Stiri economice
Anunțul momentului pentru cei vaccinați! Un medic a spus adevărul despre efectele secundare – Capital
Ce trebuie să știe toți românii care se tem de vaccin? Acestea sunt singurele afecțiuni care pot apărea după administrarea serului
Astfel, președintele grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicină a Familiei punctat faptul că efectele adverse pot apărea în primele două luni după vaccinare.
„Experiența pe care o avem, cu toate vaccinurile în general, ne arată că reacțiile adverse apar în primele două luni după vaccinare. Nu există exemple de apariție a unor efecte secundare la distanță, așa cum s-a vehiculat în spațiul public.
Unii zic că vaccinurile COVID-19 sunt noi și nu avem cum să cunoaștem efectele adverse pe termen lung. Nu sunt noi! Vaccinul pe bază de adenovirus a fost folosit și la Ebola, iar vaccinurile pe bază de ARN mesager folosesc o tehnologie care există de peste zece ani în alte aplicații medicale. Nu s-au evidențiat efecte adverse pe termen lung!”, a declarat Gindrovel Dumitra la TVR 1.
CNCAV: Vaccinarea în România a redus de peste 5 ori riscul de infecţie şi de 10 ori pe cel de spitalizare – studiu
CNCAV a realizat un studiu de eficienţă a vaccinării împotriva COVID-19 în rândul persoanelor vaccinate din România, din care a rezultat că imunizarea cu vaccin a redus de peste 5 ori riscul de infecţie, de peste 10 ori riscul de spitalizare, de aproape 14 ori riscul de internare în ATI, de peste 20 de ori riscul de deces în urma COVID-19.
Conform unui comunicat transmis sâmbătă de CNCAV, setul de date analizat a inclus peste 2,7 milioane de teste (pozitive şi negative), colectate de la peste 1,7 milioane de persoane unice, cu vârsta de peste 16 ani şi cu istoric cunoscut de vaccinare împotriva COVID-19, şi s-a efectuat în perioada februarie – mai 2021, atunci când varianta Alfa a virusului era dominantă în ţara noastră.
O altă concluzie observată a fost că protecţia împotriva spitalizării, internării în ATI şi a decesului este de peste 50% încă de la administrarea dozei 1, la minim 14 zile de la efectuarea acesteia, însă este de reţinut că beneficiile maximale se obţin după 14 zile de la efectuarea schemei complete de vaccinare, ceea ce subliniază importanţa administrării dozei 2, menţionează sursa citată.
Rezultatele studiului au arătat că la persoane nevaccinate s-au înregistrat:
* 659 cazuri de infecţie
* 167 spitalizări
*10 internări în ATI
*27 decese
La persoane cu schemă incompletă de vaccinare, după 14 zile de la efectuarea dozei 1:
* 404 cazuri de infecţie
*85 spitalizări
* 4 internări în ATI
*10 decese
La persoane vaccinate complet, după 14 zile de la efectuarea dozei 2:
*69 de cazuri de infecţie
* 14 spitalizări
*0.9 internări în ATI
*1.6 decese
Întrucât riscul de evoluţie severă a bolii variază în funcţie de populaţia analizată, eficienţa vaccinării împotriva infecţiei, a spitalizării, internării în ATI şi a decesului în urma COVID-19 a fost calculată ajustat, în funcţie de vârstă, sex şi săptămâna testării.
Eficienţa împotriva infecţiei, analizată pentru fiecare tip de vaccin, începând cu 14 zile de la efectuarea dozei 2:
*Comirnaty/BioNTech Pfizer: 84.1% (CI: 81.8-86.1)
*Spikevax/Moderna: 93.1% (CI: 84.1-97.0)
*Vaxzevria/AstraZeneca: 71.1% (CI: 23.5-89.1)
Administrarea vaccinului Janssen a debutat la data de 4 mai 2021, sens în care nu s-au acumulat suficiente date pentru perioada raportată (până la 31 mai a.c.). Eficienţa acestui tip de vaccin va fi evaluată în perioada următoare.
