iulie, și ar fi bine până atunci să avem un set de măsuri care să fie legiferat, pus la dispoziția Comisiei și luat în considerare. Este o chestiune care ține nu numai de Comisia Europeană, pentru că un alt element important pe care aș dori să îl subliniez este încrederea investitorilor și a piețelor financiare. După cum știți în decembrie agențiile de rating au schimbat outlook-ul din stabil în negativ, astfel că este necesar să adoptăm măsurile, în linie cu planul structural și consolidarea fiscală, cât mai repede”, a mai spus Andrieș.
Oficialul MF a adăugat că România poate să facă față rigorilor din orice perspectivă, dar ar trebui să luăm în considerare faptul că această ”consolidare fiscală este un maraton, nu este un sprint”, în sensul că trebuie atinsă până în 2030 și, de aceea, trebuie să fie un mix între reducerea de cheltuieli, îmbunătățirea colectării și creșterea veniturilor fiscale.
„Eu cred că trebuie să adoptăm acel set de măsuri care, pe de o parte, să nu afecteze semnificativ creșterea economică, pe de altă parte să fie o creștere a veniturilor structurale astfel încât să fie credibilă și să ne conducă pe acel drum în care, în 2030, să avem un deficit mai mic de 3% din Produsul Intern”, consideră secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș.
Evenimente
Cum ar putea noul guvern să limiteze optimizarea fiscală, tertipul prin care firmele „exportă” profitul
Optimizarea fiscală, adică „exportul” profitului, lasă bugetul țării fără multe miliarde de euro anual. Motiv pentru care noul Executiv ar putea aplica varianta poloneză: un sistem de taxare a transferurilor de prețuri.
Autoritățile fiscale verifică dacă prețurile utilizate între entități afiliate nu sunt folosite pentru a transfera artificial profitul dintr-o jurisdicție fiscală cu impozit mai mare (România, de exemplu) către una cu fiscalitate favorabilă (precum Olanda, Polonia sau Cipru), scrie Termene.ro.
În principiu, prețurile de transfer sunt reglementate de legislația fiscală și trebuie să respecte principiul valorii de piață. Dacă schema nu respectă acest principiu și este considerată abuzivă sau artificială, poate fi sancționată de ANAF.
Sistemul nu s-ar aplica doar tranzacțiilor dintre o firmă din România și una din altă țară, ci și tranzacțiilor dintre două firme din România, dacă fac parte din același grup. Spre exemplu, un transfer de prețuri de la un IMM sau o companie mare către o microîntreprindere — care beneficiază de un regim fiscal mai avantajos (1% din venituri față de 16% din profit, în prezent) — poate avea un impact semnificativ asupra bugetului de stat.
La o sumă de 200.000 de euro transferată către o microîntreprindere, se plătește un impozit de doar 2.000 de euro. Dacă acest transfer ar fi fost taxat în cadrul companiei-mamă, suma ar fi fost impozitată cu 16.000 de euro. Diferența pierdută de stat este, astfel, de 14.000 de euro.
Evenimente
Din august începe apocalipsa taxelor. Camera Deputaților va adopta măsurile la sfârșitul lunii iulie
Măsurile referitoare la reducerea deficitului bugetar vor fi adoptate într-o sesiune extraordinară a Parlamentului la sfârșitul lunii iulie, potrivit unor surse politice.
Sursele Agerpres au precizat că unele măsuri vor fi aplicabile de la 1 august, iar altele de la 1 ianuarie 2026.
„Am ajuns la consens pe TVA”, au precizat sursele politice, menționând că în acordul politic care va fi încheiat între partidele pro-europene va exista o clauză referitoare la TVA.
Conform surselor politice, există două scenarii de lucru cu privire la calendarul învestirii noului Executiv, respectiv dacă acordul politic este finalizat vineri, luni ar urma să aibă loc audierea miniștrilor și votul în Parlament, iar marți – depunerea jurământului la Palatul Cotroceni, iar în caz contrar luni și marți ar urma să fie audierile în Legislativ, miercuri să fie acordat votul în Parlament, iar vinerea viitoare noul Guvern să depună jurământul în prezența președintelui Nicușor Dan.
Nicușor Dan NU s-a ținut de cuvânt! SURSE: TVA crește de la 19 la 21%, de anul viitor
Sursele menționate au precizat că în acordul politic rotativa guvernamentală între PNL și PSD va fi prevăzută cu termen, dar fără nume de premier. Astfel, în vara anului 2027 ar urma să se producă rotativa guvernamentală.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, vineri, pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru.