Eficienţa cumulată pentru toate tipurile de vaccin, calculată după 14 zile de la efectuarea dozei 2:
*eficienţa împotriva infecţiei: 84.4% (interval de confidenţă 95% – CI: 82.1-86.3)
*eficienţa împotriva spitalizării: 91.8% (CI: 90.2-93.1)
*eficienţa împotriva internării în ATI: 92.8% (CI: 89.6-95.0)
*eficienţa împotriva decesului: 95.1% (CI: 93.4-96.3)
„Vaccinarea rămâne soluţia sigură şi eficientă pentru învingerea pandemiei COVID-19, iar vaccinurile utilizate în România sunt autorizate de EMA, cel mai important for decizional, care reuneşte experţi la nivel european.
* vaccinurile împreună cu măsurile de protecţie non-farmaceutice sunt principalele căi de a limita efectele pandemiei;
*vaccinurile pot preveni apariţia unor noi variante ale virusului SARS-CoV-2;
*vaccinurile reduc semnificativ riscul de boală severă şi limitează răspândirea virusului;
*vaccinurile reduc considerabil riscul de spitalizare;
*vaccinurile reduc considerabil riscul de deces
Este nevoie mai mult ca oricând să manifestăm solidaritate şi să alegem vaccinarea, pentru siguranţa noastră şi a celor dragi. Să avem încredere în actul medical şi în ştiinţă! Doar prin vaccinarea împotriva COVID-19 vom reuşi să ajungem la normalitate şi să redăm şansa la viaţa celor mai vulnerabili dintre noi!”, se mai evidenţiază în comunicatul CNCAV.
Evenimente
MAE, despre Acordul UE – Mercosur: ”Nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole”
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, marți, că poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale țării noastre.
”Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER (https://x.com/NicusorDanRO/status/2009634717297938504).
În ceea ce privește procesul de aprobare în COREPER a deciziilor de semnare de către Comisia Europeană a iTA și EMPA (cele două componente ale Acordului UE – Mercosur), dar și în ceea ce privește ansamblul pașilor pentru negocierea și realizarea Acordului UE – Mercosur, MAE a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare”, a transmis MAE printr-un comunicat de presă.
Conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE, instrucțiunile pentru reuniunile COREPER (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv, transmite sursa citată.
MAE afirmă că ”aceleași proceduri de coordonare a Sistemului de afaceri europene, prevăzute începând din 2017 de HG nr. 34, au fost aplicate constant de MAE inclusiv în ceea ce privește, spre exemplu, poziția României în COREPER și Consiliu pentru Acordul UE – Chile, încheiat în 2023”
”Negocierile privind Acordul UE – Mercosur au avut loc pe filiera comercială și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur, toate acestea fiind conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European”, susține sursa citată.
De asemenea, reprezentanții instituției au ținut să precizeze faptul că ”Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură, la doar 1 – 1,5% din totalul importurilor, precum și aplicarea standardelor UE și produselor importate”.
Potrivit MAE, ”procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte.
Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European”.
Instituția subliniază că ”memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur”.
”Conform legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internaționale (în acest caz, Acordul UE – Mercosur), memorandumul trebuie să parcurgă procedura internă de avizare și aprobare anterior semnării în numele României a Acordului.
Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur”, conchide MAE.
Evenimente
Eurostat: România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul trei din 2025
România a înregistrat, în trimestrul III al 2025 cel mai ridicat eficit de cont curent din UE, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 57,3 miliarde de euro (1,2% din PIB) , după un plus de 80,5 miliarde de euro (1,7% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 96,1 miliarde de euro (2,1% din PIB) în trimestrul trei din 2024.
În perioada iulie-septembrie a anului trecut, 16 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (41 miliarde de euro), Ţările de Jos (19,7 miliarde de euro), Spania (15,4 miliarde de euro), Danemarca (14,8 miliarde de euro), Irlanda (13,9 miliarde de euro) şi Suedia (8,4 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.
În trimestrul trei din 2025, ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 8,3 miliarde de euro, de la minus 6,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2025), Franţa (minus 4,8 miliarde de euro), Polonia (minus 4,2 miliarde de euro) şi Belgia (minus 3,8 miliarde de euro).
În perioada iulie-septembrie, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (75,7 miliarde de euro), Canada (12 miliarde de euro), centrele financiare offshore (11,5 miliarde de euro), SUA (9,2 miliarde de euro), Brazilia (8,4 miliarde de euro), Hong Kong (7,4 miliarde de euro), Elveţia (4,6 miliarde de euro), Japonia (4,3 miliarde de euro) şi Rusia (4,2 miliarde de euro).
Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 58,3 miliarde de euro) şi India (minus 0,3 miliarde de euro).
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
Un an de control judiciar pentru Călin Georgescu. ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
Călin Georgescu a ajuns din nou în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar. Se împlinește un an de când acesta se află sub măsura preventivă iar în următoarea perioadă urmează mai multe decizii importante în instanță, inclusiv judecătorii se vor pronunța dacă va fi prelungit din nou controlul judiciar.
Călin Georgescu: ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
”Aș dori să le mulțumesc tuturor oamenilor prezenți, astăzi, aici și celor care nu sunt prezenți, dar sunt cu gândul și cu sufletul la România liberă și prosperă. Înainte de orice, mulțumim lui Dumnezeu că suntem împreună și că putem să ne păstrăm cumpătul ăn acetse vremuri tulburi.
Am fost, din nou, după cum vedeți, astăzi, aici, nu pentru că ași fi greșit cu ceva, ci pentru că adevărul deranjează. Este clar că deranjează și frica este miza lor, dar noi nu trăim din frică. Puterea lor stă în presiune, dar puterea noastră stă în calm și faptul că sunteți astăzi aici, poporul român, căruia mă adresez liniștit și demn, spune ceva esențial, mai mult decât orice strigăt: Nu suntem singuri.”
În ciuda gerului de afară, zeci de oameni s-au adunat pe trotuarul din fața sediului Poliției Buftea, pentru a-l susține pe liderul suveranist.
Călin Georgescu s-a prezentat astăzi la secția de Poliție din Buftea pentru a semna controlul judiciar, procedură pe care o respectă în fiecare zi de marți, conform obligațiilor impuse prin măsura preventivă. Tot astăzi se împlinește un an de la instituirea acestei măsuri de către procurorii Parchetului General, în primul dosar penal trimis deja în judecată.
În perioada următoare sunt programate și alte termene importante în instanță. Pe 21 ianuarie, la Curtea de Apel București, va avea loc o nouă etapă în procedura de cameră preliminară din cel de-al doilea dosar penal, considerat cu miză majoră în situația juridică a lui Georgescu. Pe lângă acestea, mai există și alte cauze aflate încă în faza de cercetare penală.
-
Uncategorizedacum o ziDe ce sectorul de reciclare recomandă soluțiile Uzinex pentru protejarea marjei de profit
-
Evenimenteacum 2 zile
Senatorul AUR Petrișor Peiu lansează un atac dur pe tema acordului Mercosur: „Demascarea imposturii a trezit monștrii trecutului”
-
Evenimenteacum 2 zile
Florin Cîțu demolează mitul impozitelor „prea mici” pe locuințe, prezentat de guvernul Bolojan
-
Evenimenteacum 2 zile
De ce au crescut impozitele pentru autovehiculele hibrid. Explicațiile oferite de Guvern
-
Evenimenteacum 2 zile
Realitatea Plus, audiențe explozive în 2025. Televiziunea Poporului, în topul celor mai urmărite 3 posturi de știri
-
Evenimenteacum o zi
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum o zi
ROBOR la trei luni a coborât la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum 22 de ore
Haos total la ghișeele din țară. Revolta unui român care are de plătit un impozit de 3.000 de euro: „Am muncit 30 de ani ca să dau chirie la mafioții care conduc România”